Julia Curlee a lucrat peste două decenii în cadrul CIA, cu misiuni în Orientul Mijlociu, Asia de Sud și în cadrul Centrului de Misiune pentru China al CIA. A fost director interimar de Programe de Informații în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA și în timpul Administrației Biden și la începutul celei de-a doua Administrații Trump.

Ultima funcție pe care a deținut-o în comunitatea de informații a fost cea de analist senior în cadrul CIA. Și-a dat demisia în 2026.

Orice asemănare cu serviciile de informații din România este ... Este.

Julia Curlee, What They Want to Hear: The Politicization of U.S. Intelligence:

Informațiile sunt utile doar dacă le spun factorilor de decizie politică ce trebuie să știe, nu ce vor să audă.

Această distincție - între a informa puterea și a o flata - este cea mai veche problemă din domeniu, iar SUA au construit un aparat de standarde analitice, revizuiri stratificate și ombudsmani pentru a o proteja. Am fost responsabil pentru briefing-ul President’s Daily Brief (PDB) al vicepreședintelui, am avut poziție de conducere în cadrul CIA și am fost director al Consiliului Național de Securitate (NSC).

În 2025, am privit din interiorul Casei Albe și de la CIA cum comunitatea de informații a fost supusă unui asalt: ofițeri superiori demiși în mod public, autorizații de securitate revocate pentru disidență și evaluări vechi de un deceniu denunțate în presă de către directorul CIA. La începutul acestei luni, campania a ajuns la informațiile brute în sine, pe măsură ce Casa Albă a declasificat rapoarte selectate pentru a susține afirmațiile privind ingerințele electorale, afirmații pe care analizele finale proprii ale comunității de informații nu le-ar fi susținut

Acest articol separă fricțiunea legitimă dintre colectarea de informații și politici publice de presiunea politică care, acum, corodează comunitatea de informații, prezintă o hartă a modului în care funcționează politizarea și cum a dus aceasta la dezastre politice continue și propune reforme pentru a restabili integritatea comunității.

Studiu de caz: doi analiști, la 20 de ani distanță

Bagdad, martie 2005. Curlee, a arătat generalul cu degetul, „ridică-te de pe scaun”. Îmi petrecusem noaptea precedentă într-un buncăr, sperând să supraviețuiesc, într-un război declanșat după ce comunitatea noastră de informații nu a reușit să conteste ceea ce Casa Albă voia să audă. Acum îmi venise rândul. M-am ridicat în picioare în timp ce generalul s-a așezat la laptopul meu, apăsând cu degetul tasta delete. În câteva secunde, un progres minim a devenit progres de-a dreptul. Graficul care arăta creșterea atacurilor - a dispărut. Generalul s-a ridicat și mi-a aruncat o privire: „Intru în legătură cu POTUS într-o oră. Printează-l.”Am făcut-o.

Casa Albă, ianuarie 2025. Douăzeci de ani mai târziu, la câteva zile după preluarea mandatului, a doua Administrație Trump a însărcinat Consiliul Național de Informații să evalueze dacă regimul venezuelean a ordonat organizației Tren de Aragua - o bandă criminală - să invadeze Statele Unite. Întrebarea, pusă de consilierul pentru securitate internă, Stephen Miller, corespundea aproape cuvânt cu cuvânt cu premisa Legii privind inamicii străini din 1798, invocată ultima dată în al Doilea Război Mondial pentru internarea cetățenilor japonezi, germani și italieni.

Știu asta pentru că eu am solicitat acea evaluare. Am fost directorul senior interimar al NSC pentru programe de informații pe parcursul perioadei de tranziție - ultima săptămână a lui Biden, prima a lui Trump. Știam că NIC (Consiliul Național de Informații), cel mai înalt și mai riguros organism analitic al comunității de informații, va cântări cu atenție dovezile și va ajunge la o poziție de consens. Cât de mult depindea de acea evaluare a devenit clar atunci când Administrația a efectuat atacuri letale asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în largul Cubei și Venezuelei și, în ianuarie 2026, a trimis forțe americane în Caracas pentru a-l captura pe Nicolás Maduro. NIC nu a oferit răspunsul pe care îl dorea Casa Albă, concluzionând că gruparea Tren de Aragua nu intrase în țară la ordinul lui Maduro, ceea ce a subminat argumentele Administrației în instanță. Directorul Comunității Naționale de Informații (DNI), Tulsi Gabbard, a denunțat această concluzie, iar șeful ei de cabinet, Joe Kent, l-a presat pe președintele interimar al NIC să o „reanalizeze”. Când acesta a rămas pe poziții, Gabbard l-a escortat afară din clădire, punând capăt carierei unuia dintre cei mai realizați analiști ai țării. Doi analiști, la o distanță de 20 de ani: unul la început de drum - eu - care a cedat în fața unui general de patru stele, și unul cu vechime, care a refuzat să dea înapoi și și-a pierdut cariera, demonstrează presiunea cu care se confruntă analiștii din partea superiorilor lor. Suntem învățați să spunem adevărul în fața puterii, știind că dacă tăcem, țara suportă costul eșecului, dar dacă o facem, costul s-ar putea să fie doar al nostru.

Ceea ce s-a întâmplat cu președintele NIC nu a fost o aberație - a fost însuși Planul.

Încă din primele sale zile, a doua Administrație Trump a tratat comunitatea de informații nu ca pe un instrument al statului, ci ca pe un inamic intern: un „stat paralel” (deep state) care, se presupune, a stat la pândă așteptându-l pe președinte în timpul primului său mandat. Scopul era explicit: să-i pună pe funcționarii publici de carieră într-o stare de „traumă” pentru a-i face să nu mai vrea să vină la muncă. La CIA, acest program a sosit la timp.

Mai întâi au venit după oameni. În prima zi, președintele a revocat autorizațiile a 51 de foști ofițeri care vorbiseră despre interferența Rusiei în alegeri. O lună mai târziu, în contextul epurării membrilor transsexuali ai serviciilor secrete, DNI a concediat 100 de ofițeri de informații transsexuali din 15 agenții. În mai 2025, a concediat doi analiști seniori din cauza evaluării Tren de Aragua. Iar în august 2025, Gabbard a revocat public încă 37 de autorizații - inclusiv cea a unuia dintre cei mai respectați experți din comunitatea de informații în domeniul Rusiei – aparent, fără ironie, pentru „politizarea sau transformarea serviciilor secrete în arme”.

Apoi au venit după produs. CIA-ul directorului John Ratcliffe a redeschis o evaluare veche de un deceniu, conform căreia Rusia s-a amestecat pentru a-l ajuta pe Trump în alegerile din 2016, și a denunțat-o în presă ca fiind un act corupt și politizat . Câteva luni mai târziu, CIA a retras 19 analize finale pe teme „woke” cum ar fi terorismul naționalist alb, violența împotriva persoanelor LGBT și sănătatea reproductivă a femeilor, analize despre care directorul a susținut, fără dovezi, că nu au îndeplinit standardele de obiectivitate.

Și amenințarea nu s-a oprit la concediere: fostul director al CIA, John Brennan, a fost trimis spre anchetă penală și intervievat de FBI pe baza aceleiași analize pe care Administrația își propusese să o discrediteze. Lecția a ajuns la fiecare birou - o autorizație de acces și, odată cu ea, un mijloc de trai putea fi revocată cu un apel telefonic; o carieră se putea încheia în fața unui mare juriu. Până la mijlocul anului 2026, președintele descria informațiile care contraziceau realitatea sa preferată drept „trădare”.

Aceasta nu era o fricțiune obișnuită între serviciile de informații și politicile publice - tensiune sănătoasă dintre ofițerii care raportează ceea ce văd și liderii care ar prefera altfel. Administrația a transmis un semnal clar: niciun analist nu este vreodată în siguranță, nici măcar pentru munca efectuată cu ani în urmă. A fost o răzbunare care a făcut mai mult decât să distorsioneze o singură concluzie; i-a învățat pe toți ce li se întâmplă celor care ajung la concluzia greșită.

Majoritatea oamenilor își imaginează informațiile ca pe o colecție de secrete - apelul interceptat, furtul de documente de către spion, fotografia din satelit - dar un secret este doar o informație până când cineva explică ce înseamnă.

Analiștii iau tot ce colectează SUA, combină cu tot ce se știe deja, explică ce se întâmplă și ce este probabil să se întâmple în continuare și îl predau cuiva cu puterea de a acționa. Totul se canalizează în PDB, produsul culminant, unde distilăm cele mai importante judecăți pentru cititorul ale cărui decizii au cea mai mare miză.

Obiectivitatea contează cel mai mult acolo unde tentația de a flata este cea mai mare.

Această activitate este guvernată de ceea ce noi numim „tradecraft” - practici menite să mențină analiza suficient de utilă pentru a fi citită, dar suficient de independentă pentru ca niciun decident politic să nu poată dicta ce este scris în ea. Mark Lowenthal numește granița dintre cele două o membrană semipermeabilă: întrebările și informațiile circulă liber prin ea. Politizarea o perforează atunci când analistul promovează o anumită politică sau când decidentul politic intervine pentru a distorsiona concluzia. După ce am fost de ambele părți, știu că această linie de demarcație este mai ușor de menținut în teorie decât în practică

O anumită fricțiune de-a lungul acestei linii nu este doar normală, ci și necesară. Profesia din domeniul informațiilor a argumentat timp de peste 70 de ani despre cât de aproape ar trebui să stea analiștii de factorii de decizie politică pe care îi deservesc. Sherman Kent, fondatorul analizei americane moderne, a susținut că analiștii trebuie să păstreze distanța pentru a-și proteja obiectivitatea. Robert Gates (fost director CIA și secretar al Apărării), decenii mai târziu, a avertizat asupra eșecului opus: o analiză detașată de întrebările cu care se confruntă decidenții politici va rămâne necitită. O analiză bună trăiește în tensiunea dintre acești doi poli: destul de aproape pentru a conta, destul de departe pentru a rămâne onestă. După cum a observat Richard Betts, analiștii și decidenții politici își aruncă adesea reciproc acuzații de „politizare” atunci când nu sunt de acord cu concluziile celeilalte părți.

După atacurile din 11 septembrie și eșecul în cazul armelor de distrugere în masă din Irak - eșecurile definitorii ale serviciilor de informații moderne - Congresul a adoptat Legea privind reforma serviciilor de informații și prevenirea terorismului din 2004, care a extins mecanismul pentru a asigura că analiza este obiectivă, promptă și bazată pe toate sursele disponibile. Cea mai recentă versiune a acestor standarde, Directiva 203 privind comunitatea de informații, sporește protecția în caz de dezacord: canale de disidență, opinii alternative cu note de subsol și analiză competitivă, astfel încât judecățile minorității să fie înregistrate, nu îngropate. Aceleași reforme au creat un ombudsman analitic pentru a se ocupa de acuzațiile de părtinire sau politizare - un canal pentru a semnala preocupările fără a trece printr-un lanț de comandă care ar putea fi sursa presiunii.

Nimic din toate acestea nu ar trebui să depindă doar de curaj. Când oamenii se gândesc la „spunerea adevărului către putere”, își imaginează analistul singuratic privind fix un secretar de cabinet, dar sinceritatea la acel nivel este o realizare structurală. Analiștii emit judecăți nedorite pentru că standardele le impun acest lucru, ombudsmanul îi protejează, iar carierele lor nu sunt puse în pericol. Dacă le înlături aceste protecții, nu doar le testezi curajul - subminezi încrederea în analiza de care depind deciziile solide.

Politizarea nu este un lucru singular, iar tratarea ei ca pe un singur păcat mai mult ascunde decât clarifică. În „Fixing the Facts”, Joshua Rovner susține că politizarea începe, de obicei, în afara comunității de informații: un lider își suprasolicită politicizarea unei strategii, își pune la bătaie credibilitatea mizând pe o amenințare și are nevoie ca analiza să se potrivească cu discursul său de promovare. Această dinamică a „suprasolicitării” (oversell) este motorul comun și generează câteva tipuri distincte de politizare, fiecare având propria semnătură și propriul caz de manual.

Manipulare directă

O cerere de schimbare a unei concluzii sau de instalare a unor lideri care vor oferi răspunsul dorit. Cazul clasic este disputa din Vietnam din 1967 privind ordinea de luptă, când generalul William Westmoreland a redus estimările privind puterea inamică pentru a arăta progresul, în pofida obiecției analistului CIA, Samuel Adams. Amploarea ofensivei Tet, luni mai târziu, a expus cifrele suprimate și, deoarece lasă amprente, manipularea directă este cea mai ușor de recunoscut formă - și poate cea mai rară.

Politizare indirectă

Nu se dă niciun ordin, dar răspunsul dorit este transmis prin sarcini repetate, întrebările alese, cine are acces și cine nu. Estimările Administrațiilor Nixon și Ford privind arsenalul strategic sovietic din anii 1970 au funcționat astfel: presiune susținută pentru a înăspri judecățile cu privire la capacitățile sovietice fără o directivă explicită. Forma indirectă este probabil cel mai greu de dovedit deoarece funcționează prin sugestie, iar cei care cedează își pot spune că au fost pur și simplu convinși.

Alegerea preferențială a datelor (Cherry-Picking)

Aceasta presupune lăsarea intactă a procesului analitic, dar ocolirea lui, promovând rapoarte marginale care se potrivesc unei concluzii prestabilite în timp ce opiniile divergente rămân îngropate, sau declasificând selectiv informații pentru a susține un anumit punct de vedere. Episodul din 2002-2003 privind armele de distrugere în masă din Irak este cazul de manual, deoarece Biroul pentru Planuri Speciale al Pentagonului a transmis informații brute către oficiali de rang înalt în afara canalelor normale, iar rapoartele fabricate ale sursei „Curveball” și evaluarea contestată privind tuburile de aluminiu au ajuns la public, în timp ce opiniile divergente au rămas clasificate.

Răzbunarea (Retaliation)

Pe lângă modificarea evaluărilor individuale, această formă vizează direct forța de muncă. Administrația Trump a fost deschizătoare de drumuri în transformarea autorizațiilor de securitate în ostatici pentru a pedepsi și a descuraja disidența, precum și în denunțarea publică a unor persoane pentru a le afecta perspectivele de angajare în exterior. Impactul mai larg poate fi măsurat în avertismente care nu au fost trimise niciodată, opțiuni care nu au fost oferite niciodată și decizii luate în stare de dezinformare. Administrația Trump insistă că face exact contrariul – că restabilește obiectivitatea, că pune capăt înarmării serviciilor de informații -, iar aceste argumente merită să fie judecate pe baza meritelor lor. Revizuirea făcută de Ratcliffe asupra evaluării din 2016 privind ingerințele rusești a identificat probleme: un calendar comprimat, o compartimentare excesivă și decizia de a include dosarul Steele în pofida obiecțiilor analiștilor seniori. Cu toate acestea, evaluarea inițială rezistase verificărilor și obținuse aprecieri pozitive și concludente din partea Comisiei Bipartizane de Informații a Senatului, inclusiv din partea viitorului secretar de stat Marco Rubio, iar o revizuire legitimă nu necesita o investigație de mare juriu asupra fostului director, un turneu de presă sau ofițeri lăsați fără autorizații și fără mijloace de subzistență. Rezultatul nu a fost o analiză mai bună. A fost transformarea cuiva într-un exemplu și pedepsirea disidenței.

Fiecare formă din această tipologie vizează evaluarea finală și analiștii care o produc. În iulie, presiunea s-a mutat în amonte, către activitatea de culegere și rapoartele brute în sine - informațiile neevaluate, venite direct de la cei care le colectează. Pe 16 iulie, președintele a susținut un discurs la o oră de maximă audiență în care a afirmat că Beijingul a intervenit în alegerile din 2020, discurs bazat pe o declasificare în masă a informațiilor legate de alegeri, compilate de Grupul de Lucru pentru Transparență Guvernamentală al Casei Albe - un organism creat pentru a peria arhivele clasificate în căutare de materiale care să amplifice afirmațiile președintelui privind alegerile. Această publicare a pus rapoarte brute în fața publicului pentru a anula concluzia coordonată a comunității de informații, conform căreia China „nu a intenționat să încerce să influențeze alegerile”. Rapoartele brute sunt periculoase în spațiul public tocmai pentru că sunt brute. O diseminare din teren conține descrieri ale sursei și avertismente privind fiabilitatea, astfel încât cititorul să știe cât de mult se poate baza pe ea; aceasta nu a fost încă pusă în balanță cu restul informațiilor culese, evaluată din perspectiva calității sursei sau corelată cu ceea ce comunitatea știe deja. Pentru asta există analiza. Înlătură avertismentele, iar informația încetează să mai fie un produs de intelligence și devine muniție. Cea mai flagrantă depășire a limitelor este o notă CIA de trei pagini intitulată „Rapoarte sensibile privind RPC din perioada 2018–2020”, care, potrivindu-se cu afirmația președintelui din discursul televizat privind ingerințele, susține că, la jumătatea anului 2018, Partidul Comunist Chinez a hotărât să îl învingă pe președinte. Nota nu poartă niciunul dintre marcajele care conferă responsabilitate unui produs de informații: nicio dată, niciun număr de serie, niciun birou emitent, nicio descriere a sursei și nimic din limbajul estimativ pe care îl impun standardele metodologice (tradecraft) ale comunității însăși. În schimb, nota CIA referitoare la Venezuela din aceeași serie, produsă de Direcția de Analiză a agenției și care era mai ambiguă, conținea toate aceste elemente. Direcția de Operațiuni a CIA nu este imună la stimulentele care îi deformează acum pe analiști: culegerea de informații poate fi politizată - direcționată către ținte convenabile din punct de vedere politic, fluxurile incomode pot fi îngropate, iar rezultatul ei poate fi transformat în armă publică. Ofițerii de caz vor învăța ce rapoarte pot fi diseminate în siguranță și care ar putea reapărea ani mai târziu ca probe politice. Partenerii străini vor recalcula ceea ce împărtășesc, iar sursele vor afla că lucrurile pe care își riscă viața să le furnizeze pot ajunge pe un site web al Casei Albe.

Promisiunea de a spune adevărul în fața puterii este întipărită în mintea fiecărui tânăr ofițer CIA din ziua în care își ridică mâna deasupra sigiliului de marmură (nn: celebrul blazon uriaș al CIA încrustat în podeaua de marmură de la sediul central din Langley). Prețul acestei promisiuni nu este unul ipotetic: războiul din Irak, un conflict întins pe un deceniu, a început după ce comunitatea americană de informații nu a reușit să conteste ceea ce Casa Albă voia să audă.

Acest tipar se repetă acum. În perioada premergătoare războiului cu Iranul, Administrația l-a demis, nu demult, pe directorul Agenției de Informații a Apărării (DIA) din cauza unor evaluări privind daunele de luptă care îl contraziceau pe președinte. Cu analizele blocate, pedepsite sau ignorate, Casa Albă a părut luată complet prin surprindere de disponibilitatea Teheranului de a închide Strâmtoarea Ormuz sau de capacitatea regimului de a supraviețui morții liderului său suprem.

Acesta este prețul informațiilor politizate: Statele Unite se prăbușesc orbește în crize previzibile pe care nimeni nu a fost dispus să le prognozeze. Când ofițerii își văd colegii demiși și lăsați fără mijloace de subzistență pentru că au ajuns la concluzii incomode, instituției nu mai trebuie să i se ordone să tacă. A fost deja învățată cum să o facă.

Daunele provocate de Administrația Trump vor necesita decenii pentru a fi reparate. O întreagă generație de ofițeri cu abilități și expertiză de neînlocuit a plecat din sistem, iar barierele în calea revenirii lor - o nouă investigație de fond și testul poligraf, alături de un sistem de angajare conceput pentru recruți debutanți mai degrabă decât pentru ofițeri seniori care revin - îi fac mult mai greu de adus înapoi decât a fost de pierdut. De asemenea, scepticismul este justificat cu privire la măsura în care vreo reformă ar putea limita o Administrație dispusă să încalce legea. Cu toate acestea, un nou Congres ar trebui să analizeze potențiale reforme legislative care ar putea crește rezistența sistemică pe care o Administrație ar întâmpina-o atunci când își atacă proprii spioni.

Diplomație de cCoastă. Periplul diplomatic Freedom 250 Coastal Diplomacy Tour al ambasadorului SUA în Italia, Tilman Fertitta, a stârnit proteste cu privire la utilizarea mega-iahtului său privat de 450 de milioane de dolari și la costurile de securitate plătite de italieni. Inițiat la 13 iunie, la Civitavecchia, turul maritim celebrează 250 de ani de la independența americană și include vizitarea mai multor orașe de coastă italiene la bordul iahtului Boardwalk. Partidele de Opoziție din Italia au numit inițiativa o vacanță diplomatică a luxului nestăvilit, în contrast cu dificultățile economice ale italienilor. „Veneția nu este pentru SUA, Veneția nu este de vânzare”, au scandat 300 de protestatari la sosirea ambarcațiunii în lagună. Forbes estimează averea lui Tilman Joseph Fertitta la 11 miliarde de dolari. Un donator al lui Donald Trump cu 600 de proprietăți în 36 de state americane și peste 15 țări, proprietar al Houston Rockets, echipă de baschet NBA.

Convenția de la Viena impune guvernelor gazdă să ia „toate măsurile adecvate” pentru a-i proteja pe trimișii străini. Pentru majoritatea ambasadorilor, asta înseamnă un polițist în fața ambasadei. Superiahtul de 400 de milioane de dolari este înconjurat de nave militare italiene, elicoptere și lunetiști, italienii achitând nota de plată.

Și diplomație de intelligence. După o perioadă de tensiuni acute în relațiile bilaterale, William Burns, trimisul special discret al Washingtonului în Arabia Saudită, a avut întâlniri secrete cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman (MBS) în 2022 și 2023, cu rol critic în repararea legăturilor diplomatice și readucerea Riadului la masa negocierilor strategice. Ca șef al CIA și diplomat de carieră, unul vorbitor de limba rusă, Burns a monitorizat ambițiile nucleare ale Riadului și orientarea Arabiei Saudite către Beijing sau Moscova pentru tehnologie militară și nucleară. Din 2018, Administrația Trump deschisese discuții cu Arabia Saudită referitoare la un acord potențial profitabil privind energia atomică, strâns legat de acordul nuclear (JCPOA) încheiat în epoca Obama cu Iranul. Erau în joc miliarde de dolari în contracte pentru companii americane și se puneau întrebări cu privire la capacitatea Americii de a împiedica atât prietenii, cât și dușmanii să atingă capacitatea de a produce arme nucleare. Trump1. Biden. Trump2.

1 ... 2... 3, acordul bombă! Donald Trump a semnat, în urmă cu câteva zile, un acord nuclear pe 30 de ani, care prevede transferarea de tehnologie nucleară de către Washington către regatul din Golf. Textul oficial nu conține „standardul de aur” și prevede sistemul de tip „black box” - compromisul tehnic și juridic inedit prin care Administrația SUA încearcă să permită Arabiei Saudite să dețină o uzină de îmbogățire a uraniului pe propriul teritoriu, dar fără ca inginerii saudiți să aibă acces la secretele tehnologice sau la controlul operațional al instalației. Un sistem controversat: risc de expropriere forțată și lipsa unui Protocol Adițional. Arabia Saudită a aderat la Tratatul de neproliferare nucleară în 1988 și are un Acord de garanții cuprinzătoare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) din 2009. Nu a încheiat un Protocol Adițional, care ar conferi AIEA autoritatea de a investiga instalațiile nucleare nedeclarate.

Acordul a fost înaintat Congresului pentru o evaluare care va dura 90 de zile și se așteaptă să supraviețuiască rezistenței democraților. Detaliile rămân clasificate sau nespecificate, ceea ce înseamnă că legislatorii vor analiza un document ale cărui prevederi, cele mai importante, nu sunt încă publice. O zi mai târziu după semnarea acordului, președintele american a anunțat, pe rețelele de socializare că acesta e „total condiționat” de intrarea Arabiei Saudite în Acordurile Abraham cu Israelul. Doar că Riadul insistă, de mult timp, că nu va recunoaște Israelul fără o cale pentru crearea unui stat palestinian independent.

La 22 iulie:

Arabiei Saudite, accesul la tehnologia nucleară i-ar spori prestigiul regional și i-ar consolida poziția economică și strategică. De asemenea, i-ar putea susține economia internă prin dezvoltarea unor noi sectoare, de la inteligența artificială la producția industrială. Partenerul său, guvernul SUA și în special Administrația Trump, a făcut din tehnologia nucleară americană o prioritate majoră. Pe plan intern, prin intermediul Departamentului Energiei, SUA a asigurat un megacontract de 80 de miliarde de dolari pentru Westinghouse - susținut de 17,5 miliarde de dolari în împrumuturi federale - cu scopul de a accelera reactoarele AP1000 de Generație III+ destinate centrelor de date AI din America. Administrația Trump promovează activ Westinghouse la nivel global, Arabia Saudită devenind un client principal.

A fost odată și încă mai e ...

În 1988, CIA a descoperit că Riadul a cumpărat rachete CSS-2 (DF-3A) cu rază medie de acțiune din China. În 2007, când Beijingul a exportat rachete balistice DF-21 către Regat, CIA a aflat din nou și i s-a permis chiar să verifice că rachetele nu aveau capacitate nucleară, dar numai după livrarea rachetelor. Câțiva ani mai târziu, când a devenit public că Beijingul a construit, în secret, fabrici de rachete pentru saudiți, Administrația Trump a rămas tăcută cu privire la existența unei erori a serviciilor secrete și a permis speculații că ar fi fost de acord cu tranzacția. În 2020, serviciile secrete americane au confirmat că Beijingul ajuta Regatul să proceseze uraniu pe plan intern, după ce mineritul și prelucrarea erau în curs de desfășurare. Prin Rosatom, Moscova a propus Arabiei Saudite finanțarea integrală a proiectelor și livrarea reactoarelor VVER-1200, oferind un model de parteneriat similar cu cel pe care l-a implementat în Egipt (Centrala El Dabaa) și Turcia (Centrala Akkuyu).

La începutul anului 2018, secretarul american pentru Energie, Rick Perry, și delegații saudiți s-au întâlnit la Londra. Administrația Trump era interesată ca firmele americane să vândă Regatului tehnologie nucleară în valoare de miliarde de dolari. Riadul dorea să aibă dreptul de a îmbogăți și reprocesa uraniu pe plan intern, ca parte a unui acord care să permită Westinghouse Electric Co. și altor companii americane să construiască reactoare nucleare în țara din Orientul Mijlociu. Însă, pentru a se ajunge la o înțelegere oficială, era necesar ca Arabia Saudită să accepte standardele stricte de neproliferare impuse de Secțiunea 123 din Legea Energiei Atomice a SUA. Regatul s-a opus acestor clauze care vizau reprocesarea combustibilului uzat și îmbogățirea uraniului - două căi tehnologice potențiale pentru fabricarea armelor nucleare. A insistat pe relaxarea acestor norme, refuzând așa-numitul „standard de aur” al neproliferării. Senatorii americani din ambele partide i-au cerut lui Perry detalii despre negocieri. Arabia Saudită s-a angajat în „numeroase acțiuni și declarații profund tulburătoare care au provocat alarmă în Congres”, au declarat la acea vreme senatorii Bob Menendez (democrat) și Marco Rubio (republican, pe atunci membru al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului), într-o scrisoare adresată lui Perry. Senatorul Rubio s-a numărat printre cei mai vocali oponenți ai unui Acord 123 permisiv, care să fi lăsat Arabiei Saudite dreptul de a îmbogăți uraniu. În pofida acestui blocaj, secretarul Energiei, Rick Perry, a aprobat în secret șapte autorizații de tip „Part 810” pentru ca firmele americane să poată vinde consultanță și sprijin tehnologic nuclear Arabiei Saudite. Aceste aprobări speciale, emise de Administrația Națională pentru Securitate Nucleară, permiteau companiilor americane să realizeze lucrări de proiectare preliminară, chiar dacă Regatul nu semnase încă niciun acord de neproliferare. Documentele au fost secretizate la cererea companiilor, invocându-se protecția secretului comercial. Ulterior, investigațiile Congresului au demonstrat că cel puțin două dintre aceste autorizații secrete au fost semnate după uciderea jurnalistului disident Jamal Khashoggi, în octombrie 2018. Printre companiile care licitau pentru construirea reactoarelor AP1000 în Arabia Saudită se afla și Westinghouse Electric Co. Compania fusese achiziționată în ianuarie 2018 de Brookfield Business Partners. Această tranzacție a atras atenția deoarece o altă divizie a grupului-mamă Brookfield a salvat financiar, în august 2018, o proprietate imobiliară cu mari datorii deținută de familia lui Jared Kushner. În timp ce competența semnării finale a unui Acord 123 revine în mod normal Departamentului de Stat, Rick Perry a condus agresiv negocierile tehnice prin Departamentul pentru Energie. Un raport publicat în 2019 de democrații din Camera Reprezentanților a confirmat că persoane numite politic de Trump au promovat intens vânzarea de centrale nucleare către saudiți, în pofida obiecțiilor repetate venite de la oficialii din domeniul securității naționale. Conform raportului, în spatele acestui lobby au fost, în special, generalul în retragere Michael Flynn (fost consilier pe probleme de securitate națională) și Thomas Barrack. În același timp, Administrația Trump a refuzat să valideze public concluziile serviciilor de informații (CIA) care indicau că prințul moștenitor Mohammed bin Salman a ordonat asasinarea lui Jamal Khashoggi, prioritizând, în schimb, contractele comerciale și alianța strategică cu Riadul.

În noiembrie 2025, prințul moștenitor Mohammed bin Salman a venit la Washington pentru o întâlnire cu președintele Donald Trump. Conform analizei realizate de Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, liderul saudit a sosit cu o listă de cumpărături: avioane de vânătoare avansate, un acord de apărare și un acord nuclear civil americano-saudit. Punctul central al vizitei a fost promisiunea MBS: Arabia Saudită va investi 1 trilion de dolari pe piața americană, o creștere de 400 de miliarde de dolari față de angajamentul deja impresionant de 600 de miliarde de dolari anunțat în timpul vizitei lui Trump la Riad, în mai 2025. Înțelegerile nu s-au oprit la investiții. Au fost semnate o Declarație Comună privind Finalizarea Negocierilor privind Cooperarea în Domeniul Energiei Nucleare Civile, un Cadru pentru Minerale Critice și un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul inteligenței artificiale. Fiecare se aliniază cu viziunea MBS pentru o Arabie Saudită post-petrol, cu scopul de a transforma Regatul într-o forță tehnologică, de afaceri și de influență strategică. Administrația Trump a anunțat vânzarea de avioane de vânătoare F-35 și aproape 300 de tancuri americane către Arabia Saudită și a desemnat Regatul drept un aliat major non-NATO, subliniind un angajament durabil față de securitatea saudită. Cele două națiuni au semnat, de asemenea, Acordul Strategic de Apărare SUA- Arabia Saudită (SDA).

картонкового майдану Maidanul de carton 2.0

• Ukrainska Pravda: Cine a decis să-l demită pe ministrul Apărării, Fedorov, și de ce? Președintele ar fi putut decide să „piardă” unul dintre cei mai eficienți membri ai echipei sale nu doar din cauza conflictului din jurul departamentului apărării, ci și din cauza reticenței sale de a crește influența politică a unei persoane a cărei greutate se apropia din ce în ce mai mult de cea a președintelui ...

• fostul ministru al Apărării, Fedorov, comentând funcțiile care i-au fost oferite de președinte, a declarat că nu ar accepta nicio altă funcție în afară de cea de șef al Ministerului Apărării.

• interviu (2023) cu Mikhailo Drapatii, noul comandant al Forțelor Armate Ucrainene: „ceea ce nu putem numi vecin este o națiune cu o conducere care nu are dreptul să existe. Nimic civilizat nu s-a schimbat acolo de milenii, nici în mentalitatea lor, nici în comportamentul lor imperial ambițios”. În regiunile Donețk și Luhansk, unii locuitori nu au o identitate națională clară din cauza atenției insuficiente acordate ucrainizării și educației patriotice. „De-a lungul istoriei” s-a format o parte a „populației inconștiente”. O problemă complexă care necesită muncă educațională și acțiune din partea serviciilor speciale. Un număr semnificativ de oameni din aceste regiuni nu vor să muncească, ci vor o „călătorie gratuită” și „în mare parte nu le pasă în ce țară locuiesc sau cum se numește”.

• interviu acordat Sky News de către Volodimir Zelenski: deciziile de personal din sectorul Apărării.

• ministrul german de Externe, Johann Wadeful, dorește să discute cu partea ucraineană despre remanierile de personal din Forțele Armate ale Ucrainei.

• ce a spus Guido Crosetto, ministrul italian al Apărării, în interviul din La Repubblica: „Fedorov reprezintă inovația; este unul dintre cei care au răsturnat complet regulile jocului pe câmpul de luptă, permițând Ucrainei să reziste mai întâi și apoi să preia inițiativa. (...) L-am sunat pe Feodorov a doua zi după ce a fost demis și l-am întrebat: «Când doriți să veniți la Roma să lucrați cu mine în calitate de consilier?»” „A fost mișcat și a înțeles că este o dovadă de respect și prietenie.”

• Defense One: „Urzeala Tronurilor”, despărțirea președintelui de ministrul Apărării.

• compania ucraineană Uforce și compania americană ReconCraft au semnat un memorandum de înțelegere pentru a produce drone în Statele Unite. În Ucraina, o anchetă a dezvăluit lanțuri complexe de furnizori și adaosuri comerciale suspecte legate de mai multe modele de drone. Investigația asupra Euro Tunnels, care furnizează drona Magura, a scos la iveală luptele de putere din jurul fostului ministru Mihailo Fedorov. Compania Euro Tunnels este înregistrată ca furnizor oficial și entitate implicată în logistica din spatele dronelor maritime de atac din familia Magura. Uforce reprezintă entitatea corporativă conexă care gestionează tehnologia dronelor autonome ucrainene pe plan internațional. Numele Euro Tunnels a fost făcut public pe fondul anchetei coordonate de Biroul de Securitate Economică al Ucrainei.

• publicația ucraineană Hromadske susține că jurnalistul său, Yevhen Shulhat, a fost reținut de poliție în timp ce se afla într-un taxi, pentru că ar fi încălcat regulile de înregistrare militară. Șefa redacției de investigații a sugerat că reținerea ar fi putut fi țintită. Shulgat a lucrat în special la materiale legate de corupția oficialilor din domeniul aplicării legii.

• NABU și SAPO, organizațiile anticorupție din Ucraina, au demascat un oficial al Forțelor Armate ale Ucrainei care a primit beneficii ilegale de la un dezvoltator imobiliar. Acesta plănuia să transfere o parte din cele 1,5 milioane USD primite membrilor Cabinetului de Miniștri pentru aprobarea unui contract. Aceleași organizații au anunțat că au demascat un grup criminal organizat condus de un fost secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, care a convins donatorii internaționali și angajații subordonați ai misiunilor diplomatice străine să direcționeze asistența financiară către contul bancar al unei organizații publice controlate. Presa ucraineană spune că e vorba de Oleksandr Bankov. Un angajat al Serviciului ucrainean de Securitate va apărea în instanță. NABU și SAPO îl acuză că a primit mită în valoare de 68.000 de dolari.

SUA și Iran pe câmpul de luptă al rețelelor sociale

Ministrul iranian de Externe, X:

Donald Trump, Truth Social:

Între timp ...

Donald Trump a ordonat oprirea atacurilor asupra Iranului. Conform The New York Times, generalii au reușit să-l convingă pe Trump că acțiunile militare suplimentare ar epuiza sistemele antirachetă Patriot și alte sisteme de apărare aeriană. Și ar putea să-i înstrăineze și mai mult pe aliații americani din regiune, afectați de represaliile iraniene. Omanul s-a oferit, din nou, să medieze discuțiile. Totuși, este puțin probabil să fie vorba de altceva decât o pauză tehnică, susțin sursele New York Times.

După ce Iranul a lansat o rachetă asupra Arabiei Saudite pentru prima dată în ultimele luni, Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, l-a avertizat pe Ahmad Vahidi, șeful IRGC, că acest lucru pune în pericol compania lor comună care transportă, discret, petrol din Iran în Pakistan, de la sfârșitul anului trecut. Forțele iraniene au lansat atacuri cu drone în regiunea Kurdistan din Irak. The Guardian: situația imposibilă a Irakului - de ce țara este prinsă între Iran și SUA. Axios: Administrația SUA explorează noi abordări. Analiză Deutsche Welle: traficul maritim nu s-a oprit niciodată prin Ormuz. Ministerul iranian de Externe a acuzat Ucraina de atacul asupra unei nave comerciale în Marea Caspică. Diplomații au declarat că Teheranul nu a intervenit niciodată în războiul ruso-ucrainean și au numit atacul un act de agresiune care ar putea „exacerba și extinde” conflictul. Cu o zi înainte, SBU și-a asumat o serie de atacuri în Marea Caspică, care au avariat o platformă petrolieră, o navă lansatoare de rachete și nave de marfă sancționate care transportau provizii militare între Iran și Rusia. Zelenski a afirmat că Rusia a transmis Iranului imagini din satelit ale statelor din Golf și bazelor militare americane, susținând o corelație între supravegherea rusă și atacurile iraniene asupra a patru baze aeriene din Bahrain, Iordania și Kuweit. Potrivit unor surse The New York Times, Iranul intenționa să răspundă la atacul ucrainean, dar tensiunile au fost dezamorsate după discuții diplomatice. Parlamentul bulgar a aprobat utilizarea unei baze aeriene de către SUA pentru a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu. Arabia Saudită declară că grupuri susținute de Iran în Irak au lansat drone asupra instalațiilor petroliere. Houthi a anunțat lansarea de rachete și drone asupra Arabiei Saudite. Ministrul iranian de Externe a discutat despre securitatea Strâmtorii Ormuz cu omologii săi din Arabia Saudită și Oman. SUA au anunțat că, împreună cu Arabia Saudită, au atacat grupări militante aliniate Iranului, pe teritoriul Irakului. Prim-ministrul irakian Ali Zaidi a efectuat mai multe vizite în ultimele săptămâni, inclusiv în Iran, SUA și Turcia (28 iulie). Intenționează să meargă în Arabia Saudită pe 30 iulie.Trump s-a întâlnit cu Zelenski la Casa Albă. Cu ușile închise. Și cu Netanyahu.

Cu pianul pe scări ... UE a publicat lista a 48 de persoane incluse în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni. Tuturor acestora li se vor îngheța activele în UE și li se va interzice intrarea în Uniune, în timp ce companiilor și cetățenilor europeni li se va interzice să le furnizeze fonduri. A fost sancționat consilierul lui Vladimir Putin, Vladimir Medinsky, care a condus delegația rusă la discuțiile cu Ucraina din Turcia. La Istanbul, Medinsky, a declarat că Rusia este gata să lupte „cât timp este nevoie”. Înghețarea activelor a afectat Bursa din Moscova, AFK Sistema, băncile de pe piață și jumătate din sectorul bancar rus, precum și pe directorul general al Căilor Ferate Ruse, Oleg Belozerov. În cadrul celei de-a 21-a runde de sancțiuni împotriva Rusiei, Uniunea Europeană a autorizat statele membre să vândă petrolul și produsele petroliere rusești confiscate de la petrolierele aparținând „flotei din umbră”.

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al blocului comunitar împotriva Rusiei a fost convenit abia după ce Atena a obținut o scutire pentru navele grecești care transportă gaz natural lichefiat rusesc către cumpărători din afara Uniunii, o derogare revizuită anual și, prin urmare, reînnoibilă atât timp cât Grecia deține drept de veto. Decizia va permite companiei maritime grecești Dynagas să continue transporturile de GNL rusesc în întreaga lume. Portugalia și Germania au aprobat o interdicție privind codul și polacul rusesc, Bulgaria l-a eliminat pe Patriarhul Kirill de pe listă, iar Franța și Italia au transformat o interdicție privind intrarea soldaților ruși în spațiul Schengen într-un angajament de a contribui la crearea unui astfel de spațiu.

• Financial Times scrie că cea de-a 21-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei ar putea fi ultima în acest format. UE ia în considerare renunțarea la adoptarea de sancțiuni împotriva Rusiei în „pachete” pentru a evita vetourile din partea anumitor țări.

• Uniunea Europeană intenționează să sancționeze peste 1.600 de companii despre care consideră că ajută Rusia să poarte război împotriva Ucrainei. Noul pachet vizează companii specifice, nu produse sau industrii întregi

• Uniunea Europeană a eliminat blănurile de zibelină rusească de pe lista mărfurilor al căror import este interzis în blocul comunitar. Interdicția, care era în vigoare din aprilie, a fost ridicată ca parte a celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni. Italia și Grecia, cei doi principali cumpărători de piei de zibelină rusească, au făcut demersuri în acest sens.

86 de senatori au votat în SUA pentru a continua proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului, susținut de Lindsey Graham. Proiectul de lege ar viza primele cinci națiuni individuale care cumpără țiței și gaze naturale rusești. Capitalele pot evita sancțiunile propuse legate de gaze dacă importurile lor reprezintă <15% din vânzările totale ale Rusiei și iau „ măsuri semnificative ” pentru a reduce această dependență.

4 domni și o înmormântare: Zelenski și Netanyahu au participat la funeraliile senatorului Lindsey Graham. Dar și liderul Finlandei, Graham fiind cel care a încurajat celebra relație de prietenie Alexander Stubb - Donald Trump la golf. Și a mai fost Yasir al-Rumayyan, șeful fondului suveran de investiții de 1,2 trilioane de dolari al Arabiei Saudite, care l-a găzduit pe Graham în februarie, deși senatorul a criticat acuzațiile de asasinare a lui Khashoggi și i-a certat public pe saudiți pentru escaladarea disputei cu Emiratele.

Aproape toată Georgia a rămas fără curent electric în seara de 23 iulie. Tocmai când Pavel Durov declara pe Telegram că este „foarte impresionat de țara ... cunoscută pentru oamenii săi calzi, cultura străveche, mâncarea locală și peisajele epice. Datorită politicilor guvernamentale favorabile mediului de afaceri, Georgia devine un important centru de afaceri. Economia țării s-a dublat în 5 ani și continuă să crească cu 8% pe an. Companiile internaționale de tehnologie plătesc 0% impozit pe profit și doar 5% pe dividende și salarii. Georgia este serios subestimată ca loc de vizitat și de făcut afaceri. Mă voi întoarce foarte curând!”

În Rusia, Pavel Durov a fost acuzat de complicitate la activități teroriste și a fost plasat pe lista persoanelor căutate internațional, a relatat TASS, ieri, citând Centrul de Relații Publice FSB. Durov se va confrunta cu probleme în țările CSI; dacă Interpol acceptă cererea, se va confrunta cu probleme în toate țările. Replica Telegram pe X.

Georgia a înregistrat a doua pană majoră de curent la 25 iulie. Întreruperile au afectat Tbilisi, Batumi, Kutaisi și alte orașe. Serviciul de Securitate din Georgia investighează.

Corespondentul de război rus Evgheni Poddubnîi, care s-a numărat printre primii cinci candidați ai Rusiei Unite la alegerile pentru Duma de Stat, alături de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și de primarul Moscovei, Serghei Sobyani, a declarat că deține acțiuni la Apple Inc., Intel Corporation, The Procter & Gamble și Nebius Group.

Prin lege, candidaților le este interzis să dețină active străine atunci când se înregistrează pentru alegeri. Candidații trebuie să își închidă conturile externe și să înceteze depozitarea banilor și a obiectelor de valoare în bănci străine situate în afara Rusiei înainte de a candida. Serviciul de presă al Rusiei Unite a declarat că, până la momentul depunerii documentelor de către Poddubny, acesta „finalizase toate etapele pentru eliminarea documentelor financiare străine”.

Evgheni Poddubnîi este reporter pentru VGTRK și unul dintre cei mai cunoscuți corespondenți de război din Rusia.

Alegerile se desfășoară pe parcursul a trei zile, între 18 și 20 septembrie. Interlocutorii occidentali încearcă să „înșele” Rusia, promițând una și făcând alta - afirmă ministrul rus de Externe și liderul listei electorale a partidului Rusia Unită, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat directorului general al TASS, Andrei Kondrașov.

Tot felul de rechini. Anul trecut, Tribunalul Penal din Paris l-a găsit vinovat și l-a condamnat pe fostul șef al serviciului de informații interne din Franța, Bernard Squarcini, în cazul de spionaj corporativ și trafic de influență în care a fost implicat miliardarul Bernard Arnault. După ce a părăsit sistemul de intelligence, „Le Requin”, Squarcini, a înființat o firmă privată de consultanță și a fost angajat de consorțiul LVMH pentru servicii de securitate și gestionare a imaginii. Anchetatorii au descoperit că Bernard Squarcini a continuat să își folosească ilegal rețeaua și resursele din poliție și serviciile secrete pentru a servi interesele private ale companiei lui Bernard Arnault.

Le Monde investighează activitățile lui Bernard Arnault, proprietarul conglomeratului LVMH: cumpără instituții media franceze pentru a pune presiune pe jurnaliști, a promova o agendă de dreapta, a-și umili concurenții și, bineînțeles, pentru a se îmbogăți.

Ce mai fac sServiciile ...

• IQN: ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a respins declarațiile consilierului irakian pentru securitate națională, Qasim Al-Aboudi, conform cărora, autoritățile irakiene au arestat o celulă cu legături cu Ucraina, responsabilă de comiterea de atacuri în interiorul țării.

• YNT: 600 de foști oficiali militari, de informații și diplomatici israelieni i-au cerut președintelui SUA să transmită un „mesaj ferm și neechivoc” lui Netanyahu, avertizând că violența din Cisiordania ar putea pune în pericol Israelul și destabiliza regiunea.

• BXS: procurorii de la Budapesta au percheziționat centrul de date care conține serverele partidului de Opoziție Fidesz, confiscând materiale din comunicațiile interne

• FIG: rețeaua rusă Storm-1516 a lansat o campanie de dezinformare împotriva candidatului la președinția franceză, Edouard Philippe.

• TMI: hackeri necunoscuți au petrecut 10 luni în sistemul online de instruire diplomatică din Coreea de Sud, furând datele foștilor și actualilor diplomați coreeni.

• IFX/TAS: FSB a arestat un rezident din Khabarovsk, sub acuzația de „transmitere de informații către Noua Zeelandă, membră a Five Eyes”.

• HLL/CNN: directorul interimar al Informațiilor Naționale, Bill Pulte, a declarat că biroul său a finalizat a patra rundă de concedieri de când a preluat funcția pe 19 iunie. Jay Clayton a fost confirmat în funcția de director și îl înlocuiește pe Bill Pulte.

• Ministerul român de Externe a anunțat decizia de a expulza un diplomat rus. Bucureștiul și-a rechemat ambasadorul în Rusia pentru consultări. Declarația „pentru presă” a Ambasadei Rusiei pe Facebook.

• INO: la zece ani de la construirea amplasamentului din Wuhan, China finalizează un alt laborator de înaltă securitate la Universitate Sun Yat-sen. Proiectul a fost încredințat unui cercetător din Armata Populară de Eliberare.

• EAC/CTV/FTM: autoritățile belgiene au arestat o stagiară canadiană de origine chineză, repartizată la Cartierul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) al NATO. Verificată, în prealabil, de serviciile canadiene de informații. Claire Z. este specializată în inteligența artificială.

• INO: fost pilot de vânătoare francez pus sub acuzare în China.

• PRV: SBU a arestat un agent care a activat peste 1.000 de sisteme Starlink pentru ruși.

• NIP: un presupus ofițer al agenției de informații militare GRU, responsabil de operațiunile din Japonia de contrabandă cu bunuri de înaltă tehnologie necesare războiului Rusiei în Ucraina, a părăsit țara asiatică la scurt timp după publicarea unui articol în The New York Times.

• BBC: Angola a condamnat doi ruși pentru spionaj și incitare la proteste antiguvernamentale și anti-Occident.

• STR: războiul din Ucraina a schimbat operațiunile forțelor speciale.

• InformNapalm:prăbușirea avionului Su-57 a rezultat în urma unei operațiuni a serviciilor speciale ucrainene. Un atac cibernetic ucrainean ar fi putut manipula apărarea aeriană rusă pentru a doborî propria aeronavă.

• UKM: locuitorii din Crimeea au cumpărat coduri QR false pentru benzină. Banii au fost redirecționați către conturile armatei ucrainene și au fost folosiți pentru a cumpăra echipamente pentru Brigada 110 Mecanizată.

Și încă ceva (dacă n-ați aflat) ...

• Ministerul rus al Afacerilor Externe a emis o declarație în legătură cu demiterea lui Karim Khan, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale. Ministerul speră ca acesta să fie extrădat în Rusia pentru a fi tras la răspundere. În 2023, la cererea lui Khan, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin și al avocatului poporului pentru copii, Maria Lvova-Belova, sub acuzația de deportare ilegală a unor copii din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia.

• RFI/ALJ: Venezuela și Ciad se retrag din Curtea Penală Internațională.

• LIB: Franța o expulzează pe Ksenia Fedorova, fosta redactor-șef a postului de televiziune RT France.

• AP: diplomații americani au părăsit o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, după ce reprezentanții francezi au criticat poziția Washingtonului.

• KRM: în timpul unei întâlniri cu Vladimir Putin la Omsk, președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a cerut încetarea războiului din Ucraina și înghețarea conflictului. Președintele kazah a propus revenirea la „Formula Istanbul 2.0”. Kazahstanul și-a redus producția zilnică de petrol după suspendarea încărcării la terminalul de export al Consorțiului Conductelor Caspice din Novorossiisk.

• BXS: guvernul polonez a înghețat conturile fundației care finanțează TV Republika, cel mai urmărit canal de știri din țară și un critic constant al prim-ministrului Donald Tusk, din cauza unei subvenții de 1,3 milioane de euro acordate în timpul administrației anterioare pentru instruirea observatorilor electorali și a comisarilor secțiilor de votare.

• X: o anchetă a Senatului american a dezvăluit că Anthony Fauci a ținut un jurnal pe tot parcursul pandemiei de Covid-19, în care observațiile sale au contrazis, adesea, mesajele sale publice despre virus.

• WPOST: Administrația Trump discută despre acțiuni militare în Mali împotriva grupării teroriste Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimeen. Mali ar fi a opta țară împotriva căreia Trump a ordonat atacuri de la începutul celui de-al doilea mandat. Corpul African al Ministerului rus al Apărării sprijină forțele armate din Mali în lupta împotriva rebelilor tuaregi care doresc să-și întemeieze propriul stat în nordul țării.

• DW: Donald Trump a ridicat interdicția privind zborurile comerciale directe ale SUA către Liban pentru prima dată în peste 40 de ani.

• EUN: Bruxelles-ul a aplicat o amendă de 1 miliard de dolari companiei Google, acuzând-o că favorizează propriile aplicații prin comportamente anticoncurențiale.

• IFX/MRU/SFG/GRD: Sergey Lavrov și Marco Rubio s-au întâlnit pentru prima dată din septembrie anul trecut la Manila, în marja summitului ASEAN.

Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten

Share

Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!  

Facebook

Twitter

LinkedIN

Telegram

Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații. 

contact@frumentarius.ro

Leave a comment

Știre:

Digi TV:

TVRInfo:

G4Media:

Știrea prezentată de presa din România apare (și) în:

NewsWeek:

Washington Times:

New York Post:

The Independent (UK):

Times of Israel:

Turkiyetoday:

FirstPost, platformă indiană de știri:

Ar mai fi ...

HSToday.us (Homeland Security Today) este o platformă media și o revistă nonprofit din Statele Unite, deținută de organizația nonprofit Government Technology & Services Coalition (GTSC).

HSToday:

Videoclipul a fost postat de contul de X (Twitter) @MOSSADil (Mossad Commentary) - un cont neoficial de monitorizare a știrilor, care nu aparține Mossad deși afișează bifa albastră de verificare și folosește numele de „Mossad”: „IRANUL VÂNEAZĂ FAMILIA TRUMP Agenția de știri Tasnim, legată de IRGC, a emis o amenințare gravă, publicând un videoclip în care identifica locațiile frecventate de Melania Trump”

Videoclipul a fost șters.

Și, totuși, ce ar mai fi de știut ...

Conform diverselor materiale de presă, sursa clipului video „Unde să o ucizi pe Melania”, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, este canalul oficial de Telegram al agenției Tasnim News.

În prezent, videoclipul nu se află pe canalul oficial de Telegram al Tasnim.

În Iran, agențiile de presă Mehr News Agency (MNA) și Tasnim News Agency au afilieri politice și structuri de control diferite în cadrul regimului de la Teheran. Mehr este controlată de Organizația pentru Dezvoltare Islamică, subordonată Liderului Suprem; Tasnim este deținută și controlată de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).

Mehr News:

Memri TV - The Middle East Media Research Institute (MEMRI) este o organizație non-profit de monitorizare a presei, fondată în 1997 la Washington, D.C., de către Yigal Carmon (fost ofițer de informații militare israelian) și Meyrav Wurmser (analist politic american).

Memri TV:

Aljazeera:

Simon Shuster, Ukraine’s Dr. Strangelove - a rocket designer with a dubious past sets out to build a missile shield with Europe - and without America:

Națiunile nu își aleg întotdeauna eroii, mai ales în timp de război. Majoritatea ucrainenilor, dacă ar avea de ales, probabil că nu și-ar dori ca un personaj precum Denis Știlerman să fie arhitectul răzbunării lor împotriva Rusiei. A studiat în Rusia, s-a îmbogățit în Rusia, a lucrat pentru un institut militar rus și a fost în închisorile rusești. Unii dintre apropiații săi sunt căutați în Ucraina pentru corupție. Cu toate acestea, Știlerman, un prolific designer de arme, a câștigat admirația în întreaga Europă pentru rolul său în apărarea Ucrainei.

Compania sa, Fire Point, produce cea mai mare parte a dronelor cu rază lungă de acțiune pe care Ucraina le-a folosit pentru a aduce războiul pe teritoriul rusesc. Zeci dintre acestea ies zilnic de pe liniile de producție ale companiei pentru a fi lansate noaptea în Rusia. Rachetele sale ajung până în Siberia, la peste 1.600 de kilometri distanță. Campania de atacuri, care vizează în mare parte rafinăriile de petrol și alte infrastructuri energetice, a umilit Kremlinul, a îngreunat logistica armatei sale și a forțat milioane de ruși să sufere din cauza lipsei de combustibil.

Ambițiile lui Știlerman depășesc cu mult Ucraina. În mai multe interviuri din acest an la Kiev, a povestit despre planurile sale de a schimba echilibrul puterii la nivel global prin dezvoltarea unei tehnologii de rachete ieftine și eficiente. Mai presus de toate, vrea să ajute Europa să-și construiască propriul scut antirachetă fără a se baza pe Statele Unite. „Ceea ce este oribil este că America, chiar și înainte de Trump, era un partener și un aliat complet nesigur”, spunea Știlerman în iarnă, în timpul unui tur al fabricii sale de rachete de lângă Kiev. „Vrem să fim independenți de toți furnizorii, în special de americani.”

La o reuniune de la Paris, liderii a nouă țări europene și-au oficializat planurile de a construi un astfel de sistem alături de Ucraina: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit, toate membre NATO. Anunțând ceea ce au numit Coaliția Integrată împotriva Rachetelor Antibalistice, aceste națiuni au declarat: „recunoaștem experiența unică a Ucrainei, dobândită în apărarea împotriva războiului de agresiune al Rusiei”. Ucraina va fi un partener fondator în scutul antirachetă.

Shtilerman a petrecut mai bine de un an pregătind terenul pentru acest sistem; preferă să folosească numele său de cod, Proiectul Freyja, după zeița nordică a frumuseții, iubirii, morții și războiului. În februarie, mi-a arătat racheta, cunoscută sub numele de FP-7x, dezvoltată pentru a funcționa drept bază pentru Freyja. Proiectul ilustrează modul în care Europa a reacționat la amenințările președintelui Trump la adresa NATO, cum ar fi dorința sa de a cuceri Groenlanda și de a anexa Canada. Danemarca, care s-a confruntat cu cea mai agresivă retorică din partea lui Trump dintre toți membrii NATO, a fost, de asemenea, cea mai hotărâtă să colaboreze cu Ucraina și, în special, cu Fire Point. Dar nu este singura țară. Prin dezvoltarea propriilor industrii de armament și formarea de noi coaliții defensive, multe state europene au căutat să își reducă dependența de SUA pentru securitatea lor. Această schimbare a făcut din Ucraina un partener valoros.

De asemenea, a marcat o schimbare dramatică a sorții pentru Știlerman. La începutul acestui an, compania sa a fost implicată într-unul dintre cele mai grave scandaluri de corupție din istoria recentă a Ucrainei. Știlerman nu a fost acuzat de încălcarea legii, dar anchetatorii anticorupție evaluează unele dintre contractele sale cu armata. Pe fondul verificărilor, Știlerman a continuat să semneze acorduri de producție și asocieri în participațiune cu firme europene de apărare, care par să nu fie descurajate de toate controversele.

Unele dintre punctele din CV-ul lui Știlerman, în special legăturile sale cu Rusia, ar fi suficiente pentru a compromite cariera oricăruia alt om de afaceri ucrainean. De exemplu, la începutul anilor 2000, a lucrat pentru institutul de apărare din Moscova, care produce „mica valiză nucleară” a lui Vladimir Putin, pe care președintele rus ar folosi-o într-o criză pentru a autoriza utilizarea armelor nucleare. Când l-am întrebat pe Știlerman de ce ar împărtăși aceste informații cu un jurnalist, a ridicat din umeri și a spus că, având în vedere rolul său în industria rachetelor, toate secretele sale vor ieși la iveală în cele din urmă. Ar fi mai bine, a spus el, ca publicul să afle de la el ce e de aflat și nu de la scurgerile de informații și de la asasinii de personaj din Rusia.

Dezvăluirile pe care le face i-ar putea oferi o oarecare imunitate la scandaluri. Dar pare să creadă, de asemenea, că succesul său l-a făcut indispensabil, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru restul Europei. „Avem o șansă chiar acum, lucrând împreună, să ne obținem independența față de America și să ardem imperiul rus”, a spus el. „Nu o vom rata doar din cauza tuturor prostiilor pe care le spun oamenii despre mine.”

Ultima dată când ne-am întâlnit, într-o noapte de la sfârșitul lunii mai, Știlerman tocmai se întorsese la Kiev după testarea sistemului de ghidare al rachetei sale Wunderwaffe, FP-7x la țărmul Mării Negre. Testul a eșuat deoarece Fire Point neglijase să controleze munca contractorilor săi. „Acum impunem aceste controale și instalăm camere ca să urmărim ce fac.” Nu părea chiar atât de dezamăgit.

În ultimele luni, la televiziunea de stat rusă au apărut apeluri la asasinarea lui. „Dorm în fiecare noapte într-un loc diferit”, a spus el.

Realizările sale în domeniul științei rachetelor au venit uimitor de repede. Fire Point a apărut după invazia rusă din 2022, când compania și-a propus să proiecteze cele mai eficiente drone de atac cu rază lungă de acțiune din Ucraina. Potrivit lui Știlerman, produce acum aproximativ 200 pe zi. Fiecare transportă suficienti explozibil pentru a exploda printr-un zid de beton armat și, atunci când sunt lansate din Ucraina, pot lovi orice punct din Moscova sau Sankt Petersburg.

Vara trecută, Fire Point a dezvăluit prima sa rachetă de croazieră, Flamingo, și acum produce până la trei pe zi. Lansată din spatele unui camion, arma ajunge de aproximativ două ori mai departe decât omologul său american, Tomahawk, și transportă o încărcătură utilă mult mai mare. De asemenea, costă aproximativ jumătate din prețul de producție, în parte pentru că Flamingo folosește motoare cu reacție refolosite din vechi avioane sovietice. Știlerman folosește cele mai ieftine componente disponibile.

La una dintre fabrici, mi-a arătat o stivă de fuselaje pentru drone, subliniind că aripile erau umplute cu ceea ce părea a fi polistiren. „Nu sunt făcute să reziste”, a spus el. „Trebuie să zboare 15 ore. Orice depășește această limită este o risipă de bani.” Majoritatea rachetelor, precum Tomahawk, sunt fabricate din aliaje de aluminiu și alte metale. Aici, o echipă de ingineri a folosit fire de fibră de carbon pentru a forma corpul unei rachete, care arăta ca o mumie înfășurată în panglici de plastic.

Diverse ramuri ale forțelor armate ale Ucrainei au lansat mii de drone Fire Point și zeci de rachete ale acestora. După câteva dintre cele mai dramatice atacuri - împotriva rafinăriilor de petrol rusești, a aerodromurilor militare, a fabricilor de armament - președintele Volodimir Zelenski a mulțumit companiei. Dar, în unele cazuri, afirmă Știlerman, armata a păstrat tăcerea cu privire la sursa rachetelor sale, nevrând să se asocieze cu el sau compania.

O mare parte din controversele din jurul lui Shtilerman se reduc la o chestiune de echitate: a obținut succesul prin muncă asiduă și ingeniozitate sau și-a folosit relațiile pentru a obține un avantaj? Shtilerman a recunoscut că o combinație a acestor factori i-a permis companiei sale să progreseze.

Conform relatării lui Shtilerman, Fire Point a pornit de la drum cu câteva milioane de dolari din propria avere, pe care a câștigat-o în Rusia, în mare parte prin tranzacții imobiliare. În 2023, în al doilea an al războiului, a finanțat crearea primei sale drone cu rază lungă de acțiune. Arma, cunoscută sub numele de FP-1, a atras atenția în primăvara următoare, când a obținut note maxime într-un concurs pentru producătorii de drone. S-au oferit mai mulți să cumpere compania, afirmă Știlerman, inclusiv unii dintre cei mai bogați oameni de afaceri din țară. Printre aceștia s-a numărat și Tymur Mindich.

Mindich, un vechi prieten al lui Zelenski, este acum un fugar căutat în Ucraina, ascunzându-se în Israel pentru a scăpa de arestare sub acuzația de corupție. Legăturile sale cu președintele datează de zeci de ani. În timpul carierei timpurii a lui Zelenski în lumea spectacolului, Mindich a fost coproprietarul companiei de producție care a realizat filmele și emisiunile TV ale viitorului președinte. Cei doi au rămas apropiați după preluarea mandatului de către Zelenski, în 2019, și au păstrat legătura după invazia rusească.

Shtilerman știa despre relația lor, care fusese relatată pe larg în mass-media. În primăvara anului 2024, când Mindich a încercat să investească în Fire Point, Știlerman i-a cerut o favoare politică. Avea nevoie ca statul să-i acorde acces la planurile tehnologiei rachetelor din epoca sovietică, care erau stocate în arhive clasificate din Ucraina. „Nu mă interesa cum se făcea asta”, mi-a spus el. „Trebuia doar să o termin.” Potrivit lui Știlerman, Mindich și-a folosit conexiunile politice pentru a deschide acele arhive în 2024, punându-le la dispoziția unui grup de companii ucrainene, printre care și Fire Point. Dosarele includeau instrucțiuni despre cum să se fabrice sistemul de rachete S-300, o piesă centrală a apărării aeriene a Rusiei, moștenită de la Uniunea Sovietică. Aceste planuri s-au dovedit utile companiei Fire Point în învățarea modului de clonare a sistemului de rachete mai avansat al Rusiei, S-400, care a stat la baza modelului FP-7x.

Până la sfârșitul anului 2024, Știlerman a declarat că a fost de acord să vândă jumătate din compania sa către Mindich pentru 100 de milioane de dolari, o reducere de 20% față de valoarea estimată la momentul respectiv. Înainte de a finaliza vânzarea, un ofertant străin a apărut cu o ofertă mai atrăgătoare. Edge Group, un conglomerat de apărare din Emiratele Arabe Unite, dorea să cumpere o treime din companie pentru 780 de milioane de dolari. Știlerman susține că niciuna dintre vânzări nu a fost finalizată.

În timp ce discuțiile erau în desfășurare anul trecut, Mindich era anchetat pentru infracțiuni grave. Biroul Național Anticorupție din Ucraina, NABU, a pus microfoane în apartamentul lui Mindich din Kiev, iar detectivii au interceptat conversațiile sale despre Fire Point. Într-un apel interceptat, care a fost ulterior divulgat presei, Mindich i-a spus ministrului Apărării despre propunerea de vânzare a unei participații importante la companie. Conversația lor nu a identificat cumpărătorul. Dar Mindich a vorbit despre Fire Point ca și cum ar fi controlat deja compania și ar fi profitat de pe urma vânzării acesteia.

La scurt timp după acea conversație, poliția a percheziționat apartamentul lui Mindich. NABU l-a acuzat că a pus la cale o schemă de extorcare a milioane de dolari de la companii din sectorul energiei electrice. Cazul nu avea nicio legătură cu Fire Point, dar oricine este asociat cu Mindich a devenit suspect. Cu câteva ore înainte ca detectivii să vină să-l aresteze, în dimineața zilei de 10 noiembrie, Mindich a fugit din țară. Jurnaliștii ucraineni l-au găsit, ulterior, în Israel. Într-un interviu acordat ziarului Ukrainska Pravda, filmat pe o plajă din Tel Aviv, el a negat toate acuzațiile împotriva sa și a insistat că nu a deținut niciodată o participație la Fire Point.

Știlerman susține că aproape toate acțiunile companiei - 97,5%, conform înregistrărilor corporative – îi aparțin. Dar înregistrarea scursă a apelului telefonic al lui Mindich a creat suspiciuni în Ucraina că el ar fi cel care deține în secret compania, iar Știlerman este doar o fațadă.

În pofida tuturor prejudiciilor pe care cazul lui Mindich le-a adus reputației companiei Fire Point, Știlerman nu-i poartă pică. „Nu pot spune nimic rău despre Mindich”. „În primul rând, își iubește mama. Este foarte fermecător. Ne-a ajutat, până la iad și înapoi, fără să ceară nimic în schimb. A ajutat Fire Point.”

De la sfârșitul anului trecut, Știlerman s-a confruntat direct cu scandalul de corupție. Strategia sa pare a fi un fel de transparență radicală, dezvăluind detalii despre trecutul său în Rusia.

Prima perioadă petrecută de Stilerman într-o închisoare din Moscova, a fost rezultatul implicării într-una dintre cele mai notorii scheme financiare ale Rusiei. După căderea Uniunii Sovietice, statul și-a privatizat multe dintre întreprinderi, distribuind acțiuni celor care lucrau în ele. Mulți dintre acești muncitori și-au vândut acțiunile unei clase de antreprenori pricepuți, care au dobândit astfel proprietatea asupra unor industrii întregi la un preț redus. Acordurile au definit unul dintre cele mai urâte capitole ale tranziției Rusiei către capitalism în anii 1990. Milionarii nou-veniți s-au luptat între ei pentru controlul activelor privatizate. Multe dintre aceste bătălii s-au desfășurat în accese de violență între bande. Unii oameni de afaceri au folosit polițiști și judecători corupți drept arme în războaiele lor corporative.

Știlerman, care locuia pe atunci la Moscova sub numele de Denis Danilov, câștigase o mică avere în afacerile cu software pe care a folosit-o pentru a cumpăra acțiuni în valoare de milioane de dolari la o companie petrolieră privatizată. În 1999, un oligarh rival a încercat să-i ia acele acțiuni. Când Știlerman a refuzat să le predea, a fost arestat și a petrecut următorii doi ani în Butyrka, un centru de detenție preventivă aproape de centrul Moscovei. La eliberare, principalul său atu pe piața muncii părea să fie diploma de la una dintre universitățile tehnice de elită din Rusia. Aceasta l-a ajutat să găsească de lucru la un institut de apărare din Moscova care, potrivit lui Știlerman, dezvoltă sisteme informatice și echipamente de comunicații pentru armata rusă, inclusiv servieta nucleară a lui Putin. A lucrat la institut până în 2008, când a demisionat în semn de protest față de invazia rusă a Georgiei, a spus el. Timp de aproximativ un deceniu după aceea, a investit în tranzacții imobiliare la Moscova, acumulând aproximativ 12.000 de hectare de teren în suburbiile orașului și alte „câteva mii de hectare” în oraș. Aceste proprietăți ar valora, probabil, miliarde de dolari.

Una dintre aceste înțelegeri, care a implicat achiziționarea de terenuri de la o fermă de pui falimentară, l-a dus la arestarea lui Știlerman din nou în 2018. A stat după gratii aproximativ șase luni înainte ca autoritățile să fie de acord să-l elibereze fără acuzații. În anul următor, s-a mutat în Ucraina, țara sa natală, și a început să folosească numele Știlerman. Schimbarea a anulat o decizie luată de tatăl său, care a încercat să protejeze familia de antisemitismul din Uniunea Sovietică folosind un nume de familie cu conotație rusească, Danilov, în loc de numele lor evreiesc.

Odată stabilit la Kiev, „nu m-am implicat în afaceri”, a spus Shtilerman. „Ca să nu fiu nevoit să dau mită și să mă ocup de beau monde-ul nostru local.” Fosta sa soție și cei doi copii ai lor au rămas la Moscova, în timp ce el s-a concentrat pe proiecte pasionale și filantropie în Ucraina. În 2021, a lucrat cu o tânără arhitectă pe nume Iryna Terekh la un plan de dezvoltare și înfrumusețare a spațiilor publice din Kiev. Când a început invazia rusă în anul următor, cei doi au devenit cofondatori ai Fire Point, iar Terekh a ocupat mai întâi funcția de director tehnic al companiei, iar, mai târziu, a devenit CEO.

Știlerman a condus operațiunea din culise. Pentru a-și proteja fosta soție și copiii din Rusia și-a ascuns proprietatea în primii trei ani de existență a companiei. Jurnaliștii au descoperit legăturile sale cu Fire Point abia vara trecută. Kyiv Independent a relatat, în august, că anchetatorii anticorupție din Ucraina investigau dacă Mindich deținea compania și l-a identificat pe Știlerman ca fiind unul dintre primii investitori în Fire Point.

Relatarea l-a forțat să iasă din umbră. După publicarea sa, s-a grăbit să-și evacueze familia din Moscova. Știlerman se temea că fosta sa soție va fi arestată, iar copiii lor vor fi plasați într-un orfelinat dacă autoritățile ruse le-ar descoperi legăturile cu unul dintre cei mai importanți producători de arme din Ucraina.

Pe baza ofertei din Emiratele Arabe Unite, valoarea Fire Point ar putea depăși cu mult 2 miliarde de dolari. Dar Știlerman a refuzat să vândă participația, parțial din cauza Proiectului Freyja. Colaborarea sa cu europenii ar putea face, în curând, compania sa și mai valoroasă. Niciun alt producător de arme din Ucraina, cu atât mai puțin un start-up, nu a avut un astfel de succes. Unii dintre concurenții Fire Point din sectorul apărării s-au plâns că, prin conexiunile sale politice, Știlerman a avut un avantaj nedrept.

„Creșterea stratosferică a Fire Point are două motive cheie: lobby-ul din partea unor înalți funcționari care au îndesat cu generozitate bani într-un start-up necunoscut și prețurile flagrant de mari care le-au adus proprietarilor companiei profituri exorbitante”, a scris Iuri Kasianov, dezvoltatorul unei drone rivale, într-un articol publicat în mai.

Știlerman respinge astfel de atacuri. Drona sa cu rază lungă de acțiune, cea mai simplă, FP-1, costă armata aproximativ 55.000 de dolari, în aceeași gamă de prețuri ca și omologul său rusesc. Într-o scrisoare adresată Fire Point în luna mai, NABU a declarat că proprietarii companiei nu sunt suspecți în niciuna dintre anchetele agenției. Însă, ca parte a unei anchete mai ample privind contractele de apărare, prețurile unora dintre dronele sale sunt încă în curs de evaluare, conform scrisorii.

Chiar și în mijlocul investigației, Ministerul Apărării continuă să facă afaceri cu Fire Point. La fel și aliații europeni ai Ucrainei. În martie, guvernul danez a încheiat un parteneriat cu Fire Point pentru construirea unei fabrici de combustibil pentru rachetele sale. Pentru a deschide calea unei alte colaborări cu compania, anul trecut, Danemarca ar fi ocolit peste 20 dintre propriile legi și reglementări. Hensoldt, o importantă firmă de apărare din Germania, a anunțat luna trecută un proiect cu Fire Point pentru dezvoltarea sistemului antirachetă. Luni, Franța a fost de acord să acorde Ucrainei licențe pentru a produce rachete de croazieră și interceptoare de apărare aeriană de proiectare franceză, ca parte a coaliției de dezvoltare a unui scut antirachetă comun.

La summitul NATO de la Ankara, Trump a făcut o promisiune similară. I-a spus lui Zelenski că SUA vor acorda o licență Ucrainei pentru a produce interceptoare Patriot, una dintre cele mai eficiente arme din lume pentru doborârea rachetelor balistice. În ziua acelui anunț, Știlerman a afirmat că Fire Point ar fi gata să fabrice rachete Patriot în Ucraina. Dar provocarea ar putea dura ani de zile și nu-l va distrage de la colaborarea cu europenii la un scut antirachetă fără componente americane. „Principiul este simplu. Hai să facem un scut antirachetă pe care nimeni nu-l poate opri, care ne poate face independenți și siguri.” Adică: siguri față de Rusia și independenți față de Statele Unite.

Există din 2002, la Haga, și este concepută pentru a completa instanțele naționale - intervine doar dacă o instanță națională nu poate sau nu dorește. Curtea Penală Internațională (CPI), singura instanță penală internațională permanentă din lume, funcționează pe baza Statutului de la Roma. Are competență strict asupra a patru categorii de infracțiuni: genocid, crime împotriva umanității, crime de război, crima de agresiune. Și are 125 de membri. Statele Unite - ca și Rusia, China, India, Iran, Israel - nu sunt membre CPI și nu recunosc jurisdicția asupra cetățenilor lor.

Bill Clinton a respins negocierile pre-CPI, a semnat tratatul fondator pe care nu l-a supus niciodată aprobării Senatului, George Bush l-a anulat apoi, iar, acum, Marco Rubio a anunțat că încearcă să desființeze Curtea.

CPI a emis 61 de mandate de arestare, a judecat 34 de cazuri și a condamnat 13. Și este criticată: prea lentă (doar 13 condamnări în aproape 25 de ani), părtinitoare (toate cele 13 condamnări provin din Africa), prea slabă (se bazează în întregime pe membri pentru arestarea inculpaților), prea politică. Iar actualul procuror-șef al Curții, Karim Khan, este suspendat pe fondul acuzațiilor de hărțuire sexuală - el neagă, susținând că este vorba de o operațiune specială israeliană care vizează discreditarea sa, dar, în această săptămână, țările membre urmează să voteze înlăturarea lui.

CPI a emis mandate de arestare pentru liderii Hamas responsabili de atacurile mortale din 2023 asupra aliatului american Israel, dar și pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Galant (fost ministru al Apărării). Benjamin Netanyahu și asociații săi au susținut că procurorul a lansat urmărirea penală împotriva lor pentru a distrage atenția de la scandalul în care era implicat. SUA au impus sancțiuni lui Khan, adjuncților săi și judecătorilor CPI, înghețându-le activele americane și interzicându-le intrarea în țară. The New Yorker a relatat despre scandalul din jurul lui Karim Khan, iar The Guardian despre agențiile de informații israeliene care au încercat să influențeze instanța cu privire la Netanyahu și Galant.

Belgia, Belize, Bolivia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Namibia, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Africa de Sud, Spania și Elveția au declarat în mod explicit că vor onora mandatele de arestare dacă Netanyahu ar călători în țările lor. Alții, printre care Argentina, Republica Cehă, România și Polonia, au declarat că nu îl vor aresta pe Netanyahu. Ungaria a declarat, de asemenea, că nu îl va aresta pe Netanyahu și l-a găzduit, în pofida mandatului, în timpul Administrației Orban.

Marco Rubio este supărat în numele SUA, considerând că CPI acționează împotriva principiilor fondatoare ale unei Americi suverane și libere, construită pe propriul guvern și propriile legi.

UE califică drept „inacceptabile” afirmațiile lui Marco Rubio. Dar pot SUA, cu adevărat, să elimine CPI?

Adunarea Statelor Părți votează pe 24 iulie demiterea procurorului suspendat, Olanda s-a angajat deja la demitere, în timp ce cinci cereri de mandate împotriva unor oficiali israelieni anunțate în luna mai, respinse ca fiind „inexacte” de către instanță și confirmate parțial de Bezalel Smotrich însuși, așteaptă o decizie a judecătorilor.

• organizația Democracy for the Arab World Now (DAWN), cu sediul la Washington, și Taxpayer Alliance Against Genocide (TAAG) au intentat un proces la o instanță federală din Manhattan cu privire la „sancțiunile Administrației Trump care vizează Curtea Penală Internațională și care încalcă dreptul constituțional al americanilor de a se implica în acțiuni de susținere a drepturilor omului legate de Palestina”. În martie, DAWN a îndemnat regimul iranian să solicite o anchetă a CPI privind „aparentele crime de război” comise de personal american.

• membra Camerei Reprezentanților (democrat) Ilhan Omar a introdus o rezoluție prin care îndeamnă Statele Unite să se alăture CPI, marcând prima opoziție a Congresului față de angajamentul Administrației Trump.

• Sarah, o avocată originară din Malaezia care lucrează pentru CPI din 2017 și este asistenta lui Karim Khan din 2023, a vorbit public pentru prima dată, într-un interviu acordat CNN, despre hărțuirea din partea procurorului.

• Zohran Mamdani, primarul New York, a declarat, într-un interviu acordat The New York Times, că Administrația sa analizează dacă să-l aresteze pe Netanyahu în cazul în care acesta va vizita New York-ul pentru Adunarea Generală a ONU din septembrie, spunând că, pentru asta, este în „conversații active” cu Departamentul Juridic al orașului. Ulterior, a recunoscut că nu o poate face, dar îndeamnă SUA să pună în aplicare mandatul de arestare al CPI

Experimentul de 50 de milioane de dolari al Israelului pentru a schimba opinia publică americană. Milioane de americani au primit în ultimele luni mesaje text neașteptate de la persoane care se numesc Emma, ​​Sarah sau John, care s-au prezentat ca membri ai unei organizații numite Prieteni pentru Pace. Mesajele adresau întrebări de tipul: „cum credeți că vor afecta discuțiile de pace dintre SUA, Israel și Iran securitatea globală?” Conform unei investigații a Wall Street Journal, conversațiile nu erau purtate de activiști obișnuiți, ci au fost generate cu ajutorul AI, ca parte a unui efort mai amplu, finanțat de guvernul israelian, de a influența opinia publică americană. În centrul acestui efort se află Brad Parscale, strategul digital care a contribuit la conducerea campaniei prezidențiale a lui Trump din 2016. Israelul a plătit companiei Parscale aproximativ 1,5 milioane de dolari pe lună ca parte a inițiativei. Campania a inclus mesaje generate de AI, site-uri web care promovează conținut pro-Israel, publicitate digitală și eforturi de a influența modul în care sistemele AI răspund la întrebări despre Israel. În ultimul an, Israelul a angajat cel puțin șase companii pentru a-l ajuta în eforturile de influență publică în SUA, în timp ce zeci de persoane, multe dintre ele profesioniști în marketing, s-au înregistrat ca agenți străini care lucrează în numele Israelului. O altă investigație jurnalistică, a Time, detaliază implicarea lui Brad Parscale și componenta politică.

Gri cu nuanțe de portocaliu. Nu demult, Volodimir Zelenski și-a anunțat operațiunea secretă „de 40 de zile”, care trebuia să se încheie cu o Rusie solicitând încetarea focului. În același timp, pentru moment, Kievul a rămas complet fără rachetele de interceptare Patriot. Iar „turnurile de releu” din Belarus par să funcționeze din nou în sprijinul dronelor rusești Geran, care au ocolit granițele Belarusului pentru a lovi benzinăriile din Malyn, Ucraina. Ce s-a mai întâmplat? La 15 iulie, Volodimir Zelenski l-a demis din funcția de ministru al Apărării pe Mihailo Fedorov, considerat arhitectul recentelor succese ale Ucrainei în domeniul dronelor. Zelenski a atribuit demiterea unui conflict între Fedorov și comandantul șef al Forțelor Armate, Oleksandr Sîrski, un apropiat al președintelui. Demisia ministrului Mihailo Fedorov a escaladat, treptat, într-o criză politică internă. Și a generat mitinguri de susținere a lui Fedorov în zeci de orașe. La Kiev, protestatarii s-au adunat în piața din apropierea Teatrului Franko, lângă Biroul Prezidențial, unde, în urmă cu un an, au avut loc mitinguri împotriva încercării lui Zelenski de a priva agențiile anticorupție NABU și SAPO de independență. Și s-a scandat: «Слуга народа выходи к народу» (Slujitor al poporului, ieși la popor). Manifestarea e numită de Financial Times una dintre cele mai semnificative de disidență publică împotriva lui Zelenski din 2022 încoace.

Demisia lui Fedorov este legată de conflictul privind strategia de război, dar nu numai atât. Citând oficiali și parlamentari ucraineni, Financial Times scrie că Fedorov a fost un obstacol pentru cei care doreau să profite de bugetul militar al Ucrainei. Criticii, însă, îl acuză pe Mihailo Fedorov de redistribuirea de fonduri corupte.

Fedorov a confirmat public conflictul său cu Oleksandr Sîrski. Și a spus că i-a oferit lui Zelenski alternativa: să-i înlocuiască atât pe Sîrski, cât și pe șeful Statului Major General, Andrii Gnatov, dar președintele a refuzat. Iar Fedorov a refuzat oferta lui Zelenski de a ocupa un post de consilier.

Oleksandr Sîrski și-a cerut scuze: dacă am jignit pe cineva cu ceva: pe Mikhailo Albertovich, îmi cer scuze. Sunt dur.”

Comandantul adjunct al Forțelor Aeriene Ucrainene, Pavlo Yelizarov, a demisionat în semn de protest. Și-au anunțat demisia și doi consilieri din Ministerul Apărării - Serhii Beskrestnov („Flash”), și Serhii Sternenko. Serhii Beskrestnov a acceptat funcția de consilier pentru dezvoltarea domeniilor tehnologice de apărare.

Cum a început: la 14 iulie, Rada Supremă a demis guvernul condus de Iulia Svîrîdenko - ceea ce a marcat începutul unei serii de remanieri guvernamentale. La 16 iulie, Rada a aprobat numirea fostului șef al Naftogaz, Serhii Koretskii, în funcția de prim-ministru al Ucrainei. Guvernul l-a numit pe Maksim Țutskiridze în funcția de șef interimar al Poliției Naționale și pe Andriy Sibiga în funcția de ministru interimar al Afacerilor Externe

• în urma votului eșuat pentru ministrul de Interne, Ihor Klîmenko, Volodimir Zelenski a numit un nou candidat pentru funcția de ministru al Apărării: general-maior Yevhen Khmara, care a ocupat funcția de șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din ianuarie. Khmara a condus anterior Centrul de Operațiuni Speciale „A” (Forțele Speciale Alfa) al SBU, una dintre cele mai eficiente unități de drone ale Forțelor de Apărare. Alpha are legături cu o serie de atacuri la distanță împotriva rafinăriilor de petrol, a uzinelor chimice și a aviației strategice rusești, inclusiv Operațiunea Spider Web de anul trecut. În ianuarie 2026, Khmara l-a înlocuit pe Vasil Maliuk în funcția de șef interimar al SBU, dar parlamentul nu l-a confirmat niciodată în funcție. El va fi înlocuit în funcția de șef interimar al SBU de prim-vicepreședintele Oleksandr Poklad, potrivit deputatului Yaroslav Zheleznyak. Candidatura sa nu poate fi prezentată oficial Radei imediat: conform legislației ucrainene, ministrul Apărării trebuie să fie civil, iar Khmara este general activ. O problemă care ar trebui rezolvată până pe 18 august, când Rada se întoarce din pauza de vară de o lună. Cabinetul de miniștri l-a numit oficial pe Yevhen Khmara în funcția de ministru interimar al Apărării.

• Volodimir Zelenski i-a oferit fostului ministru de Interne, Ihor Klîmenko, funcția de secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare (CNSD). Consiliul Național de Securitate și Apărare este condus, în prezent, de Rustem Umerov, negociatorul cu Rusia. Umerov a ocupat funcția de ministru al Apărării. Mandatul său în această funcție a dus la menționarea numelui său într-unul dintre cele mai mediatizate cazuri de corupție din Ucraina din ultimii ani - cazul Energoatom. Umerov a fost interogat ca martor.

• comandanții de brigadă ucraineni au primit ordin să înregistreze un mesaj video în sprijinul comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski. Comandanții Forțelor Navale și de Asalt de Debarcare au publicat postări în sprijinul conducerii militare. Comandantul Forțelor Teritoriale de Apărare, Ihor Plakhuta, în apărarea lui Sîrski, a cerut personalului Forțelor Teritoriale de Apărare să „stă departe de politică și să nu cedeze provocărilor”. Comandamentul Forțelor Logistice ale Forțelor Armate ale Ucrainei l-a susținut public pe Sîrski și a vorbit despre deteriorarea aprovizionării armatei ca urmare a problemelor de management din cadrul Ministerului Apărării, iar situația a putut fi corectată prin intervenția președintelui Zelenski, care „a facilitat demisia” fostului ministru.

• Zelenski a organizat o întâlnire specială la Cartierul General: a reunit pentru prima dată producători de arme și comandanți de corpuri de armată. În cadrul întâlnirii, șeful Forțelor Armate Ucrainene, Kyrylo Budanov, a declarat că „poziția societății a fost ascultată” și „vor exista rezultate”.

• demisia lui Fedorov a fost întâmpinată cu nedumerire în Uniunea Europeană. O „mare surpriză”, afirmă comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Kubilius, care supraveghează distribuirea fondurilor europene pentru apărare către Ucraina, a subliniat că a colaborat îndeaproape cu Fedorov la programul de împrumuturi de 60 de miliarde de euro și la listele de arme și și-a exprimat speranța că planurile deja convenite vor fi menținute. Criza de personal din Ministerul Apărării îngrijorează Occidentul, care i-a cerut președintelui ucrainean să rezolve problema cât mai curând posibil, potrivit Financial Times. Conform surselor The Economist, biroul lui Zelenski nici măcar nu a anticipat că Fedorov se va opune public, cu atât mai puțin că va câștiga sprijin public.

• Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea comandantului-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sîrski, care deține funcția din 2024, cu Mihailo Drapati, comandant-șef al Forțelor Terestre Ucrainene. Cu o zi înainte, Zelenski a avut o întâlnire cu Mihailo Fedorov. Președintele a anunțat că i-a oferit fostului ministru o poziție „decentă” în dezvoltarea componentei tehnologice a statului. Sîrski a publicat un discurs de rămas bun. Fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, Valeri Zalujnîi, a reacționat la numirea lui Drapati.

• general-maior Ihor Skibiuk va fi noul șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei; îl va înlocui pe Andrii Hnatov.

• veteranul Dmitro Koziatinski a anunțat începerea, pe 24 iulie, la Kiev, a unei acțiuni de protest pe termen nelimitat pentru revenirea lui Fedorov în funcția de ministru al Apărării.

• un material al proiectului media Oboronka, creat de Mezha.Media (un portal ucrainean de tehnologie și IT) care funcționează în cadrul holdingului media al Ukrainska Pravda: „Ofițeri de aplicare a legii vs. producători de arme. Combaterea criminalității sau redistribuirea pieței apărării?”. De la începutul războiului, producția privată de arme a înlocuit metodic producția de stat. Companiile de apărare au devenit nu doar un factor important în război, ci și o afacere profitabilă. Sistemul ucrainean de aplicare a legii a rezistat mult timp fără percheziții în masă la producătorii de arme, deși au existat suficiente motive pentru aceasta. În 2026, acțiunile de investigație împotriva companiilor de armament au fost înlocuite de un adevărat turneu al forțelor de securitate la marile întreprinderi de apărare. Unele percheziții sunt efectuate fără ordin judecătoresc, altele implică presiuni asupra managerilor, iar altele sunt însoțite de canale Telegram anonime care publică materiale personalizate împotriva companiilor. Campaniile de „denigrare” informativă împotriva producătorilor sunt adesea legate de ministrul Apărării, Mihailo Fedorov.

• Inițiativa 143 - opt instituții media ucrainene au publicat, simultan, un raport de investigație a cărui publicare a fost interzisă de Tribunalul Districtual Pecherskyi din Kiev. Raportul, realizat de Slidstvo.Info, partenerul ucrainean al OCCRP, și de Centrul de Acțiune Anticorupție (AntAC), detaliază achiziționarea a 143 de proprietăți imobiliare în Harkov de către fratele lui Oleksandr Suhaciov, directorul Biroului de Investigații de Stat al Ucrainei.

Ar mai fi că ...

• președintele azer Ilham Aliyev a confirmat, indirect, o posibilă întâlnire, la Baku, a unor reprezentanți ai Rusiei și Germaniei pentru a discuta încheierea războiului ruso-ucrainean.

• Vladimir Zelenski a anunțat că intenționează să deschidă arhivele agențiilor de informații ucrainene dedicate masacrului de la Volînia.

• inginerul șef al centralei nucleare din Zaporijia, aflată sub control rusesc din 2022, a fost ucis într-un atac cu drone din Ucraina.

• au fost adoptate sancțiuni de către Consiliul Uniunii Europene ca răspuns la atacurile rusești asupra Kievului. Sancțiunile o vizează pe Irina Kharisova, președinta consiliului de administrație al ABS Electro, și cinci companii din cadrul grupului, care include întreprinderi de componente electronice și radioelectronice utilizate pentru dronele de tip Shahed/Geranium.

• dronele ucrainene au atacat două depozite Wildberries din regiunile centrale - Elektrostal lângă Moscova și Kotovsk în regiunea Tambov. Zelenski a descris atacul ca fiind un răspuns la atacurile asupra infrastructurii civile a Ucrainei și parte din așa numitele „sancțiuni pe termen lung”, afirmând că depozitele Wildberries au fost folosite pentru a furniza componente pentru producția de drone . Atacul asupra Wildberries a fost perceput ca o amenințare la adresa întregului comerț electronic rusesc. În noaptea de 22 iulie, dronele au atacat încă două depozite Wildberries - în Krasnodar și Nevinnomyssk, Stavropol.

• Ucraina va primi aproximativ 690 de milioane de dolari de la FMI în următoarele zile, a declarat premierul Serhii Koretsky.

• Ucraina și SUA au semnat o declarație bilaterală de intenție care permite exportul de drone de luptă ucrainene în Statele Unite pentru teste militare.

Un hacker vorbăreț. Și religios. Thy arss shall be spanked, Romania! - a postat, la 15 iulie, pe un forum de hacking cel care atacase cibernetic Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) cu o zi înainte. ANCPI a susținut că datele nu au fost compromise. Atacatorul a susținut altceva: exfiltrare de date, furt de cod-sursă, ransomware şi ştergerea backup-urilor. Și a scos date la vânzare. Hackerul este ByteToBreach. Conform companiei israeliene Kela Cyber Intelligence Platform, în spatele ByteToBreach se află Zakaria Mahdjoub, o persoană din Algeria. Presa din România vorbește și de bytetobreach33/Loic Matrier pe Telegram și parolele utilizate de funcționarii ANCPI. Presa se mai ocupă și de contractele de servicii de securitate cibernetică ale ANCPI cu firma IT About IT SRL (Public Record) de e-Terra și de firma Teamnet International (Ziarul Financiar și Unu Imobiliare).

Hackerul a acordat un interviu Euronews România - în exclusivitate, afirmă publicația - prin intermediul unei aplicații de mesagerie securizată. Și-a cerut scuze IT-iștilor români. Articolul Euronews este semnat de jurnalistul de televiziune și investigație André Rotaru.

Și securitypach.ro spune că l-a contactat direct pe cel care își asumă responsabilitatea pentru atacul asupra ANCPI. SecurityPatch publică transcrierea - „ușor editată” - a interviului cu hackerul în aceeași zi (17 iulie) cu Euronews. „Nu este nimic politic aici și nu a fost făcut de ruși. Sper că explicația mea a fost clară”, zice hackerul în interviul SecurityPatch. „Pot oferi asistență pentru decriptarea fișierelor, cu condiția ca ANCPI să-mi dea un salariu.”

Daniel Pitiș, co-fondator al platformei SecurityPatch, este cel care semnează articolul. Conform hackout.ro, „Daniel Pitiș de la SecurityPatch.ro a reușit să contacteze direct persoana care își asumă atacul sub pseudonimul ByteToBreach”. Din decembrie 2025, Daniel Pitiș este System Security Manager în cadrul Frequentis România, filială a companiei austriece de tehnologie și software, Frequentis AG. Frequentis produce și comercializează și sisteme de baze de date similare ca arhitectură și logică funcțională cu e-Terra de la ANCPI, însă aplicate exclusiv în domeniul aviației și al spațiului aerian. E-Terra este o bază de date geospațială națională și critică. Stochează coordonate geografice precise, istoricul juridic și gestionează fluxuri complexe de lucru în timp real pentru mii de utilizatori externi (notari, topografi). Echivalentul tehnologic dezvoltat de Frequentis se numește smartAIM (Aeronautical Information Management) și este conceput pe aceleași principii de bază.

În afara forumurilor, ByteToBreach își prezintă datele de contact pe un site WordPress numit Pentesting Ltd. Site-ul imită aspectul unei companii de securitate, dar funcționează ca o pagină de umilire a victimelor. O listă prezintă organizațiile atacate drept „clienți foarte furioși”, le arată logo-urile și invită noi ținte să „fie atacate”. ANCPI este pe site.„Acest site există exclusiv pentru a satiriza, a provoca reflecții și a susține un punct de vedere - nimic mai mult și nimic mai puțin.”

În octombrie 2025, platforma poștală Thalis din Cipru a fost victima unui atac cibernetic. ByteToBreach a anunțat pe un forum online că a obținut mii de documente prin intermediul Thalis. Corespondența destinată Palatului Prezidențial, ministerelor, ambasadelor, Poliției și Penitenciarelor Centrale a apărut pe dark web sub formă de capturi de ecran. Printre documente guvernamentale și diplomatice scurse prin sistemul Thalis s-au aflat și comunicări/documente aparținând Ambasadei României la Nicosia. Și atacul din Cipru și scurgerea unei cantități mari de informații sensibile despre clienții de la Seychelles Commercial Bank, din același an, de către același ByteToBreach, a generat suspiciuni de spionaj deghizat în criminalitate cibernetică. Tot în 2025, atacul ByteToBreach, „originar din Alpii Elvețieni”, de la Uzbekistan Airways a expus date sensibile despre carduri de credit și scanări de pașapoarte din peste 40 de țări, date ale unor angajați ai mai multor agenții guvernamentale americane, inclusiv Departamentul de Stat.

Legătura între ANCPI, Thalis din Cipru, Latvijas Valsts Meži (compania de administrare a pădurilor de stat din Letonia, una dintre cele trei companii implicate în organizarea procesului electoral din Letonia), platforma e-guvernare a Suediei, IKEDC (Ikeja Electric Distribution Company, distribuitor de energie electrică din Nigeria), Comisia pentru Afaceri Corporative Nigeria, Eurofiber, doi agregatori SMS importanți din Rusia, Avatel Telecom Spania, Interteach Kasahstan: ByteToBreach sau Loic Matrier sau Anastasis din Salonic.

„Nicio instituție, niciun serviciu de informații și niciun funcționar public nu poate fi pus deasupra legii” - afirmă omul de afaceri Vadim Ermolaev într-o scrisoare transmisă de firma de avocatură ucraineană Dynasty Law & Investment, care îi reprezintă interesele. Ermolaev a acuzat Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) că a încercat să-l asasineze la Monaco, la 29 iunie. Declarația lui Ermolaev, citată de ziarul francez Nice-Matin, afirmă, printre altele, că ancheta, în această etapă, a stabilit, deja, că ofițeri activi ai GUR au participat la tentativa de asasinat. Ermolaev solicită Monaco, Franței și Ucrainei, „precum și organizațiilor internaționale competente”, să asigure protecția familiei sale, a martorilor, avocaților și a altor persoane implicate în caz.

Procurorul general al Ucrainei a publicat o înregistrare video cu tentativa de asasinat asupra lui Vadym Ermolaev. Potrivit lui Ruslan Kravchenko, o cameră a fost instalată în prealabil în apropierea locului crimei „pentru a obține confirmarea faptului că ordinul a fost executat”. Înregistrarea video a fost ștersă, dar „specialiștii Serviciului de Securitate al Ucrainei au reușit să o refacă”.

Punct și de la capăt. Prețurile globale ale petrolului au depășit 90 de dolari pe baril, iar acțiunile bursiere din Asia au scăzut pe măsură ce conflictul dintre SUA și Iran s-a extins. Rezervele strategice de petrol ale SUA sunt la cel mai scăzut nivel din 1983. SUA și-au intensificat atacurile împotriva infrastructurii militare și portuare a Iranului. La câteva ore după ce președintele Trump a mulțumit Iranului pentru eliberarea unui cetățean american ca gest de bunăvoință, forțele americane au efectuat noi atacuri, de data aceasta lovind poduri și linii ferate cheie. În week-end, Statele Unite au redistribuit de urgență avioanele de luptă europene în Orientul Mijlociu, în special în Israel. Administrația Trump a notificat Israelul că va trimite alte zeci de avioane cisternă în țară pentru a intensifica potențial acțiunile militare împotriva Iranului. Comandanții americani au anunțat că vizează sistemele iraniene de recunoaștere de coastă și de apărare aeriană. Au fost distruse poduri majore în provincia Hormozgan, turnul de supraveghere navală Chabahar, o gară cheie situată la vest de Bandar Abbas, iar aeroportul civil Iranshahr a fost scos din funcțiune. În noaptea de 18 spre 19 iulie, avioane americane au lovit un șantier nuclear în vestul Iranului, la câteva zeci de kilometri de granița cu Irak. Agențiile de știri iraniene au identificat ținta ca fiind centrala nucleară Darkhovin. Au fost, pentru prima dată, explozii la Tabriz, unde se presupune că există baze subterane de rachete administrate de Garda Revoluționară. SUA iau în considerare extinderea operațiunilor militare, scrie The Washington Post. Dar, afirmă ziarul, SUA nu sunt pregătite să respingă eficient atacurile iraniene în cazul unei operațiuni terestre și conform rapoartelor serviciilor secrete, este puțin probabil ca atacurile americane să influențeze Iranul. Teheran a avertizat SUA cu privire la „linia roșie” din Ormuz și i-a trimis un mesaj lui JD Vance, avertizându-l că Witkoff și Kushner „abuzează” de accesul lor privilegiat la negocieri. Au fost atacuri iraniene de represalii în Kuweit, Bahrain, Iordania și - pentru prima dată în trei luni - în Arabia Saudită. Iran a anunțat distrugerea mai multor instalații militare americane din Kuweit și Bahrain, inclusiv un debarcader de realimentare și sprijin al Marinei SUA, un depozit pentru vehicule aeriene fără pilot, un centru de date și un centru de semnale și comunicații. Acum, ambele părți vizează infrastructura civilă: Iranul și Kuweitul au anunțat daune aduse centralelor electrice și instalațiilor de desalinizare. Teheranul a anunțat că va înceta să respecte termenii memorandumului de înțelegere. SUA au revenit la blocada navală a țării. Armata iraniană a anunțat, vineri seară, că a vizat o navă de război americană ostilă cu o rachetă de croazieră, în cadrul celei de-a treisprezecea faze a Operațiunii Saeqeh, ca răspuns la agresiunea americană.

În ultimele șase săptămâni, Iranul nu a vizat direct Israelul. Ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich, spune că Israelul „nu are niciun interes” să se alăture războiului cu Iranul. Încălcările armistițiului israelian continuă în sudul Libanului. Israelul reafirmă planurile de a menține ocupația în anumite părți din Liban, Gaza și Siria. Hamas îl numește pe Khalil Al-Hayya șef al biroului politic al mișcării, succedându-i lui Yahya Sinwar, ucis de armata israeliană în 2024.

• Teheran a cerut houthi să închidă punctul critic de blocare a Mării Roșii (de obicei 12-15% din comerțul maritim global) dacă SUA încep să atace infrastructura energetică. Houthii din mișcarea yemenită Ansar Allah au anunțat o blocadă navală a Arabiei Saudite.

• Kuweitul este considerat una dintre principalele opțiuni ale Iranului pentru o potențială incursiune terestră care vizează ocuparea celor două baze militare americane situate în țară. Probabil Buehring din nordul Kuweitului, la aproximativ 100 km de granița cu Iranul, și Arifjan sau Baza Aeriană Ali Al Salem.

• Qatar, Egipt, Pakistan și alți mediatori regionali au propus un nou armistițiu de zece zile. Administrația Trump studiază propunerea și a cerut Israelului să evite măsuri care ar putea „închide fereastra diplomatică”.

• costul războiului din Iran a ajuns la 37,5 miliarde de dolari, Pentagonul solicită încă 67,1 miliarde.

• Araghchi este sigur că Statele Unite și Israelul vor ataca Iranul. „Cod 110”, ce ar trebui făcut dacă liderul suprem ar fi vizat. Un interviu al jurnalistului Javad Mogoui cu ministrul iranian de Externe publicat de jurnalist și transcris pe contul Telegram al ministrului.

  Frumentarius is a reader-supported publication. To receive new posts and support our work, consider becoming a free or paid subscriber.

Ce mai fac sServiciile:

• Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani: „Federația Rusă l-a expulzat, fără motiv, pe atașatul militar italian la Moscova, împreună cu unul dintre colaboratorii săi. Un act de represalii pentru expulzarea din Italia a doi atașați militari ruși, care au fost prinși în flagrant în timp ce desfășurau activități de spionaj în detrimentul securității noastre naționale.”

• IFX: însărcinatul cu afaceri al Republicii Italiene, Giovanni Scopa, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Convocarea diplomatului este legată de „cererile anterior nefondate ale părții italiene ca atașații navali și aerieni și atașatul naval adjunct al Ambasadei Rusiei să părăsească teritoriul italian”.„Pe baza principiului reciprocității, Ministerul rus al Afacerilor Externe i-a declarat pe atașatul adjunct al Apărării, Vittorio Parrella, și pe atașatul ambasadei Italiei în Rusia, Davide D’Aprile, persona non grata. Acești angajați, precum și membrii familiilor lor, sunt obligați să părăsească Federația Rusă”.

• SPG/BLD: un moldovean a fost arestat sub suspiciunea de spionaj după ce o dronă a survolat instalația unei fabrici de armament din Bavaria, KNDS Deutschland.

• OST: un cercetător de la Roscosmos a fost arestat la Moscova sub acuzația de trădare.

• comunicat SVR: ministerele relevante ale unuia dintre statele cheie NATO își exprimă îngrijorarea cu privire la activitatea activă de cercetare și dezvoltare desfășurată în Germania, axată pe arme nucleare.

• POL/ITF: directorul FBI, Kash Patel, intenționează să viziteze Rusia în octombrie. Până atunci, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se va întâlni, azi, cu secretarul de stat american Marco Rubio, la Manila.

• INO: președinta Comisiei Europene urmează să angajeze ofițeri de legătură care pot lucra cu serviciile de informații ale statelor membre.

• WSJ: agentul CIA care a spionat Emiratele Arabe Unite.

• TMI: Shin Bet a cerut acces neautorizat la fotografiile făcute persoanelor care trec prin aeroportul Ben Gurion și prin alte puncte de trecere a frontierei.

• IRT: Franța a acuzat serviciile de securitate iraniene că au reținut timp de mai multe ore doi membri ai personalului ambasadei sale și că l-au agresat fizic pe unul dintre ei.

• CNN: oficialii de la Casa Albă au fost rugați să predea telefoanele, în timp ce Wiles și Patel conduc ancheta privind intensificarea scurgerilor de informații.

• IMS/OCCRP: Serviciul 2 al FSB a încercat să creeze un asistent cu inteligență artificială pentru a analiza știrile. Fără succes.

• Departamentul de Justiție al SUA a confiscat patru domenii despre care se presupune că ar fi operat în numele Ministerului de Informații și Securitate din Iran.

• RTS: presupusul spion cibernetic FSB din Boston a lucrat anterior pentru Kaspersky.

• GRD/NLT: o persoană din interiorul serviciilor secrete marocane dezvăluie utilizarea pe scară largă a software-ului de hacking Pegasus.

• TMI: vicepreședintele JD Vance susține că Jeffrey Epstein avea legături cu cele mai înalte niveluri ale serviciilor secrete israeliene.

• INO: Centrul de Operațiuni Speciale 73 din Ucraina a avut acces, prin intermediul partenerilor săi din SUA și Marea Britanie, la sistemele de navigație, sonar și cartografiere subacvatică ale companiei canadiene Shark Marine Technologies.

• ERC: Polonia a acuzat un cetățean ucrainean de comiterea a 47 de acte criminale în numele serviciilor secrete rusești.

• AA: Marea Britanie acuză un bărbat că a ajutat serviciile de informații iraniene.

• GPS: Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rapoartele privind posibila utilizare abuzivă a instrumentelor de spionaj pentru telefoanele mobile pentru a monitoriza ilegal jurnaliști și apărători ai drepturilor omului din Serbia.

• CNN: ancheta privind atacul american asupra școlii din Iran a rămas sub controlul unui comandament militar, iar liderii au amânat să dispună realizarea unei analize standard a informațiilor.

• RTS: un seismolog american de origine chineză, care a publicat o lucrare finanțată de SUA privind detectarea testelor nucleare nord-coreene, a fost reținut în China și se confruntă cu acuzații de spionaj.

• CRS: Departamentul de Justiție investighează programele de ajutor financiar ale Universității Harvard din cauza presupuselor legături cu China.

Și încă ceva (dacă n-ați aflat):

• WSJ: 30 de ani se presupune că va dura noul acord nuclear civil dintre SUA și Arabia Saudită.

• Administrația Trump a căutat înregistrări telefonice ale jurnaliștilor de la New York Times și ale rudelor acestora.

• IDT: India a convocat un diplomat rus în legătură cu moartea a patru marinari într-un atac asupra unei nave comerciale în Marea Neagră.

• GRD: noul premier britanic, Andy Burnham, și-a dezvăluit echipa și prioritățile.

• EUA: Berlinul și Parisul au anunțat că își intensifică cooperarea strategică în domeniul descurajării nucleare.

• Agenția Spațială Europeană (ESA), împreună cu Polonia, înființează un Centru de Securitate și Reziliență la Varșovia.

• CNN: Donald Trump a folosit rețeaua sa de socializare, Truth Social, pentru a promova peste 20 de companii, ale căror acțiuni le-a cumpărat cu puțin timp înainte de publicare.

• a fost publicat un proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei, realizat de Richard Blumenthal și senatorul Lindsey Graham, pe care Donald Trump a promis să îl susțină. Proiectul de lege a întâmpinat rezistență acolo unde era mai puțin așteptat - din partea democraților, scrie Punchbowl News, o publicație specializată în relatări despre Congres.

• WSJ/ABC/POL/MDI: Donald Trump a folosit discursul său neprogramat despre Starea Națiunii pentru a ataca Beijingul. A promis că va publica informații despre încercările Chinei de a se amesteca în alegerile din 2020, pe care le-a pierdut.

• RTS/FT: Trump Media & Technology Group, care deține rețeaua socială Truth Social, oferă acces de mare viteză la postările lui Donald Trump de pe platformă pentru 100.000 de dolari pe lună. Serviciul este destinat traderilor și fondurilor speculative.

• FRT: Kimi-K3 este noul model de inteligență artificială construit de compania chineză Moonshot AI, care depășește Fable 5 de la Anthropic.

• Thinking Machines Lab, startup-ul de inteligență artificială fondat de fostul director executiv OpenAI, Mira Murati, și-a lansat primul model. „Inkling” este open-source - o variantă neobișnuită printre modelele americane - și folosește date de arhitectură și antrenament preluate de la rivalii chinezi.

Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten

Share

Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!

Facebook

Twitter

LinkedIN

Telegram

Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații.

contact@frumentarius.ro

Leave a comment

Jack Poulson, fost cercetător în divizia de inteligență artificială a Google și profesor de matematică la Universitatea Stanford, a demisionat în semn de protest față de compromisurile de etică ale companiei. All-Source Intelligence, pagina sa de substack, investighează legăturile dintre marile companii de tehnologie din Silicon Valley, agențiile de securitate națională și industria militară.

Poulson a descoperit că, după ce o instanță federală americană a amendat rețeaua FinanceScam.com cu 800.000 de dolari și a ordonat confiscarea domeniilor acestora, rețeaua a repornit cu o inteligență artificială îmbunătățită sub numele de Investigations.org.

Pagina principală a Investigations.org spune: „urmărirea entităților, jurisdicțiilor și rețelelor care modelează riscul transfrontalier. O evidență permanentă de investigații a activității financiare transfrontaliere - bazată pe citări, controlată prin versiuni și interconectată structural. Pentru jurnaliști, autorități de reglementare, ofițeri de conformitate și instituțiile a căror muncă are consecințe ... Ai o pistă care merită investigată?”

Jack Poulson, Ukrainian cyber extortion platform rebooted as Investigations.org

O rețea de site-uri web bazate pe inteligență artificială, cu sediul nominal la Kiev, care desfășoară o schemă de extorcare cibernetică împotriva unor persoane publice, s-a relansat cu o tehnologie mai bună, sub pretextul unei organizații de asistență pentru reglementări, găzduită pe Investigations.org. În pofida faptului că își promovează în mod proeminent disponibilitatea de a transmite informațiile primite către agențiile de aplicare a legii interesate din întreaga lume, site-ul web al Investigations.org, cu sediul nominal la Ierusalim, este în mare parte fraudulos, inclusiv prin listarea unei entități juridice olandeze false și a unui număr mare de jurnaliști, editori și verificatori de informații inexistenți.

All-Source Intelligence a descoperit noua platformă după ce dosarul lor despre fostul șef de stație CIA din Paris și agent străin neregistrat condamnat, Dale B. Bendler, a început să apară în căutările Google după numele Bendler, citând masiv câteva dintre articolele acestei publicații despre condamnare și sentință.

Versiunea anterioară a rețelei - care opera site-uri web precum FinanceScam.com, IntelligenceLine.com și CriticalIntel.com - a fost amendată cu 800.000 de dolari de către o instanță federală din SUA din Districtul de Nord al statului Illinois în octombrie 2025, acțiune ce a avut ca rezultat și confiscarea legală a domeniilor. Conform plângerii juridice admise, depusă de una dintre victimele schemei, Anthony Pellegrino de la Goldstone Financial Group (cu sediul în Oakbrook Terrace), rețeaua FinanceScam.com crease în plus domeniul țintit GoldstoneFinancialGroupReview.com și un canal de YouTube similar, ca parte a unei campanii de presiune. Aceasta a culminat cu solicitarea unei plăți pentru eliminarea informațiilor critice, prin intermediul unui „Program de Apărare a Cetățenilor” (Citizen Advocacy Program) găzduit anterior de Intelligence Line.

Începând cu februarie 2025, Intelligence Line afișa public patru membri ai personalului său, cu sediul oficial în Ucraina: Dmytro Kovalenko („Redactor senior”), Vitaliy Zhukov („Jurnalist de investigații”), Olena Savchenko („Analist criminalistic”) și Nadiya Korolenko („Asistent de proiect”).

Legătura dintre rețeaua FinanceScam.com și Investigations.org a fost descoperită de All-Source Intelligence ca urmare a dosarului generat de inteligență artificială al acestuia din urmă despre antreprenorul Satish Sanpal din Emiratele Arabe Unite, care se autocitează, în timp ce dosarul despre omul de afaceri kazah Yerkin Tatishev cita în mod analog defunctul IntelligenceLine.com. O memorie cache a site-ului web Intelligence Line, capturată de platforma The Wayback Machine a organizației non-profit The Internet Archive, cu sediul în San Francisco, afișează în continuare o listă identică de presupuse susțineri ale platformelor media ca fiind pagina principală a Investigations.org, pe lângă o similaritate puternică în conținutul site-ului și structura organizațională.

Investigations.org a confirmat câteva lucruri pentru All-Source Intelligence, inclusiv că: Investigations.org și-a blocat domeniul și l-a blocat să apară în The Wayback Machine („Da. Am solicitat ca Investigations.org să nu fie arhivat de Wayback Machine”), că entitatea juridică olandeză promovată de organizație, Investigations.org Foundation, nu este reală („Aveți dreptate că site-ul web reflectă încă un plan anterior”) și că antetul publicat de Investigations.org, inclusiv redactorul-șef nominal, „Eleanor Hart”, constă din nume false („Autorii vor avea, de asemenea, opțiunea de a înlocui un pseudonim cu identitatea lor reală”). În pofida recunoașterii sincere a acestor nereguli, organizația a păstrat tăcerea când a fost întrebată despre încarnarea sa anterioară, IntelligenceLine.com, și despre sentința de extorcare de 800.000 de dolari pronunțată împotriva organizației de către un tribunal districtual din SUA.

(Sloganul pentru Intelligence Line a fost, în mod ironic, „Linia dintre adevăr și înșelăciune”.)

Potrivit unui reprezentant anonim al Investigations.org, secretomania organizației este un răspuns la atentatul cu mașină-capcană și uciderea jurnalistei de investigații malteze Daphne Caruana Galizia din 16 octombrie 2017. „Căutați-o pe Google pe Daphne Caruana Galizia”, a declarat reprezentantul Investigations.org, prin intermediul platformei de mesagerie criptată end-to-end Signal.

Când All-Source Intelligence a corespondat cu Investigations.org în legătură cu platforma lor care enumera un sediu într-un parc tehnologic din nordul Ierusalimului, care găzduiește și Centrul Tehnologic al Poliției Israeliene, același reprezentant anonim a susținut că locația a fost aleasă din motive legale. „În mai/iunie, am fost supuși unui atac sofisticat asupra infrastructurii noastre. L-am urmărit până în Israel”, a declarat reprezentantul anonim, adăugând că „Așadar, o adresă acolo [în Israel] ne permite să avem o opțiune pentru procese legale [sic] dacă vom decide acest lucru, în viitor.”

Reprezentantul anonim al Investigations.org a răspuns la o solicitare de a-i cunoaște numele declarând: „nu luăm niciodată numele lui Dumnezeu în deșert”. Reprezentantul a fost dispus să declare că face parte „din echipa tehnică, ca arhitect și analist blockchain”. Iar când au fost întrebați cu privire la țara lor de reședință, au răspuns: „sunt din Bangalore, India și merg frecvent la Dubai o dată la două luni... Mă bucur să vă spun asta”. Același reprezentant a declarat pentru All-Source Intelligence că un reprezentant legal va răspunde la publicație prin identitatea sa reală dacă o solicitare formală ar fi trimisă prin opțiunea „legală” de pe pagina de contact a platformei. În pofida trimiterii unei astfel de solicitări prin procedura de înscriere necesară, dar inițial defectuoasă, All-Source Intelligence nu a primit un răspuns la solicitarea legală, nici prin formularul de contact, nici prin e-mail.

Site-ul de investigații a fost mai deschis în ceea ce privește sprijinul său promovat pentru agențiile de aplicare a legii din întreaga lume, răspunzând anonim la solicitările pe această temă prin două canale diferite. Când a fost întrebată despre afirmația portalului de aplicare a legii Investigations.org conform căreia organizația va oferi poliției acces anonimizat la informațiile primite, la cerere, organizația a declarat prin Signal că „nu pentru fiecare ofițer de aplicare a legii și cu siguranță nu pentru a sprijini un regim fascist”.

Un reprezentant aparent separat al platformei Investigations.org a trimis prin e-mail către All-Source Intelligence o declarație referitoare la portalul de aplicare a legii, în care se preciza că „multe escrocherii offshore continuă să funcționeze deoarece cooperarea internațională poate fi extrem de lentă”, adăugând că, „în multe cazuri, Interpolul poate aștepta luni de zile ca o cerere MLAT [Tratatul de asistență juridică reciprocă] sau o comisie rogatorie să se desfășoare prin diferite jurisdicții înainte de a putea fi luate măsuri semnificative”.

Cititorii interesați pot solicita, de asemenea, ca Investigations.org să producă dosare despre țintele lor de interes, sub rezerva unei plăți nerambursabile de 1200 USD prin Bitcoin, Ethereum, USD Coin sau Tether.

„Indiferent ce decideți să scrieți, sperăm să fim evaluați în funcție de calitatea reportajelor noastre, de subiectele pe care alegem să le investigăm și de ideile pe care încercăm să le aducem în jurnalismul de investigație”, a declarat Investigations.org prin e-mail.

Erga omnes. Aproape imediat după invazia rusă a Ucrainei la începutul anului 2022, UE a luat măsuri pentru a suspenda difuzarea și distribuirea Russia Today (RT), Sputnik, iar, în baza pachetelor de sancțiuni ulterioare, și a altor publicații aliniate cu statul rus. Acest lucru a făcut, în mare parte, ilegală publicarea de astfel de conținut în UE prin intermediul televiziunii, platformelor online și aplicațiilor. Interdicția vizează difuzarea și publicitatea, inclusiv site-urile oglindă (mirror sites). Măsurile nu vizează jurnaliștii, care pot realiza materiale în UE, ci doar difuzarea conținutului.

Problema a fost reluată, recent, când, în Germania, trei persoane au fost acuzate penal pentru încălcarea sancțiunilor. Acestea au fost suspectate că au publicat, în cursul anului 2023, materiale video ale canalului sancționat RT Germany pe site-ul www.traugott-ickeroth.com. La începutul acestui an, instanța germană (Tribunalul districtual Saarbrücken) a trimis cazul la Curtea de Justiție a UE, întrebând dacă autoritățile pot trata, într-adevăr, o repostare pe un blog privat gratuit ca o încălcare a sancțiunilor.

Curtea a răspuns că este irelevant dacă difuzarea conținutului interzis are loc sau nu în cadrul unei activități economice. Conceptul de «operator» acoperă, în context, orice persoană responsabilă, direct sau indirect, de punerea la dispoziție a conținutului interzis, inclusiv în contextul unei activități neremunerate sau în operarea unui site web finanțat prin contribuții voluntare din partea unor terți. Curtea clarifică, de asemenea, că această clasificare nu depinde nici de amploarea, nici de durata difuzării.

Doar așa, apreciază legiuitorul Uniunii, se poate împiedica difuzarea propagandei Federației Ruse și, în consecință, protejarea ordinii publice și securitatea în Uniunea Europeană.

Cazul va reveni la instanțele germane - care au acum mandatul de a urmări penal bloggerii pentru repostări. Dacă vor fi găsite vinovate, cele trei persoane riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani.

Decizia CJUE din cauza C-67/25 (Traugott Ickeroth) este obligatorie în toate statele membre ale Uniunii Europene și se extinde, indirect, la toată presa din Rusia aflată sub aceleași sancțiuni europene, conform Anexei XV a Regulamentului nr. 833/2014.

Dacă un cetățen român, francez sau spaniol republică conținutul RT pe un blog sau site propriu, procurorii din țările lor se vor folosi de hotărârea din 2 iulie pentru a demonstra încălcarea regimului de sancțiuni. Parafrazarea narațiunilor RT și atribuirea lor mass-mediei de stat rusești, evitând redifuzarea videoclipurilor RT și a fragmentelor lungi textuale, este modalitatea care prezintă un risc mai mic de confruntare cu sancțiuni.

Inițial, sancțiunile au fost un punct de blocaj economic, o modalitate de a restricționa țările și afacerile care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, împiedicând fluxul de fonduri care ar putea finanța agresiunea.

Dar, anul trecut, cineastul turco-german Hüseyin Doğru a fost primul cetățean european de pe teritoriul european care a fost inclus în lista sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza discursului său. A fost acuzat că angajează propagandiști ruși și că distribuie „informații false pe teme controversate din punct de vedere politic, cu intenția de a crea discordie etnică, politică și religioasă”. Doğru s-a trezit în imposibilitatea de a retrage mai mult de 600 de dolari pe lună din propriul cont bancar. Banca Federală Germană a declarat că acordarea unui loc de muncă sau chiar a unui cadou lui Doğru ar încălca sancțiunile, care au fost extinse și la soția sa, jurnalista britanică Lizzie Phelan.

O să vedem ce urmează după cazurile Ickeroth și Doğru.

Dacă Russia Today prezintă un clip captivant al celui de-al doilea gol al Capului Verde împotriva Argentinei?

„Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de a avea opinii și de a primi și de a comunica informații și idei fără amestecul autorităților publice și indiferent de frontiere. Libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate” spune Carta UE a drepturilor fundamentale.

• firma germană Kartina Digital oferă acces în UE la canalele TV rusești sancționate.

• primul pachet comun de sancțiuni cibernetice dintre Regatul Unit și UE vizează 24 de persoane și entități acuzate că sprijină operațiunile cibernetice ale statului rus. Printre cele 24 de persoane și entități care se află acum sub sancțiuni se numără 10 persoane conectate la Rybar LLC - o organizație media susținută de statul rus, acuzată de răspândirea de informații false despre Ucraina și de amestec în alegerile din Europa, inclusiv în Moldova și Armenia.

În cadrul procesului de negociere privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, cele trei persoane față de care Bulgaria avea rezerve și care urmau să fie incluse pe listă au fost eliminate din pachet, iar argumentele prezentate de guvernul bulgar au fost acceptate de Comisia Europeană și de Președinția irlandeză – declarația Ministerului bulgar de Externe (13 iulie).

Țările europene au convenit să nu impună sancțiuni Patriarhului Kirill și fondatorului Lukoil, Vagit Alekperov. Cel de-al treilea nume susținut de Sofia: oligarhul rus Iskandar Kahramonovici Makhmudov, acționar al companiei rusești Transmashholding, a cărei filială, Metrovagonmash, este furnizor al metroului din Sofia.

Alte state membre au obiecții față de alte sancțiuni incluse în pachet.

Bulgaria și-a anunțat retragerea din coalition of the willing care susține Ucraina. Premierul bulgar: „soluția la acest conflict nu constă în prelungirea lui prin mijloace militare, ci într-o misiune diplomatică puternică”; „toate deciziile care privesc Bulgaria sunt luate într-un format diferit. Aceste lucruri sunt decise în cadrul UE și NATO”. Cu referire la decizia a nouă țări - Regatul Unit, Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Suedia, Norvegia și Danemarca - și a Ucrainei de a crea o coaliție pentru o apărare comună antirachetă împotriva amenințării rachetelor balistice rusești.

La o zi după lansarea Coaliției integrate împotriva rachetelor balistice, Destinus, MBDA Deutschland, Safran Electronics & Defense, Airbus Defence and Space și Thales au semnat, la Paris, o scrisoare de intenție privind constituirea consorțiului Bliksem EXO. Obiectivul declarat este dezvoltarea unui interceptor european capabil să distrugă, în afara atmosferei, rachete balistice cu rază medie și intermediară. FREYJA, proiectul noii coaliții și urmărește valorificarea rapidă a experienței ucrainene. FREYJA și Bliksem EXO pot ajunge să concureze pentru aceleași bugete, aceiași specialiști, aceiași senzori și aceleași facilități de testare.

Ping-pong cu atacuri și strâmtoare deschis-închisă. La trei săptămâni după acordul preliminar cu Iranul, Donald Trump a declarat încetarea armistițiului. SUA continuă să bombardeze Iranul. Iranul a lansat atacuri asupra bazelor americane din Kuweit și Bahrain. A efectuat atacuri asupra Iordaniei, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite. Houthi amenință cu „asediu” Arabia Saudită. Atacuri aeriene misterioase și nerevendicate care au lovit Iranul după ce SUA au anunțat că și-au încheiat atacurile au ridicat semne de întrebare cu privire la cine ar putea viza Republica Islamică. Oman a anunțat (12 iulie) că Iranul a atacat guvernoratul său, Musandam, vizavi de teritoriul iranian, în Strâmtoarea Ormuz. Este cea mai probabilă locație pentru mijloacele americane de supraveghere terestră, menite să ajute la poliția traficului prin strâmtoare și la monitorizarea atacurilor iraniene asupra navelor. Atacul asupra Omanului a urmat negocierilor din 11 iulie dintre Iran și Oman privind viitoarea gestionare a Strâmtorii. Oman a propus să administreze un coridor gratuit în sud, în timp ce iranienii să administreze un altul în nord, pentru care ar percepe taxe. Iranul insistă să administreze singur. Sâmbătă dimineața, Omanul a elaborat o propunere provizorie privind modul de gestionare a rutelor din strâmtoare.

• SUA și Israel au lansat un război cu Iranul, al cărui principal rezultat, deocamdată, este perturbarea comerțului mondial cu petrol și consolidarea regimului iranian. Americanii, și în special israelienii, au dorit opusul - să-l înlăture pe ayatollah, să destabilizeze guvernul și să-l instaleze pe „omul lor” la putere în Iran. Primul punct al planului a fost realizat, dar au apărut probleme cu al doilea și al treilea. Mossad se baza pe grupări kurde și pe fostul președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad, dar nu a funcționat. Haaretz și The New York Times au aflat din surse din SUA, Israel și Iran cum a fost planificată operațiunea de schimbare a regimului iranian și de ce a eșuat. Unele informații despre acest lucru au mai apărut în mass-media, dar noile materiale prezintă o imagine mult mai amplă.

• comunitatea americană de informații urmărește mai mulți actori care au discutat despre atacuri, dar nu s-au luat măsuri, și este preocupată că Iranul ar viza o serie de oficiali de rang înalt, actuali și foști. Președintele SUA, Donald Trump, într-un interviu acordat publicației The New York Post, a dezvăluit că a lăsat instrucțiuni în cazul în care Iranul l-ar fi ucis.

• Hamshahri, ziarul emblematic al orașului Teheran, a publicat o „listă a răzbunării” cu 13 persoane înfățișate purtând uniforme portocalii de prizonieri. Deținut de municipalitate și susținut de regim, Hamshahri acționează ca un purtător de cuvânt cvasi-oficial - urmează linia regimului fără a atinge nivelul unor instituții radicale ale IRGC, precum Kayhan. Printre persoanele de pe listă: Benjamin Netanyahu, Donald Trump, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, comandantul Comandamentului Central al SUA, Brad Cooper, Pete Hegseth, Marco Rubio, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului, Eyal Zamir, ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, Giorgia Meloni, Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Keir Starmer. Hamshahri și-a publicat lista la doar câteva ore după ce Khamenei Jr. a emis prima sa declarație de la înmormântarea tatălui său: „răzbunarea este voința națiunii și trebuie inevitabil dusă la îndeplinire ”. Hamshahri a publicat și un articol, evidențiind toate titlurile occidentale care s-au referit la listă.

• Trump: „Republica Islamică Iran ne-a cerut să continuăm discuțiile. Am fost de acord să facem acest lucru, dar Statele Unite le-au declarat, în termeni clari, că armistițiul S-A TERMINAT!” (10 iulie) Trump (13 iulie): „strâmtoarea Ormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran. Reinstaurăm blocada iraniană, numită astfel deoarece împiedică doar navele sau clienții Iranului să intre sau să iasă. Toate celelalte țări vor avea o utilizare echitabilă și liberă a strâmtorii. SUA vor fi, de acum înainte, cunoscute sub numele de GARDIANUL STÂMTORII ORMUZ”. SUA vor cere „compensații de 20% pentru toate mărfurile transportate” pentru asigurarea securității. A cincea cea mai mare companie de containere din lume, Hapag-Lloyd din Germania, a numit planul lui Donald Trump de a percepe o taxă de 20% pentru mărfurile care tranzitează Strâmtoarea Hormuz „fundamental greșit”. Apoi, Donald Trump s-a răzgândit: SUA nu vor percepe taxe pentru navele care trec prin strâmtoare. „Petrolul curge ca niciodată, datorită puterii impresionante a armatei Statelor Unite”. Ministrul iranian de Externe: „POTUS are perfectă dreptate. Oricine asigură trecerea sigură și lipsită de pericole a navelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz ar trebui să fie compensat pentru acest serviciu. Iranul a fost întotdeauna GARDIANUL Strâmtorii și va rămâne așa PENTRU TOTDEAUNA. 20% este, desigur, prea mult. Vom fi corecți.”

• premierul Benjamin Netanyahu declară că războiul din Iran „nu s-a încheiat”. Israelul continuă să atace Libanul, în pofida declarării „încetării focului” și a cadrului susținut de SUA. Hezbollah : cadrul libanez-israelian „servește în întregime Israelul”. Delegația Hamas s-a întors la Cairo pentru negocieri. Președintele palestinian Mahmoud Abbas stabilește 28 noiembrie ca dată pentru alegerile legislative palestiniene. Discuțiile de la Roma se concentrează pe retragerea israeliană din „zonele pilot” din sudul Libanului.

Dance with me. Grupul de hackeri Black Mirror (care publică dezvăluiri din conturile unor persoane asociate cu guvernul rus) și VChK-OGPU (canal anonim de Telegram din Rusia, care publică dezvăluiri din interiorul serviciilor secrete de la Moscova) au publicat capturi de ecran ale unor corespondențe private. Unele dintre aceste capturi de ecran includ fragmente din corespondența jurnalistei ruse și manager media, Ksenia Sobchak, inclusiv schimburi de mesaje din martie 2022, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, cu Andriy Yermak, pe atunci șeful de cabinet al lui Volodymyr Zelensky. Ksenia Sobchak a comentat pentru Meduza despre scurgerea de informații.

Sobchak are propria companie media, care include canalul YouTube Ostorozhno Sobchak și o rețea de canale Telegram.

Propagandistul Vladimir Soloviov a comentat e-mailurile divulgate. El a asociat-o pe Ksenia Sobchak și pe mama acesteia, senatoarea Liudmila Narusova, de conspirație împotriva conducerii Rusiei și că au scurs informații către Ucraina.

Ksenia și Andrey. La 10 iulie, Ksenia Sobchak a comentat pe canalul său de Telegram Bloody Lady, opiniile miliardarului rus Andrei Melnichenko apărute (9 iulie) în The Economist. „Andrei vrea în mod clar să ocupe nișa de negociator șef cu Occidentul și a vocii rațiunii, un negociator în locul lui Roman Abramovici și Kirill Dmitriev”.

The Economist a publicat în aceeași zi două materiale, un pachet editorial integrat: un eseu-manifest, semnat de Andrei Melnichenko (De ce o Rusie distrusă este dăunătoare pentru lume) și o analiză/profil și interviu, realizat de redacție (Un oligarh rus de rang înalt rupe tăcerea).

Melnichenko propune patru scenarii ... „fantezii occidentale”: o Rusie umilită care zăbovește la periferia Occidentului; Rusia devine vasală a Chinei, punând capăt relației sale cu Occidentul; Rusia se fragmentează și se destramă precum URSS; Rusia devine o „fortăreață - închisă, mobilizată, în asediu permanent” și o stare de „urgență perpetuă”. Melnichenko ajunge la concluzia că miezul conflictului este problema suveranității Rusiei și, ignorând acest lucru, europenii condamnă conflictul la o escaladare existențială. El susține că o Rusie suverană, coerentă pe plan intern și unificată nu va mulțumi Occidentul, dar va fi o opțiune mult mai sigură decât o Rusie destabilizată și fracturată până la punctul unei imprevizibilități periculoase.

Și pentru că The Economist a intenționat să puncteze și să stabilească ... firul narativ, dincolo de orice subînțeles ce s-ar fi putut desprinde din opiniile oligarhului rus, a publicat – un gest mai puțin obișnuit - și un al treilea material, un editorial din partea redacției: Omul care ar schimba Rusia.

Andrei Melnichenko, proprietarul Siberian Coal Energy Company și al companiei de îngrășăminte minerale EuroChem, cu o avere netă de 20,4 miliarde de dolari, a fost adăugat pe lista sancțiunilor UE după începerea războiului din Ucraina, ca „membru al cercului apropiat al lui Vladimir Putin”. Melnichenko locuiește, în prezent, în Emiratele Arabe Unite.

În acest timp ...

• SBU, serviciul ucrainean de securitate, a anunțat că a împiedicat pătrunderea spionilor unui ofițer al serviciilor de informații rusești într-una dintre structurile de putere ale Ucrainei. Acesta a încercat să organizeze negocieri neoficiale între reprezentanții serviciilor de informații ucrainene și ruse cu privire la termenii unui acord de pace.

• Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat un decret de înființare a unui „comandament special de influență pe termen lung asupra Rusiei” în cadrul Forțelor Armate. „Acest comandament trebuie să își concentreze 100% din resursele disponibile pentru a reduce semnificativ și mai mult potențialul militar al Rusiei”.

• Iulia Sviridenko demisionează din funcția de prim-ministru. Ca urmare, toți membrii Cabinetului de miniștri al Ucrainei își părăsesc funcțiile. Trei remanieri în 18 luni. Volodimir Zelensky i-a oferit directorului general al Naftogaz, Serhii Koretsky, postul de premier. Iulia Sviridenko a refuzat oferta de a deveni ambasador al Ucrainei în SUA.

• potrivit Reuters, Rusia a suspendat transportul maritim prin Canalul Azov-Don și Strâmtoarea Kerci. Canalul Azov-Don leagă râul Don de Marea Azov, iar Strâmtoarea Kerci leagă Marea Azov de Marea Neagră. Până la un sfert din exporturile de grâu ale Rusiei trec prin această rută. Financila Times: Rusia a pierdut 20-40% din capacitatea sa de rafinare a petrolului. În prima jumătate a anului, țările UE au achiziționat: un volum record de gaze lichefiate de la compania rusă Yamal LNG.

• forțele ucrainene au atacat 21 de petroliere aparținând „flotei din umbră” ruse în Marea Azov, a anunțat Statul Major General ucrainean.

• senatorul republican Lindsey Graham, unul dintre principalii susținători ai unei „linii dure” împotriva Kremlinului, a murit pe neașteptate la Washington. Politicianul în vârstă de 71 de ani tocmai se întorsese dintr-o călătorie la Kiev, unde s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski și urma să introducă legislația privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, împreună cu Michael McCaul. Interceptările radio ale poliției indică faptul că Graham a murit în urma unui atac de cord. Graham a fost unul dintre cei mai duri critici ai lui Donald Trump în cadrul Partidului Republican, numindu-l public „rasist, xenofob și bigot religios”. Dar după ce Trump a devenit președinte, Graham a devenit un aliat loial al lui Trump și s-a speculat că încerca să-și mențină influența în partid. Graham a insistat constant asupra unor măsuri dure împotriva statelor pe care le considera adversari ai Statelor Unite: de la invazia din Irak și intervenția din Libia, până la răsturnarea regimurilor din Iran și Cuba și presiunea economică asupra Chinei și a Rusiei. Senatorul a fost unul dintre cei mai intransigenți și influenți aliați ai Israelului la Washington, promovând ajutorul militar acordat israelienilor și descurajând adversarii acestora. Graham a fost un susținător vocal al războiului cu Iranul. Moartea lui Graham va avea un impact asupra unor probleme cheie de politică externă a SUA. Ucraina și Israelul au pierdut un susținător vocal al intereselor lor, cu o influență semnificativă asupra lui Trump. Provocarea pe care Lindsey Graham o lasă în urmă. Darlene Graham Nordone, sora lui Lindsey Graham i-a ocupat locul în Senatul SUA. FBI anchetează moartea senatorului Lindsey Graham.

Ceva se întâmplă la Roma. Italia a decis să expulzeze doi atașați militari de la Ambasada Rusiei la Roma, Ivan Petrovici Gorbaciov și Mihail Vasilievici Astahov, pentru presupusa implicare în activități de spionaj. Moscova a răspuns doar câteva zeci de minute mai târziu: purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru agenția de știri Ria Novosti că Rusia „va da un răspuns adecvat” expulzărilor, fără a oferi detalii. Expulzările sunt legate de o anchetă de spionaj de la Roma care implică presupuse contacte cu canale de informații rusești. Parchetul din Roma a anunțat că două persoane, inclusiv un fost membru al serviciilor secrete italiene, au fost arestate sub acuzația de transmitere a informațiilor clasificate către un presupus ofițer rus de informații militare (GRU), cu acoperire diplomatică în Italia și, prin urmare, beneficiind de imunitate. Așa cum reiese din interceptări, numeroase documente au fost predate lui Mihail Astakhov. Printre documentele clasificate, unele erau etichetate Secret NATO, ​​Linia N, privind căutarea unui nou șef al serviciului rus de informații externe ruse, și Lista D, cu numele cetățenilor italieni conectați la serviciile de informații ruse. Alte documente includeau datele personale ale zeci de agenți de informații britanici și ale mai multor ofițeri de informații italieni, existența unui agent în Italia care folosea un pașaport ucrainean, Suriadov, care ar fi fost în contact cu AISE, serviciul italian de informații ingterne, despre care se încerca să se stabilească dacă „era un agent sub acoperire sau un rus recrutabil”. Interceptările includ, de asemenea, presupuse dezvăluiri despre armamentul italian, o navă proiectată de Leonardo și informații despre furnizarea a patru baterii Samp T, dezvoltarea de tancuri și un snowmobil pentru Ucraina, precum și Michelangelo Dome, dezvoltat de Leonardo, destinat Bulgariei. Există și o solicitare de date privind „eficacitatea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene”, „daunele aduse programului nuclear”, „perspectivele de reluare a lucrărilor”, „disponibilitatea și planurile de achiziție ale Italiei pentru rachete cu rază lungă de acțiune (Storm/Shadow Scalp)”, „planul de reînarmare în Italia, UE și NATO”, „perspectivele de dezvoltare a forțelor armate”, „prioritățile și obiectivele apărării UE”, care include fraza „va ajuta Ucraina să fabrice rachete cu rază lungă de acțiune”.

În 2021, Roma a mai expulzat doi diplomați ruși după arestarea ofițerului din marina italiană Walter Biot, care a fost acuzat că a transmis documente clasificate unui oficial militar rus.

Ceva se întâmpla la Roma și în 2023.

Zborul Chinei. China a devenit a doua țară după Statele Unite care testează cu succes o rachetă spațială de clasă medie cu o primă etapă reutilizabilă. Potrivit agenției de presă Xinhua, prima treaptă a rachetei purtătoare Long March-10 B, lansată de la centrul spațial Wenchang, a fost capturată cu succes de o navă de recuperare. Sarcina utilă a fost plasată pe orbită. Până acum, doar Statele Unite, prin intermediul companiilor private SpaceX și Blue Origin, dețineau tehnologia necesară pentru a lansa în mod reutilizabil primele trepte ale unor rachete grele. Este o descoperire majoră pentru programul spațial al Chinei, scrie BBC. Racheta Long March-10 B are o capacitate maximă declarată de încărcare pe orbita joasă a Pământului de 16 tone. Racheta este mai ușoară decât Falcon 9 de la SpaceX, iar metoda de aterizare a platformei reutilizabile este, de asemenea, diferită. Se așteaptă ca platforma să fie trimisă într-un zbor de întoarcere înainte de sfârșitul anului.

The Insider: documente secrete din forumuri militare clandestine ruso-chineze dezvăluie un plan comun de a învinge Starlink.

Luni, 6 iulie, la ora 12:01, China a lansat și prima sa rachetă balistică cu rază lungă de acțiune de pe un submarin nuclear din Pacific, validând componenta navală a triadei sale nucleare. Și a demonstrat că armata Chinei are capacitatea „celei de-a doua lovituri” în descurajarea nucleară. Chiar dacă ar fi atacată prima, China ar capacitatea de a riposta. Este a doua lansare de rachete balistice intercontinentale (ICBM) a Chinei în regiunea Pacificului, după testul efectuat cu o rachetă ICBM cu bază terestră, în 2024.

Și nuclearul civil. Argentina a anunțat construcția unui nou reactor nuclear, iar Regatul Unit a prelungit durata de viață a unuia dintre cele existente, ca parte a unei renașteri mondiale a energiei atomice. Proiectul din Buenos Aires este susținut de 1,2 miliarde de dolari americani; proiectul Sizewell B din Marea Britanie va funcționa acum până în 2055, în loc de 2035. După decenii de stagnare, utilizarea energiei nucleare se extinde rapid, a estimat Bloomberg. Se așteaptă ca eforturile agresive de construire a reactoarelor în China și India, în special, să crească capacitatea globală cu 44% până în 2036. Numai China avea 59 de gigawați de reactoare în construcție anul trecut, suficiente pentru a alimenta aproximativ 50 de milioane de locuințe și este pe cale să depășească SUA ca cea mai mare națiune nucleară din lume până în 2030.

Narendra Modi și premierul australian Albanese au încheiat la Melbourne un acord pentru a debloca exporturile comerciale de uraniu australian către India, la mai bine de un deceniu după ce cele două țări au încheiat un acord nuclear civil. India dorește 100 GW de energie nucleară până în 2047, dar pentru că India nu este un stat membru al TNP, a fost nevoie de un deceniu de eforturi juridice și de garanții pentru a finaliza acordul.

Acţionarii grupului de presă românesc ZYX Publishing Group anunţă încheierea tranzacţiei prin care o parte minoritară a acţiunilor (17%) a fost achiziţionată de Pluralis, un vehicul de investiţii specializat în sprijinul presei independente. Plūrālis, companie cu sediul în Olanda.

Un ucrainean la New York. Fondat în 2016 în Brooklyn, New York, Outpost Club a redefinit conceptul de „casă ca serviciu” (housing-as-a-service). Outpost, care nu oferă doar un pat, ci organizează evenimente (cine comunitare, petreceri, networking), s-a impus ca unul dintre cei mai mari operatori din Statele Unite, gestionând mii de unități locative. Sergii Starostin este co-fondatorul și CEO-ul Outpost Club, o companie inovatoare de tehnologie imobiliară și property management, specializată în principal pe segmentul de co-living și închirieri flexibile. Starostin s-a născut în Ucraina, a absolvit Institutul Politehnic din Kiev, apoi a lucrat la General Electric în Moscova. Înainte de a intra în imobiliare, a co-fondat AlphaMedic, o companie axată pe dezvoltarea de proiecte de parteneriat public-privat în domeniul medical, cu operațiuni strâns legate de Kiev și de regiunea CSI. În toamna anului 2016, Starostin a părăsit proiectul medical din Ucraina/Europa și s-a mutat în New York.

Ce mai fac sServiciile ...

• UKR: anchetatorii cred că tentativa de asasinat din Monaco asupra omului de afaceri Vadim Yermolaev a fost orchestrată de Vladislav Reut, ofițer al serviciului ucrainean de informații militare (GUR), și Vitaliy Jikovici, fost ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Jikovici și Reut au fost anterior suspectați de uciderea Anastasiei Berezovskaia, presupus autor al tentativei de asasinat.

• CNN: comandanții americani au ignorat avertismentele privind informațiile învechite despre potențiale ținte înainte de atacul care a lovit o școală din Iran.

• UPI: FBI-ul investighează finanțele Federației Argentiniene de Fotbal.

• NYT: cum a transformat Putin Japonia într-un bârlog de spioni.

• CRB: Rusia exploatează legile antispionaj slabe ale Japoniei pentru un impuls tehnologic militar.

• TMI: Libanul a arestat un „agent de nivel înalt” apropiat de Hezbollah pentru spionaj în favoarea Israelului.

• HCSS: utilizarea de către China a tacticilor de interferență străină în industriile strategice olandeze.

• RFL: Brazilia deportează un rus care și-a construit o identitate „sub acoperire” pentru a se infiltra în organizații din Statele Unite și Olanda în numele serviciilor secrete ruse.

• VKS: cum au ratat serviciile secrete olandeze invazia rusă, deși Ruslandhuis, unitatea comună AIVD-MIVD, înființată în 2018, avea acces la o sursă din Kremlin.

• IFX: FSB susține că a dejucat o serie „fără precedent” de atacuri teroriste asupra instalațiilor militare.

• CLJ: noul program de instruire al Pentagonului, plătit, în domeniul cibernetic, a atras 70.000 de candidați în doar câteva zile.

• NYP: un rus acuzat de atacuri cibernetice asupra unor ținte americane pledează nevinovat.

• EUN: banca spaniolă BBVA și fostul său președinte vor fi judecați pentru presupus spionaj corporativ.

• RTS: opt victime ale unui scandal de interceptări telefonice din Grecia (Predatorgate) au dat în judecată firma Intellexa, cu sediul la Atena, solicitând fiecare câte 1 milion de euro pentru prejudicii morale.

• NFP: doi activiști polonezi au fost acuzați în legătură cu un incident în care au confruntat o femeie ucraineană care conduce o afacere ce oferă servicii altor imigranți ucraineni. Unul dintre ei a fost acuzat și de spionaj pentru Rusia.

• TVP: cuplul rus – Igor R. Și Irina R. – a fost condamnat în Polonia pentru spionaj.

• INO: produsele startup-ului ucrainean BlueBird Tech sunt foarte căutate de serviciile de informații ale aliaților Kievului, care folosesc valize diplomatice pentru a scoate echipamentul din Ucraina.

• INO: forțele speciale ucrainene au aprobat oficial, în ultimul an, cinci operațiuni comune desfășurate de mișcarea Scânteia Neagră. Gruparea susține că a desfășurat mai multe.

• KYV: comandantul brigăzii 155 din Ucraina este căutat pentru răpire și crimă.

• RBC: FSB și Ministerul Afacerilor Interne susțin că au început să identifice persoanele care au publicat videoclipuri cu atacul cu drone asupra celei mai mari rafinării de petrol din Rusia.

• BBC: SUA au plătit aproape 3 milioane de dolari despăgubiri victimelor Sindromului Havana.

Și încă ceva (dacă n-ați aflat) ...

• FGR: Pavel Durov a fost interogat la Paris pentru a patra oară în legătură cu infracțiunile comise prin intermediul Telegram.

• Secretarul de Stat Marco Rubio anunță planul SUA de a „destructura” Curtea Penală Internațională.

• WSJ: Putin a fost modelul lui Xi. Acum este partenerul junior.

• BLO: Apple a intentat un proces împotriva OpenAI, acuzând dezvoltatorul ChatGPT de furtul secretelor comerciale, inclusiv informații despre dispozitivele nelansate ale companiei. Miza: OpenAI dezvoltă un „ucigaș de iPhone” - un dispozitiv care este destinat să înlocuiască smartphone-ul în era inteligenței artificiale. De asemenea, se pregătește activ pentru o listare la bursă. Un proces lung și controversat împotriva Apple este extrem de inoportun pentru companie.

• JPS: guvernul SUA reactivează public programul pilot Claude al Anthropic, autorizat pentru utilizare pe informații sensibile, dar neclasificate.

• RTS: New York a devenit primul stat american care a oprit construcția de noi centre de date mari, impunând un moratoriu de un an, pe măsură ce cresc îngrijorările că acestea cresc costurile energiei, suprasolicită aprovizionarea cu apă.

• NYT: de la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro la începutul anului 2026, secretarul de stat american Marco Rubio a condus efectiv țara. Rubio este numit în cadrul Administrației Casei Albe „vicerege”, iar amploarea influenței sale asupra tuturor deciziilor din Venezuela evocă vremurile coloniale.

• BBC: în urma unei anchete preliminare, Comisia Europeană a concluzionat că Meta a încălcat Legea europeană privind serviciile digitale prin utilizarea pe rețelele de socializare a unui design care ar putea cauza dependență în rândul utilizatorilor.

• Fondul Monetar Internațional a publicat perspectivele economice mondiale.

• BLO: Turcia solicită Rusiei permisiunea de a transfera sistemele sale S-400 către o țară terță în schimbul accesului la avioane F-35 americane. Aceasta este o nouă versiune a unui acord discutat anterior. În decembrie, Erdogan i-a propus lui Putin să returneze sistemele S-400 Rusiei. Kremlinul a confirmat.

• RTS: Germania va cumpăra rachete Tomahawk americane.

• USN: Marea Britanie și partenerii se angajează să aibă o prezență maritimă persistentă pentru a contracara Rusia în Nordul Îndepărtat.

Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten

Share

Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!  

Facebook

Twitter

LinkedIN

Telegram

Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații. 

contact@frumentarius.ro

Leave a comment

Onur Ozersin, The end of anonymity in a state-verified internet

Internetul, mult timp conceput ca un spațiu al libertății relative, intră într-o perioadă de schimbări structurale, impulsionate de guverne care acționează în paralel.

Un proces mai discret este în desfășurare în mai multe jurisdicții. Autoritățile introduc cerințe de verificare a identității legate de acces și participare. Aceste măsuri sunt prezentate drept garanții pentru minori, iar o serie dintre ele au fost, deja, transpuse în lege.

De la Canberra la Washington, de la Londra la Ankara și Abu Dhabi, guvernele iau măsuri pentru a demonta era accesului anonim la internet, integrând restricții de vârstă și protocoale de verificare în legislație și în designul platformelor, ceea ce reprezintă una dintre cele mai semnificative schimbări pe care le-a cunoscut lumea digitală de la începuturile sale.

Modelul emergent leagă profilurile utilizatorilor de identități verificate, depășind reglementările de rutină și modificând modul în care exprimarea funcționează online.

Pe măsură ce fiecare postare digitală devine legată în mod indisolubil de o identitate din lumea reală și adăugată la o bază de date permanentă, conceptul de confidențialitate online este fundamental inversat. Anonimatul nu mai este considerat un drept civil, ci mai degrabă o activitate ilicită.

Impulsul s-a accelerat în Regatul Unit în 2025, unde peste 12.000 de persoane s-au confruntat cu detenție și sancțiuni legate de activitatea online.

O tendință similară este prezentă în SUA, unde state precum Florida, Utah și California au promovat mandate privind localizarea identității. Progresele înregistrate în ceea ce privește un echivalent federal, Legea privind siguranța copiilor online (KOSA), sunt încă în dezbaterea Congresului.

UE a parcurs o cale paralelă prin intermediul Legii privind serviciile digitale (DSA). Prezentată ca un cadru de reglementare, aceasta a preluat în practică o funcție de aplicare a legii. Danemarca, Grecia, Italia și Spania au fost selectate ca terenuri de testare timpurie pentru sistemele de verificare.

Până în 2026, dezbaterea s-a mutat de la protecția copilului la reglementarea exprimării politice. În Germania, cancelarul Friedrich Merz a declarat la începutul lunii mai: „vreau să văd numele reale ale tuturor celor care își exprimă o opinie împotriva noastră online. Nu ar trebui să se ascundă în spatele unor conturi anonime.”

Turcia a introdus măsuri comparabile la sfârșitul lunii aprilie. Parlamentul a aprobat controale de identitate și o interdicție privind rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani. În urma publicării, la 1 mai, platformelor li s-au acordat nouă luni pentru a se conforma.

Ministrul turc al Justiției, Akin Gurlek, a descris internetul drept „haos digital” și a declarat că legea se va aplica platformelor cu peste un milion de utilizatori. Sancțiunile pentru nerespectare includ acțiuni agresive de aplicare a legii, cum ar fi sancțiuni financiare, limitarea lățimii de bandă și blocarea totală a rețelei.

Emiratele Arabe Unite au adoptat propriul cadru în iunie 2026, care a stabilit un prag oficial de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale în lumea arabă. Platformele sunt obligate să se integreze cu UAE Pass sau să implementeze sisteme de verificare biometrică. A fost acordată o perioadă de tranziție de 12 luni, cu măsuri de aplicare a legii, inclusiv amenzi și posibila suspendare a serviciilor, începând cu iulie 2027.

Deși statele vecine din Golf nu au codificat încă restricții specifice de vârstă sau mandate de verificare a identității, cadre legislative paralele sunt așteptate cu nerăbdare. Acest lucru este valabil mai ales pentru țările care se mândresc cu infrastructuri de digitalizare avansate, cum ar fi Arabia Saudită și Qatar.

Autoritățile de reglementare iau măsuri drastice și împotriva principalului instrument utilizat pentru a ocoli aceste granițe digitale: serviciile VPN. Vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a avertizat că măsurile de verificare a identității nu trebuie eludate prin intermediul VPN-urilor, fiind aliniate cu planurile existente în Franța și Regatul Unit, de restricționare a rutării prin rețele private.

Această represiune marchează o dramatică inversare ideologică. Dacă anterior liderii europeni criticau restricțiile riguroase impuse de China pe internet sub pretextul libertății de exprimare, acum implementează aceleași mecanisme de aplicare în propriile granițe.

Mai multe propuneri vizează ca utilizatorii să își confirme identitatea în termene fixe, în unele cazuri de până la 72 de ore. Nerespectarea acestei cerințe ar putea duce la suspendarea contului și la ștergerea datelor asociate.

Alegerea se reduce la două opțiuni. Utilizatorii fie își atașează istoricul digital la identitatea lor legală, fie pierd accesul la rețelele și conținutul acumulate.

Această cerință transformă practic întregul tău trecut digital într-o armă. O dispută politică pe care ai avut-o cu ani în urmă, o întrebare obscură pusă pe un forum vechi sau un comentariu nechibzuit făcut în focul tinereții te va urmări acum pentru totdeauna, imprimat definitiv pe identitatea ta legală oficială.

Inițial limitată la agențiile guvernamentale, această bază de date cu funcție de căutare ar putea fi accesată în cele din urmă de companiile de asigurări și de viitorii angajatori. Schimbul transfrontalier de date va deveni probabil o practică standard în timpul cererilor de călătorie internațională.

Un scenariu posibil ilustrează traiectoria. O cerere de viză ar putea include o solicitare pentru un profil digital dintr-o țară de origine. Sistemele automate ar evalua aceste date înainte de orice verificare umană.

UE a impus deja sancțiuni jurnaliștilor care acoperă anumite probleme geopolitice, inclusiv celor care exprimă opinii pro-palestine sau poziții aliniate cu politica rusă.

Domeniul de aplicare al reglementării nu se limitează la conținutul public. UE și-a continuat inițiativa Controlul chat-urilor, care își propune să permită scanarea comunicațiilor private. După expirarea unei excepții temporare în aprilie 2026, Consiliul a luat măsuri la 2 iulie pentru a restabili prevederile de monitorizare până în 2028.

Această problemă a provocat o rezistență intensă din partea susținătorilor confidențialității și a unei coaliții de peste 500 de criptografi, care avertizează că obligativitatea platformelor de a pre-scana conținutul mesajelor compromite în mod inerent criptarea end-to-end, transformând efectiv spațiile private de mesagerie în domenii de stat monitorizate permanent.

Oficialii susțin că aceste măsuri se aplică și rețelelor de socializare. Infrastructura construită are aplicații potențiale mai largi.

Este doar o chestiune de timp până când scanările amprentelor digitale, ale retinei și ale feței vor deveni obligatorii pentru fiecare acțiune pe care o întreprindeți online.

Odată ce acest prag este depășit, verificarea antecedentelor se va extinde mult dincolo de cazierul judiciar tradițional; în schimb, profilul digital al unei persoane va deveni principalul factor determinant al carierei sale profesionale. Această schimbare permite fără probleme algoritmilor de inteligență artificială să scaneze fiecare urmă digitală lăsată online, etichetând preventiv utilizatorii drept „riscanți” sau „predispuși la infracțiuni”.

Acest cadru, inevitabil, înfrânge discursul public; criticarea politicii statului, expunerea corupției sau simpla punere a unei întrebări vor fi adăugate permanent la dosarul digital al unui cetățean. Prin urmare, autoritățile statului nu vor mai trebui să suprime în mod activ libertatea de exprimare.

Atunci când pedeapsa pentru disidență riscă distrugerea realizărilor profesionale de-o viață ale unui individ, autocenzura se manifestă organic.

Un model comparabil este vizibil și offline. Peste 300 de studenți din diverse țări implicați în proteste pro-Palestina la universitățile din SUA s-au confruntat anul trecut cu revocarea vizelor și deportarea. Dacă protestele vizibile vor avea astfel de consecințe, implicațiile trasabilității digitale permanente vor fi probabil mai ample.

Jurnalistul și expertul în politici tehnologice, Fusun Nebil, prezintă problema în termeni mai generali:

Internetul a funcționat mult timp ca un spațiu în care cetățenii învață și își conturează ideile prin discuții deschise, progresând de la primele forumuri la rețelele sociale moderne. Cu toate acestea, într-un sistem în care fiecare cuvânt devine o înregistrare oficială, supraviețuirea satirei, umorului și schimbului intelectual este pusă sub semnul întrebării.

Într-un cadru în care o glumă spusă la 22 de ani poate fi folosită ca probă împotriva unei persoane de 40 de ani, internetul va înceta să mai fie un mediu pentru explorare și se va transforma, în schimb, într-o vastă sală de judecată unde orice cuvânt rostit poate fi folosit ca rechizitoriu.

Astăzi, mass-media tradițională, cum ar fi ziarele și canalele de televiziune, este frecvent controlată sau influențată de grupuri de interese puternice în multe țări. Drept urmare, platformele de socializare au devenit principalele spații în care cetățenii pot face schimb liber de idei.

Totuși, introducerea verificării obligatorii a identității va restricționa aproape sigur diversitatea opiniilor în aceste medii deschise rămase.

În iunie 2026, guvernul britanic a lansat o consultare privind reglementarea distribuției de conținut pe platforme precum YouTube și TikTok. Propunerile includ cerințe pentru algoritmi care să prioritizeze materialele provenite de la radiodifuzorii de serviciu public desemnați și de la punctele de vânzare aprobate.

Aceasta introduce o structură pe niveluri în cadrul platformelor. Anumite surse primesc vizibilitate prin design.

Obligativitatea verificării identității online ar putea nu numai să modifice natura platformelor de socializare, ci și să declanșeze un exod în masă către dark web. În mod ironic, principalele victime ale acestei schimbări vor fi chiar copiii pe care aceste legi sunt menite să îi protejeze.

Când guvernele obligă giganți tehnologici precum Meta, X și TikTok să implementeze verificări de identitate, cetățenii obișnuiți care prețuiesc confidențialitatea și tinerii în special se pot orienta către dark web. Deși platformele mainstream se confruntă frecvent cu critici, echipele lor de moderare și sistemele de inteligență artificială elimină în mod activ marea majoritate a conținutului dăunător.

În schimb, rețelele dark web nu au nicio supraveghere sau reguli comunitare. Când un adolescent folosește rețeaua Tor pentru a ocoli restricțiile, nu doar discută cu prietenii; intră într-un mediu nemonitorizat unde riscurile de exploatare sunt exponențial mai mari decât pe platformele monitorizate.

Acumularea de date de identitate introduce un alt nivel de risc. Bazele de date mari cu informații biometrice și personale reprezintă ținte atractive pentru atacurile cibernetice.

În aprilie 2026, au apărut îngrijorări cu privire la aplicația UE de verificare a vârstei la scurt timp după ce codul său a fost făcut public. Cercetătorii în domeniul securității au identificat deficiențe în structura acesteia.

Specialiști independenți, inclusiv consultantul în securitate cibernetică Paul Moore și criptograful francez Olivier Blazy, au identificat imediat vulnerabilități critice arhitecturale și de design ale cadrului.

Adresându-se direct președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X, Moore a lansat un avertisment dur : „serios, @vonderleyen – acest produs va fi catalizatorul unei încălcări enorme la un moment dat. Este doar o chestiune de timp.”

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, s-a alăturat și el dezbaterii, susținând că aceste vulnerabilități de securitate sunt un rezultat direct al designului fundamental al sistemului, mai degrabă decât o simplă eroare: „aplicația de verificare a vârstei din UE era proiectată să poată fi atacată prin hackeri – avea încredere în dispozitiv (asta e gata instantaneu).”

Deși verificarea identității pe internet poate părea o măsură luată pentru a proteja copiii, dacă aceasta duce la un port sigur sau la un obstacol periculos depinde de modul în care este implementată. Dacă soluția se bazează exclusiv pe adoptarea de interdicții și colectarea numerelor de identificare, comunicarea liberă va fi inevitabil împinsă către rețelele dark web, unde supravegherea este aproape imposibilă.

Calea către protejarea copiilor nu este de a încuia ușile digitale și de a da cheile guvernului. Mai degrabă, constă în a ne asigura că internetul deschis continuă să ofere un spațiu în care cetățenii își pot exprima liber ideile, fără presiunea autocenzurii, asigurându-le în același timp siguranța prin moderare, educație și transparență.

Altfel, până în anii 2030, s-ar putea să ne confruntăm nu cu o generație protejată de efectele nocive ale internetului, ci cu o generație care a crescut în nelegiuirea dark web-ului.

Duminica Sângeroasă, 11 iulie 1943, a marcat punctul culminant al genocidului comis de naționaliști ucraineni împotriva populației poloneze din Volînia și Galiția de Est. Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) și unitățile afiliate au lansat un atac armat asupra a peste 100 de orașe cu populație poloneză din Volodimir, Horokhiv și Kovel. În iulie și august 1943, UPA a atacat sute de sate, colonii și moșii poloneze, ucigând câteva mii de oameni.

În momentul începerii Celui de-Al Doilea Război Mondial, teritoriile locuite de ucraineni erau împărțite între două state, Polonia și URSS. Cea mai mare parte a teritoriului ucrainean de astăzi forma Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, ca parte integrantă a Uniunii Sovietice. Regiunile istorice Volînia, Galiția de Est (cu orașul Liov) și Polesia aparțineau Poloniei. În 1939, Germania și URSS au invadat și au împărțit Polonia. În iulie 1943, Volînia se afla sub ocupație nazistă. La 30 iunie 1941, camarazii lui Stepan Bandera, liderul facțiunii radicale a Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN-B), au proclamat un stat ucrainean independent în Liov. Adolf Hitler a respins independența Ucrainei, iar Bandera a fost arestat și trimis într-un lagăr de concentrare până în 1944. A fost asasinat în 1959, la München, de un agent KGB. UPA a fost înființată la sfârșitul anului 1942 ca aripă militară a OUN-B. Deși Bandera era închis, luptătorii UPA acționau în numele său și sub ideologia sa extremistă.

Tragedia din Volînia este percepută în moduri fundamental diferite de către națiunile ucraineană și poloneză. În Polonia, aceasta este numită masacru și considerată un genocid al polonezilor din Ucraina, inițiat de către OUN și UPA ucrainene, într-un moment în care nu exista un stat ucrainean independent. Atunci când statul ucrainean onorează UPA, pentru polonezi este vorba de o glorificare a unei organizații responsabile de moartea compatrioților lor. Pentru mulți ucraineni, UPA reprezintă rezistența și lupta pentru un stat ucrainean independent. Ucrainenii nu neagă implicarea soldaților UPA în crime, dar, în general, se opun vehement afirmației că a existat un plan sistematic de exterminare a unei părți semnificative a populației poloneze din Volînia. Istoricii ucraineni subliniază faptul că polonezii i-au ucis pe ucraineni într-un mod similar.

Când Volodimir Zelensky a preluat funcția în 2019 a afirmat că nu a știut niciodată despre masacrele din Volînia, ceea ce dovedea și că nu era la curent cu eforturile comune ale ambelor țări în ultimii douăzeci de ani pentru a-și rezolva nemulțumirile.„Nimeni nu ne-a spus despre asta la școală”.

Disputa privind tragedia din Volînia a căpătat un nou avânt în urmă cu câțiva ani, când Ucraina a interzis părții poloneze să efectueze căutări pentru exhumare și reînhumare. Aceasta a fost o reacție la refuzul Poloniei de a restaura monumentele dedicate ucrainenilor, inclusiv soldaților UPA, care fuseseră distruse de vandali. Și mai recent, la sfârșitul lunii mai 2026, președintele Volodimir Zelenski a acordat Centrului Independent de Operațiuni Speciale „Nord” - una dintre unitățile de comando ale țării - titlul onorific de „Eroii UPA”. Reacția politicienilor polonezi a fost imediată și unitară, indiferent de culoarea politică, oficialii numind gestul inacceptabil. Președinte polonez, Karol Nawrocki, i-a retras președintelui ucrainean „Ordinul Vulturului Alb”, cea mai înaltă distincție a statului polonez (care îi fusese acordată în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda). În semn de solidaritate cu Volodimir Zelenski și de protest față de gestul Varșoviei, înalți oficiali ucraineni din domeniul securității și al diplomației și-au returnat medaliile și decorațiile primite anterior de la statul polonez.

Ucraina merge mai departe... Rada Supremă a adoptat o lege prin care se înființează, la Kiev, Panteonul Național Ucrainean, în onoarea celor care au luptat pentru țară. „Nimeni nu ne va dicta vreodată cum să trăim, cum să vorbim, pe cine să iubim, cui ar trebui să fim recunoscători sau pe care eroi ar trebui să-i onorăm ”, a declarat Volodimir Zelenski, la câteva zile după Conferința privind reconstrucția Ucrainei de la Gdańsk, la care nu a participat. Unul dintre cele mai controversate subiecte legate de proiectul de lege este posibilitatea includerii numelui lui Stepan Bandera în Panteon.

În Polonia, 11 iulie este Ziua Națională a Comemorării Polonezilor - Victime ale Genocidului Comis de OUN și UPA. Apogeul conflictului dintre Ucraina și Polonia „cu siguranță, abia urmează”, consideră Kyrylo Budanov, șeful Cabinetului Președintelui Ucrainei. Și fost șef al serviciului ucrainean de informații militare.

• declarația ministrului Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, conform căreia „Ucraina nu va adera la Uniunea Europeană împreună cu Bandera” a fost relatată pe larg de presa ucraineană. Jocul riscant al lui Zelenski cu Polonia.

• liderul partidului polonez de Opoziție, Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczynski, le-a solicitat colegilor de partid să blocheze aderarea Ucrainei la UE până când Kievul își va schimba politica privind „cultul lui Bandera și al altor criminali, glorificarea UPA și OUN”.

• Polonia a anulat transferul de aeronave MiG-29 către Ucraina. Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că Ucraina a refuzat să furnizeze tehnologie avansată pentru drone și capabilități aferente, în pofida unui acord preliminar „MiG pentru drone”. Conform publicației Onet, povestea ar fi următoarea: după inspectarea, în Polonia, a avioanelor de vânătoare post-sovietice, ucrainenii au ajuns la concluzia că starea lor tehnică era atât de proastă încât le-ar prelua doar dacă Polonia ar moderniza aeronavele pe cheltuiala proprie. Când Polonia a refuzat să finanțeze, ucrainenii și-au pierdut interesul pentru MiG-uri. În 2023, Polonia a transferat Ucrainei 11 MiG-uri operaționale, împreună cu trei aeronave destinate ca depozite de piese de schimb. Slovacia, la rândul ei, a dat Ucrainei zece dintre avioanele sale de vânătoare. Ucrainenii aveau peste 20 de avioane proprii. Aceasta înseamnă că forțele lor aeriene au, în prezent, trei escadrile incomplete de avioane de vânătoare MiG-29.

• politicienii din Opoziție acuză guvernul lui Donald Tusk că a transferat, în secret, rachete către Ucraina. Un tweet al vicepreședintelui Sejmului, Krzysztof Bosak , care a relatat că Polonia ar fi putut transfera niște rachete interceptoare Patriot către Ucraina a generat furtună politică și o avalanșă de comentarii. Krzysztof Bosak a citat o postare a unui utilizator al platformei X, susținând că, în martie - fără știrea Sejmului - guvernul ar fi transferat Ucrainei „rachete interceptoare scumpe și dificil de achiziționat pentru sistemele Patriot”. Aceasta se referă la arme achiziționate de Polonia de la SUA ca parte a construcției unui sistem de apărare aeriană multistrat. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosińska-Kamiś, a declarat că a dispus declasificarea ajutorului militar acordat Ucrainei în perioada 2022-2026.

• președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este preocupat de istorie în disputa sa cu Polonia. O exploatează pentru a-și afirma influența asupra Poloniei. Această dispută nu are legătură nici cu UPA, nici cu gesturi simbolice precum deposedarea președintelui ucrainean de Ordinul Vulturul Alb. Vina îi aparține președintelui Zelenski, care a trezit demoni în Polonia și Ucraina (senatorul polonez Grzegorz Schetyna). Politicienii „se comportă ca niște mici scandalagii ”. „De partea ucraineană, este mai mult haos și lipsă de profesionalism, iar de partea poloneză, este isterie” (istoricul ucrainean Jarosław Hrycak).

• sondaj SW Research comandat de publicația Onet, realizat la 1 iulie 2026: poziția lui Karol Navrotsky a fost susținută de 42,6%, în timp ce poziția guvernului (Donald Tusk și ministrul de Externe, Radosław Sikorski) a fost susținută de 32,5% dintre repondenți.

• relațiile dintre Polonia și Ucraina sunt la cel mai jos nivel din ultimii ani. Ce consecințe ar putea avea această criză asupra cooperării dintre serviciile secrete? Cât din cunoștințele serviciilor poloneze despre metodele de operare rusești, inclusiv recrutarea, sabotajul și diversiunea, provin din experiența ucraineană?

• ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, s-a întâlnit, vineri (3 iunie), cu ministrul ucrainean de Externe, Andriy Sybiha. După discuții, delegația ucraineană a părăsit clădirea Ministerului Afacerilor Externe din Varșovia fără a răspunde la întrebările presei. Comunicatul guvernului polonez. Polonia se așteaptă ca Ucraina să facă primul pas după „decizia nefericită” a președintelui Volodimir Zelenski, a declarat (4 iulie) premierul Donald Tusk. El a afirmat că a primit o scrisoare de la fostul președinte ucrainean Viktor Iușcenko, în care face apel la împiedicarea trecutului să conducă viitorul.

• tot vineri, un articol din The Telegraph, care făcea trimitere la un material al Onet, a atras atenția presei din România. Și sâmbătă. Iar, duminică, 5 iulie, Ukrainska Pravda a publicat materialul „FSB-ul rus a lansat o campanie de dezinformare cu documente false despre tragedia de la Volînia – Agenția Centrală de Informații”. Câte ceva despre asta.

Polonia, un membru NATO. Varșovia a majorat cheltuielile pentru apărare la 4,5% din produsul intern brut în 2025 și le-a majorat și mai mult în 2026. Statul Major General polonez urmărește să construiască o armată de 500.000 de oameni, inclusiv 300.000 de soldați activi și 200.000 de rezerviști până în 2039. Pentru a consolida apărarea convențională a continentului, Varșovia a construit al doilea cel mai mare amplasament al Alianței pentru echipamente prepoziționate, muniții și alte materiale și investește în fortificații semnificative de-a lungul granițelor sale cu Rusia și Belarus. Polonia continuă să își modernizeze forțele armate, inclusiv prin angajamente de miliarde de dolari pentru achiziționarea de echipamente militare americane. La începutul războiului cu Rusia, în februarie 2022, Polonia a operaționalizat Doctrina Giedroyc - care postulează că securitatea Poloniei depinde de independența Ucrainei și a altor vecini estici ca o barieră în calea expansionismului rusesc - transferând 14 tancuri T-72 către Ucraina, urmate de sisteme suplimentare de artilerie și muniție, ceea ce a făcut-o unul dintre primii membri NATO care au oferit un astfel de ajutor în pofida dezbaterilor Alianței privind riscurile de escaladare. Până la mijlocul anului 2022, Polonia găzduia peste 1 milion de refugiați ucraineni, oferind asistență umanitară, protecție temporară și măsuri de integrare. Varșovia, Kievul și Washingtonul au înființat un canal logistic pentru transportul de arme către aeroportul Rzeszow-Jasionka din sud-estul Poloniei și apoi peste graniță, în Ucraina. De atunci, a fost principalul furnizor de tancuri, precum și un furnizor major de vehicule de luptă pentru infanterie, avioane de vânătoare, lansatoare de rachete și muniții. Guvernul polonez a furnizat, de asemenea, cea mai mare parte a terminalelor Starlink. La 31 octombrie 2025, se estima că Polonia a alocat 6,25 miliarde de dolari asistență Ucrainei, inclusiv 1 miliard de dolari financiar, 560 de milioane de dolari umanitar și 4,64 miliarde de dolari militar. Varșovia a susținut înființarea „culoarelor de solidaritate”, pentru care UE a ridicat restricțiile impuse Ucrainei privind exportul produselor sale.

Cu 3.0 la summit, orice ar însemna asta ... Conceptul NATO 3.0 a fost propus de subsecretarul de stat al Pentagonului, Elbridge Colby, în luna februarie, la reuniunea miniştrilor Apărării din NATO de la Bruxelles. Colby a împărțit NATO în trei perioade: NATO 1.0 - de la momentul înființării, din 1949, pînă la finalul Războiului Rece; NATO 2.0 - redefinirea Alianţei și tot ce a urmat cu extinderile ulterioare; NATO 3.0 cel de acum. NATO 3.0 pare concepută pentru a promova un singur obiectiv tactic, împărțirea sarcinilor, dar Administrația americană nu a prezentat și o propunere substanțială privind modul în care ar trebui reformată Alianța. Deși Donald Trump nu este primul președinte SUA care contestă bugetele mai mici pentru Apărare și partajarea sarcinilor în Europa, el este singurul a cărui întreagă abordare față de NATO se circumscrie acestora. Pe 3 iunie, reducerile din Modelul de Forțe NATO au devenit politică oficială. Comandamentul European al SUA a anunțat că Statele Unite își vor „redimensiona contribuțiile”, legând explicit această mișcare de imperativul de partajare a sarcinilor din cadrul Strategiei Naționale de Apărare și de conceptul NATO 3.0.

Ankara, 7-8 iulie, summit NATO

• Alianța a lansat mai multe proiecte privind supravegherea, dronele, spațiul și producția industrială, la Forumul Industriei de Apărare, primul eveniment oficial al summitului. S-a anunțat că peste 40 de miliarde de dolari vor fi investiți în capacități de combatere a dronelor în următorii cinci ani. Investiția face parte din recent lansata Inițiativă NATO Drone Edge, care implică, în prezent, douăzeci de națiuni aliate. De asemenea, își propun să instruiască de cinci ori mai mulți operatori de drone până la sfârșitul anului 2027, în cadrul inițiativei Flight Training Europe (NFTE). În cadrul Forumului, secretarul general Mark Rutte a prezentat trei proiecte multinaționale care vizează consolidarea capacităților de transport aerian, informații și supraveghere ale NATO: un program multinațional de modernizare axat pe aeronavele de transport Airbus A400M și flota de avioane cisternă multirol Airbus A330 (MRTT); înlocuirea flotei îmbătrânite a Sistemului de avertizare și control aerian (AWACS) al NATO; NATO Front Door for Industry, o platformă menită să ofere companiilor de apărare un punct unic de acces la oportunitățile de achiziții, programele de inovare și inițiativele de parteneriat ale NATO. Aceasta este completată de NATO Engine, care își propune să stabilească o rețea de fabrici și unități de producție în cadrul Alianței pentru a extinde capacitatea industrială de apărare. A fost lansată HALO - Hybrid Alliance Layered Alliance Operations in Space, o inițiativă multinațională menită să îmbunătățească conectivitatea și integrarea sateliților militari suverani într-o constelație interconectată pentru a consolida capacitățile spațiale colective ale NATO.

(România deține acces la platforma americană Counter-UAS Marketplace, care permite identificarea și achiziția de soluții anti-dronă adaptate cerințelor operaționale. Platforma e administrată de Joint Interagency Task Force 401 (JIATF-401), un grup operativ al Pentagonului pentru combaterea dronelor.)

• ministrul olandez al Apărării, Dylan Jeshilgoes-Zegerius, a declarat că țara sa nu mai este în măsură să ofere sprijin militar direct Ucrainei. Olanda a cheltuit 9,1 miliarde de euro pentru sprijin militar acordat Ucrainei și avea planificat cheltuieli suplimentare de 11,6 miliarde de euro. Prim-ministrul olandez Rob Yetten și președintele ucrainean au semnat, în marja summitului, un acord de cooperare în domeniul tehnologiilor fără pilot.

• Statele Unite, Germania, Olanda, Polonia și Suedia au semnat un acord guvernamental, la summit, pentru a explora construirea unei instalații dedicate mentenanțe rachetelor PAC-3 undeva în Europa. Facilitatea propusă ar însemna că armatele europene nu vor mai fi nevoite să transporte rachetele Patriot uzate sau deteriorate înapoi peste Atlantic pentru service. Lockheed Martin salută acordul.

• guvernul norvegian a anunțat alocarea a 3 miliarde de coroane pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, în special în cadrul programului PURL pentru achiziționarea de arme americane.Norvegia se va alătura Danemarcei, Germaniei și Canadei în comandarea de rachete de apărare aeriană Patriot de la fabrica din Statele Unite.

• guvernul ceh a anunțat alocarea de fonduri pentru programul PURL. Este prima dată când guvernul condus de Andrej Babis se alătură acordării de asistență militară Kievului.

• Trump spune că va ridica sancțiunile împotriva Turciei și va lua în considerare vânzarea de avioane F-35. Washingtonul a blocat vânzările către Turcia după ce aceasta a importat sisteme de apărare aeriană de fabricație rusească în 2017. Oficialii se tem că tehnologia ar putea colecta date despre avionul de vânătoare stealth avansat. Eliminarea sancțiunii ar necesita aprobarea Congresului, ceea ce este puțin probabil, având în vedere că legislatorii de ambele părți au respins ideea. Măsura este un semn al apropierii lui Trump de președintele turc Recep Tayyip Erdoǧan și poate și o ruptură cu Israelul.

• Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina s-au alăturat DSRB, Banca de Apărare, Securitate și Reziliență.

  În 2019, NATO a promovat conceptul unei instituții multilaterale - denumită inițial banca NATO - pentru a finanța inițiativele de apărare între aliații care se confruntă cu deficite de cheltuieli. În decembrie 2024, Rob Murray, fost lider în domeniul inovației în cadrul NATO, cercetător senior la Atlantic Council, a publicat un material cu titlul Cum poate o nouă bancă globală de apărare - «Banca de Apărare, Securitate și Reziliență» - să rezolve problemele de finanțare ale SUA și ale aliaților, subliniind un plan operațional detaliat pentru DSRB ca instituție de creditare multilaterală, în baza propunerii NATO din 2019. Organismul responsabil pentru conceptualizarea DSRB este Grupul de Dezvoltare a Băncii DSR, condus de directorul general Rob Murray. Sediul european va fi stabilit în Luxemburg, iar două birouri regionale vor fi unul în România și unul în țările baltice.

• în ziua întâlnirii Zelenski-Trumpal, la summit, Valeri Zalujni, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, a publicat un articol în The Telegraph în care i-a avertizat pe analiștii occidentali să nu concluzioneze că Rusia a pierdut războiul. El pune la îndoială disponibilitatea NATO pentru războaiele secolului XXI: alianța a fost creată pentru a evita escaladarea, iar această mentalitate, în opinia sa, este încă adânc înrădăcinată. Tonul său este vizibil în contradicție cu linia publică a Kievului, care a subliniat înainte de întâlnire că ofensiva Rusiei a epuizat și că Ucraina are pârghia necesară pentru a crește presiunea asupra Moscovei.

• la întâlnirea cu Volodimir Zelenski, Donald Trump a anunțat că va acorda Ucrainei o licență pentru a produce rachete antiaeriene Patriot.

• Bloomberg: Aliații NATO sunt aproape de un acord istoric pentru extinderea unei rețele de conducte de combustibil din epoca Războiului Rece către Europa de Est și Turcia. Se așteaptă ca decizia să fie anunțată la summit. NATO ar oferi cea mai mare parte a finanțării, iar țările estice ar acoperi restul costurilor. Detaliile exacte sunt în curs de negociere. Polonia, țările baltice, România, Bulgaria și Turcia vor fi principalii beneficiari.

  Declarația summitului

Spionaj la Roma Doi foști ofițeri de informații au fost arestați la Roma de către Carabinierii ROS (Unitatea de Operațiuni Speciale) pentru spionaj și acces neautorizat la sisteme informatice. Aceștia sunt acuzați de spionaj pentru un presupus agent de informații rus, care are imunitate diplomatică. Unul dintre acuzați a dobândit informații prin șase surse, inclusiv patru militari din Sectorul Cibernetic al Ministerului Apărării, toți anchetați. Cei doi suspecți, Gavino Raoul Piras și Vincenzo Di Pasquale, aflați în arest la domiciliu, sunt, foști membri ai agenției italiene de informații interne (AISI). Piras, licențiat în Științe Politice și Relații Internaționale, este autorul cărții „Teoria capitalului informațional”, a urmat școala NATO din Oberammergau, Germania, și a participat la Unified Blade, exerciții NATO.

Și tot Roma... Restraining order needed, spune Trump. Le persone passano, spune ministrul italian al Apărării.

Fără frică și fără părtinire, o deviză Financial Times.

Financial Times, 5 iunie: Ucraina atacă infrastructura energetică rusă într-un ritm fără precedent. Financial Times, 6 iunie: NATO susține eforturile Ucrainei de a lovi mai puternic Rusia, spune președintele finlandez. (Chiar spune?). Financial Times, 6 iunie: președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat Financial Times că faza cheie a războiului ruso-ucrainean s-a mutat de la uscat și mare la aer. El consideră că „bătălia din cer” va determina rezultatul conflictului.

Financial Times aparține holdingului japonez de presă Nikkei Inc, fiind achiziționat, în 2015, de la grupul britanic Pearson. Grupul controlează rețeaua națională japoneză TV TOKYO și canalul de știri economice Nikkei CNBC.

Doi americani, două Americi și 250 de ani. În discursul cu ocazia aniversării SUA, la Muntele Rushmore, Donald Trump a avertizat asupra „amenințării comuniste” și a invocat identitatea și ideologia națională înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Trump și-a legat retorica anticomunistă de o poziție intransigentă privind imigrația, sugerând că personalitățile politice de stânga și anumiți sosiți fără acte ar trebui expulzați din țară.

De Ziua Independenței Statelor Unite, Papa Leon al XIV-lea a ales Lampedusa pentru a reafirma o altă idee despre America. Papa cheamă Europa și Occidentul la responsabilitate față de migranți.

Discuțiile SUA-Iran de la Doha s-au încheiat. Pakistanul declară că s-au înregistrat „progrese pozitive”. SUA și Israelul semnează un acord pentru o ambasadă permanentă la Ierusalim. Șeful IRGC din Iran a apărut în public pentru prima dată de la război. Teheranul insistă în continuare asupra dreptului de a colecta taxe pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar IRGC a desfășurat forțe speciale de-a lungul coastei Golfului Persic pentru a identifica navele care utilizează ruta Omanului prin strâmtoare. SUA îndeamnă Iranul să renunțe la planurile de taxe maritime în favoarea ridicării sancțiunilor și propune, în schimb, dezghețarea unei părți din activele Iranului în străinătate, în valoare de 100 de miliarde de dolari. Țările europene s-au resemnat, deja, cu faptul că vor trebui să plătească pentru trecerea prin strâmtoare. Iranul răspunde unei declarații comune britanico-franceze și spune că securitatea Ormuz revine doar Teheranului și Omanului. Iranul a atacat petroliere în apele teritoriale ale Omanului. Ca răspuns, Statele Unite au lansat un atac asupra Iranului - peste 80 de ținte, inclusiv sisteme de apărare aeriană, radare de coastă și peste 60 de ambarcațiuni ale IRGC. Departamentul Trezoreriei SUA a revocat permisiunea de a vinde petrol iranian. Forțele israeliene continuă să încalce armistițiul în sudul Libanului. Ambasadorul israelian în SUA declară că următoarea rundă de negocieri Liban-Israel va începe pe 15 iulie.

• conform New York Times, oficialii saudiți și americani s-au ciocnit în mod repetat în timpul războiului din Iran. Aceeași publicație scrie că Israelul plănuia să-i asasineze pe ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și pe Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului, care a condus delegația la discuțiile cu Statele Unite. Araghchi și Ghalibaf se aflau pe lista israeliană de oficiali și militari iranieni de rang înalt pe care Israelul plănuia să îi asasineze pentru a schimba regimul iranian. Wall Street Journal a relatat, în martie că, după începerea negocierilor dintre SUA și Iran, Araghchi și Ghalibaf au fost eliminați temporar de pe lista de ținte a Israelului.

• în timp ce Pentagonul rămâne tăcut, Associated Press reconstituie un atac american care a ucis peste 100 de copii iranieni. Administrația Trump nu a acceptat încă, în mod direct, vina și nu a publicat oficial concluziile unei anchete a Pentagonului privind atentatul, chiar dacă armata a deținut aproape imediat dovezi că locul unde se afla școala fusese atacat.

• agențiile de informații israeliene au respins o cerere din partea biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a susține afirmația guvernului conform căreia programul nuclear al Iranului a fost «complet» distrus.

• în Iran, se desfășoară funeraliile fostului lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ucis într-un atac americano-israelian la începutul războiului. Ceremoniile vor dura mai multe zile, timp în care negocierile de pace sunt suspendate. Iranul găzduiește „reprezentanți a peste șaptezeci de țări, inclusiv adevărații frați arabi”, care participă la ceremonii. O înmormântare cât un summit. Succesorul și fiul fostului lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a apărut la ceremonii. Ali Khamenei va fi înmormântat la 9 iulie la Mashhad.

Criza combustibililor din Rusia se extinde în Asia Centrală. Kârgâzstanul a solicitat țărilor vecine - Kazahstan, Uzbekistan, precum și Rusiei, Belarusului, Azerbaidjanului și Turkmenistanului - ajutor pentru aprovizionarea cu combustibil. Ministerul Energiei din țară subliniază că are rezerve. Kârgâzstanul a primit cea mai mare parte a benzinei sale din Rusia, care a interzis complet exporturile de benzină, inclusiv către țările Uniunii Economice Eurasiatice. Kazahstanul, care are propria industrie petrolieră și de rafinare, a restricționat, recent, exportul de produse petroliere și a înăsprit controalele asupra exportului acestora pe șosea. Guvernul a confirmat posibilitatea exportului de produse petroliere către Rusia, dar „numai dacă există un potențial de resurse libere”. În Uzbekistan, prețurile en-gros la benzină au crescut cu peste 10% de la începutul lunii iunie.

Pe fondul crizei, Rusia se pregătește să importe un transport de combustibil pentru avioane produs în Japonia printr-un lanț de comercianți. Vladimir Putin a semnat amendamente care simplifică importurile de benzină.

Prețurile petrolului rusesc au scăzut la nivelul la care se tranzacționau înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, relatează Bloomberg.

Ce mai fac sServiciile ...

• în seara de 6 iulie, Anastasiei Berezovskaia, suspectată de tentativă de asasinat asupra omului de afaceri ucrainean Vadim Ermolaev, în Monaco, a fost găsită împușcată mortal lângă Kiev, relatează Ukrainska Pravda, citând surse din forțele de ordine. Un fost ofițer de aplicare a legii (o agenție nespecificată) și un angajat al serviciului de informații militare (GUR) sunt suspectați de uciderea ei.

• BLD: două persoane au fost reținute la granița dintre Serbia și Ungaria, fiind suspectate că ar fi pregătit un atac de sabotaj în Germania în numele serviciilor de informații rusești

• PRP/RMB: șeful securității grecești a căzut victima unei farse a celebrului duo rus Vovan & Lexus, care s-au dat drept oficiali ucraineni și l-au înșelat cu succes.

• LRT: Lituania a fost obligată să despăgubească un cetățean saudit pentru detenția sa ilegală într-o închisoare secretă presupus a aparține CIA, în urmă cu două decenii.

• RGS: Spania a arestat un presupus activist hacker pro-rus pe baza unei informații furnizate de FBI.

• NLT: agențiile de informații olandeze sunt acuzate de încălcări ale confidențialității în prelucrarea datelor la scară largă.

• QTR: Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică din Qatar și beIN Media Group (o rețea de sport și divertisment deținută de statul qatarez) au semnat un pact pentru consolidarea cooperării în domeniul dezvoltării capacităților naționale.

• DFO: Donald Trump a declarat că șeful interimar al Informațiilor naționale, Bill Pulte, poate declasifica „orice” documente dorește și poate declasifica „aproape totul”, o undă verde care i-a alarmat pe foștii oficiali ai serviciilor secrete.

• NBC: Bill Pulte a început o nouă serie de concedieri în rândul comunității de informații.

• JPS: hackerii cu legături cu Iranul au folosit furnizori IT israelieni pentru a viza organisme guvernamentale.

• BTA: Parlamentul bulgar urmează să voteze pentru al doilea mandat al președintelui Agenției de Informații a Statului (SIA).

• DFN: secretarul Apărării, Pete Hegseth, a creat un birou destinat tuturor programelor de drone și sisteme autonome ale Pentagonului și care raportează direct adjunctului său.

• WRK: de la Shin Bet la Mossad, Netanyahu remodelează serviciile de informații israeliene.

• TMS: șeful Shin Bet spune că a preluat funcția din „loialitate față de conducerea aleasă”

• o rețea de spionaj ungară opera din ambasada țării la Bruxelles, potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Politico. Documentul conține concluziile unei anchete potrivit căreia, între 2013 și 2016, agențiile de spionaj ungare au trimis mai mulți oficiali să lucreze la reprezentanța permanentă.

• o sursă din serviciile de informații europene a declarat pentru Fox News că „există fricțiuni interne între instituțiile de securitate rusești”.

• TGP/TGP: un dosar secret întocmit de Christopher Steele, fost ofițer MI6, susține că Lord Mandelson era considerat un „contact privilegiat” de către serviciile secrete rusești. Lord Mandelson a fost numit ambasador în SUA în 2025. Rusia îl considera pe Boris Johnson „simpatic, dar nu de încredere”, în timp ce Nigel Farage „nu era demn de atenție.”

• TMI: un bărbat din Tadjikistan, deținător de pașaport rusesc, a fost arestat sub suspiciunea de spionaj asupra Israelului în numele Iranului.

• TVP: un belarus și un polonez au fost reținuți de Serviciul de Securitate Internă al Poloniei, sub suspiciunea de spionaj.

• ITN: un studiu al documentelor Hamas confiscate de Israel în timpul războiului dintre Israel și Hamas dezvăluie gradul de sofisticare al campaniei de înșelăciune a grupării palestiniene.

• TCH/CZL: jurnalistul și fostul politician grec Stelios Kouloglou, membru al comisiei PEGA a Parlamentului European, însărcinat cu investigarea atacurilor de tip spyware pe telefoane ale guvernelor europene, a fost identificat public ca victimă a unui program spyware de piratare a telefonului în 2022 și 2023.

• PCF: agenția principală de informații a Taiwanului a lansat un portal online care invită cetățenii din China să ofere informații despre evoluțiile politice, militare și economice ale Beijingului.

• ABC: fostul director al CIA, John Brennan, l-a dat în judecată pe președintele Donald Trump și pe principalii oficiali din domeniul aplicării legii pentru a-i obliga să păstreze înregistrările legate de anchetele asupra sa. În plângerea lui Brennan sunt incluși directorul FBI, Kash Patel, și procurorul general interimar, Todd Blanche.

• INO: numirea diplomatului Maximilian Rasch, la 1 iulie, în funcția de vicepreședinte al BND, serviciul german de informații externe, semnalează influența crescândă a serviciului de spionaj german.

• DSC: forțele de ordine franceze utilizează tehnologia de recunoaștere facială în timpul verificărilor de identitate în afara cadrului legal.

• JST: Xi a eliminat încă 6 generali PLA.

• AJZ: China a condamnat la moarte un fost oficial într-un caz de corupție.

• RTS: autoritățile chineze iau în considerare restricționarea accesului străinilor la modelele avansate de inteligență artificială ale Chinei.

• GRD: FBI a confiscat peste 600 de drone care zburau deasupra orașelor americane unde se desfășurau meciuri ale Cupei Mondiale în orașe americane

• HST: cum un escroc de origine indiană s-a prefăcut a fi agent CIA pentru a obține acorduri de apărare cu președintele Indoneziei.

Și încă ceva (dacă n-ați aflat) ...

• CYN: două site-uri web ale armatei americane au fost atacate de hackeri, afișând comentarii și insulte la adresa președintelui Donald Trump și a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack.

• F24: o instanță din Paris va da în curând verdictul privind acuzațiile de delapidare împotriva liderei populiste de dreapta, Marine Le Pen, afectându-i eligibilitatea de a candida la alegerile prezidențiale de anul viitor. Între timp, vizita președintelui Macron în Siria a coincis cu explozii neidentificate în Damasc.

• afacerile financiare ale președintelui Donald Trump și ale familiei sale au fost criticate de comitetul editorial al publicației The Wall Street Journal, ziarul conservator acuzându-i că „profită de pe urma președinției în moduri dubioase”.

• FT: Anthropic și-a intensificat lupta împotriva backdoor-urilor folosite de companiile chineze pentru a accesa produsele sale de inteligență artificială, inclusiv Claude Code.

• GRD: Rusia a efectuat o supraveghere cu drone a siturilor nucleare europene timp de 18 luni.

• DW: procurorii germani cred că cetățeanul ucrainean suspectat de sabotarea conductelor de gaze din Marea Baltică în 2022 a acționat „la ordinele autorităților statului din Ucraina”.

• WSJ: SpaceX, compania lui Elon Musk, a organizat o prezentare a prototipului său de dispozitiv de inteligență artificială unui cerc restrâns de acționari și investitori înainte de listarea la bursă.

• FT: OpenAI a discutat cu Administrația Trump transferul unei participații de 5% din companie către guvern.

• TGP: hackerii ruși au spart conturi de e-mail ale guvernului britanic și ale unor oficiali regionali.

• INS: Consiliul Uniunii Europene a impus sancțiuni asupra a șase cetățeni ruși implicați în dezvoltarea armelor chimice - în principal sinteza epibatidinei, o toxină găsită în corpul liderului Opoziției Alexei Navalnîi după moartea acestuia într-o colonie penală, în februarie 2024.

• IND: China a lansat o rachetă balistică cu capacitate nucleară de pe un submarin din Pacificul de Sud, la câteva ore după ce Australia a semnat un pact de securitate cu Fiji.

• ERR: o nouă unitate a forțelor americane este așteptată să sosească în Estonia în această vară și să rămână până la sfârșitul anului, dar dincolo de asta, situația este neclară, a declarat ministrul Apărării, Hanno Pevkur. Trupele americane sunt staționate în Estonia prin rotație, în baza unui acord bilateral, din 2022. Grupul de luptă NATO condus de Regatul Unit, alcătuit din forțe britanice și franceze, este desfășurat în Estonia din 2017.

• BLO: compania ByteDance, cu sediul în China, a ales Brazilia pentru cel mai mare centru de date din afara Chinei, într-o extindere majoră de 39 de miliarde de dolari.

• BBC: președintele Lee Jae Myung a cerut o anchetă asupra echipei masculine de fotbal a Coreei de Sud, după ce aceasta nu a reușit să avanseze în faza eliminatorie a Cupei Mondiale

• FT: Înalta Curte de Justiție din Londra a decis că firmele de asigurări occidentale nu ar trebui să acopere daunele cauzate de explozia Nord Stream.

• THC: Forterra, un constructor american de vehicule autonome, a făcut public că, în ultimele nouă luni, peste 100 dintre ATV-urile sale autonome au fost desfășurate în zone de conflict din Ucraina.

Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten

Share

Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!  

Facebook

Twitter

LinkedIN

Telegram

Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații. 

contact@frumentarius.ro

Leave a comment

Financial Times, 5 iunie: Ucraina atacă infrastructura energetică rusă într-un ritm fără precedent

Ce spune Konrad Muzyka pe platforma X:

Și mai spune, referitor la un paragraf din articolul Financial Times

(Argumentează repostând ceea ce afirmase în luna martie: „SUA au încetat deja să mai împărtășească date de informații cu Ucraina de ceva vreme”.)

Ce s-a înțeles …

Antena 3 România: Serviciile secrete ale SUA au ajutat armata ucraineană la dirijarea dronelor de atac pe rutele optime și să evite astfel antiaeriana rusă, în campania de atacuri asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice a Rusiei, informează Financial Times, care citează oficiali de rang înalt de la Kiev.

Obozrevatel Ucraina: Dronele ucrainene, cu ajutorul serviciilor secrete americane, au atacat rafinăriile de petrol rusești de aproape 200 de ori de la începutul anului – Financial Times

Forbes Ucraina: Serviciile secrete americane ajută Ucraina să planifice rute de zbor cu drone și să evite apărarea aeriană rusească în timpul atacurilor asupra rafinăriilor de petrol, potrivit Financial Times, citând oficiali ucraineni anonimi.

RBC Rusia: FT a relatat despre asistența acordată de SUA în cadrul atacurilor cu drone ucrainene din Rusia. SUA au ajutat Kievul să determine rute pentru atacuri cu drone împotriva Rusiei și să găsească modalități de a ocoli apărarea aeriană, relatează FT. Rusia condamnă orice ajutor militar acordat Ucrainei.

BMF Rusia: FT - Serviciile secrete americane ajută Forțele Armate Ucrainene să ocolească apărarea aeriană pentru atacuri împotriva Rusiei. Datorită acestui ajutor, eficacitatea atacurilor Forțelor Armate Ucrainene pe teritoriul Rusiei a crescut semnificativ.

Deviza ziarului britanic Financial Times: „Without fear and without favour”

30 iunie, Onet publică articolul cu titlul Rusia ar putea comite o provocare armată împotriva Poloniei. Iar NATO deține informații pe această temă.

3 iulie, The Telegraph: SUA avertizează că Rusia plănuiește un atac asupra Poloniei pentru a testa hotărârea NATO

3 iulie, (la câteva ore după The Telegraph) The Independent a scris: SUA susține că Rusia plănuiește un atac asupra Poloniei pentru a testa hotărârea NATO - Vladimir Putin ar putea folosi un atac asupra NATO ca monedă de schimb pentru războiul din Ucraina, au declarat surse pentru presa poloneză.

3 iulie, „jurnaliștii Onet News” publică materialul cu titlul: Rusia ar putea plănui acțiuni împotriva Poloniei. The Telegraph publică concluziile lui Onet.

4 iulie, presa preia afirmațiile premierului polonez Donald Tusk - Polsatnews, RMF24 „nu intenționez să sperii pe nimeni, dar lunile următoare ar putea fi critice, mai ales în statele baltice, aceste temeri se resimt”; Fakt.pl, Gazeta Wyborcza „problema cheie în tensiunea politică apărută între Kiev și Varșovia este că Rusia este foarte interesată și nu am avut nicio îndoială - și am mai văzut exemple în acest sens - că Rusia va încerca să exploateze faptul că avem atât de mulți refugiați și imigranți din Ucraina în Polonia și că Polonia a sprijinit atât de activ Ucraina în apărarea sa împotriva războiului încă din primele zile ... un motiv, fără legătură cu activitatea Rusiei, este dificultatea pe care o vedem la Kiev în a se împăca cu propria istorie. Volînia este cel mai dramatic exemplu în acest sens.

4 iulie, Kyiv Post scrie articolul Marea Britanie promite să apere teritoriul NATO după ce au apărut informații despre un plan de provocare rusesc împotriva Poloniei

5 iulie, Ukrainska Pravda publică materialul FSB-ul rus a lansat o campanie de dezinformare cu documente false despre tragedia de la Volînia – Agenția Centrală de Informații

Sursa citată: Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Ce mai spune Ukrainska Pravda ?

Primul link oferit de Ukrainska Pravda pentru „CIA a avertizat ...” nu poate fi accesat. Al doilea, pentru același „avertisment”, trimite la o postare Telegram a Centrului pentru Combaterea Dezinformării, care nu conține nicio precizare referitoare la CIA.

Ce spune Andriy Kovalenko, pe canalul Telegram:

Centrul pentru Combaterea Dezinformării și Andriy Kovalenko

Centrul pentru Combaterea Dezinformării (CPD) din Ucraina este o instituție guvernamentală subordonată Consiliului Național de Securitate și Apărare (NSDC) al Ucrainei. Andriy Kovalenko (Andrii Kovalenko) este directorul CPD din 2024.

Centrul pentru Combaterea Dezinformării a fost înființat în martie 2021 printr-un decret al președintelui Ucrainei și este destinat combaterii dezinformării.

CPD a postat pe site-ul propriu, la 4 iulie, materialul Rusia își intensifică războiul informațional împotriva Ucrainei și Poloniei.

• RBC Ucraina, 2021 - Fabrica de Adevăr. Cum și de ce creează Ucraina un Centru Anti-Fals; Deutsche Welle, 2021 - Centrul pentru Combaterea Dezinformării a fost prezentat la Kiev (Centrul a fost creat pentru a contracara propaganda, dezinformarea distructivă și pentru a preveni manipularea opiniei publice, a declarat șeful său. Cu toate acestea, ONG-urile fac acest lucru în Ucraina din 2014);

• Andriy Kovalenko are experiență în industria media (Segodnya, Kommentarii, Espreso, Depo.ua). A lucrat în instituții guvernamentale și a fost consultant în PR. A colaborat, din 2018, în calitate de expert IT, cu Institutul de Studii Est-Europene (Polonia) la cercetări privind propaganda rusă. A condus departamentul media de la sediul electoral al partidului Slujitorul Poporului din Comunitatea Teritorială Unită Borshahivska. Din 2022, este militar, operator de drone, ofițer activ în Forțele de Apărare ale Ucrainei. Gestionează conturi personale de socializare cu o audiență de 700.000 de urmăritori.

Ukrainska Pravda și ... a treia cale pentru insulele mici.

Meduza, Путин заявляет, что у России есть спутниковая группировка, которая «ничем не уступает» Starlink Что это за система?

În iunie, personalul militar rus s-a plâns lui Vladimir Putin că Forțele Armate Ucrainene foloseau drone grele controlate de sistemul de sateliți Starlink pentru a livra marfă. Până în februarie, Forțele Armate Ruse foloseau și antene de contrabandă de la compania lui Elon Musk. Cu toate acestea, la cererea conducerii ucrainene, Starlink a dezactivat aceste dispozitive. Putin, însă, a dat asigurări că Rusia avea deja un sistem similar. Probabil se referea la constelația de sateliți Rassvet („Zori de zi”), de pe orbită joasă. La fel ca Starlink, este concepută pentru a distribui internet de mare viteză. Primul grup semnificativ al acestor dispozitive a fost lansat pe orbită în primăvară. Iar în 2027, când se așteaptă ca numărul lor să ajungă la câteva sute, liderii proiectului promit să înceapă operațiunile comerciale. Meduza a examinat ce se știe despre acest sistem.

Mai întâi, ce sunt constelațiile pe orbită joasă ...

Comunicațiile prin satelit sau comunicarea prin intermediul unui repetor (nn - un dispozitiv electronic care primește un semnal, îl amplifică sau îl regenerează, și îl retransmite mai departe pentru a depăși limitele de distanță ale propagării) în spațiu, pot fi asigurate în mai multe moduri. Cea mai populară metodă în a doua jumătate a secolului XX a fost utilizarea unui repetor pe orbita geostaționară. În acest caz, satelitul este lansat pe o orbită ecuatorială circulară la o altitudine de puțin sub 36.000 de kilometri. Acolo, viteza sa orbitală se potrivește cu rotația zilnică a Pământului. Prin urmare, din perspectiva unui observator de pe Pământ, satelitul „plutește” pe cer într-o poziție constantă.

Acest lucru este foarte convenabil. Un repetor pe orbită geostaționară poate recepționa și transmite un semnal către aproape orice punct din emisfera deasupra căreia se află satelitul. Există însă și câteva dezavantaje: sunt necesare vehicule de lansare mai puternice pentru a ajunge pe orbita geostaționară; o distanță mare creează o întârziere semnificativă a semnalului; sunt necesare emițătoare mai puternice și antene mai mari, ceea ce înseamnă că suprafața și masa necesare panourilor solare cresc. În cele din urmă, orbita geostaționară este o resursă finită, numărul de sateliți care pot fi desfășurați acolo este limitat.

Însă principalii clienți ai sistemelor de comunicații spațiale comerciale din a doua jumătate a secolului XX au fost posturile de televiziune, iar întârzierea semnalului nu a fost atât de critică pentru ei.

A doua modalitate de a asigura comunicațiile spațiale este lansarea unui repetor pe orbită joasă, la o altitudine de aproximativ 400-500 de kilometri, o distanță de 100 de ori mai scurtă. Acest lucru elimină, practic, latența transmisiei semnalului, elimină necesitatea unor emițătoare puternice, face satelitul mai ușor și mai ieftin și permite lansarea acestuia pe orbită cu o rachetă ușoară. Atât Starlink, cât și Rassvet aparțin clasei de constelații de sateliți de comunicații pe orbită joasă.

Există, și în acest caz, dezavantaje: pentru a asigura o comunicare constantă, nu ai nevoie de unul, ci de mai mulți sateliți - cu cât orbita este mai joasă, cu atât e nevoie de mai mulți, astfel încât să existe cel puțin un dispozitiv pe cer, deasupra fiecărui punct, în orice moment; dispozitivele de pe orbită joasă încetinesc treptat și ies de pe orbită, așa că acest grup trebuie reaprovizionat constant; un satelit aflat pe orbită joasă se mișcă pe cer foarte repede, necesitând ca antena de la sol să „întoarcă capul” foarte repede. Prin urmare, terminalele terestre se bazează pe o antenă cu rețea fazată - acest tip de antenă poate roti fasciculul nu mecanic, ci prin gestionarea interferențelor.

Primele constelații pe orbită joasă au fost create pentru telefonia prin satelit - Iridium Communications și, mai târziu, GlobalStar. Ambele proiecte au dat faliment când a devenit clar că telefoanele prin satelit scumpe nu erau competitive, având în vedere adoptarea pe scară largă a telefoniei celulare terestre.

Însă ambele companii și-au revenit după criză și își continuă acum operațiunile. Mai exact, Iridium și-a modernizat complet constelația, iar GlobalStar oferă companiei Apple capacitatea de a transmite un semnal SOS prin satelit. (nn - compania americană de sisteme spațiale Rocket Lab tocmai a încheiat un acord prin care cumpără Iridium Communications. Amazon a anunțat oficial achiziția companiei Globalstar în aprilie 2026)

Rusia s-ar fi putut descurca fără un analog suveran al Starlink - țara a participat la un proiect global similar...

În 2015, Roscosmos a semnat un contract de lansare a sateliților pentru OneWeb, o companie cu sediul în Europa (nn - o filială a grupului francez Eutelsat) - un sistem de comunicații prin satelit pe orbită joasă care ar fi putut fi numit un succesor al Starlink, dacă istoria sa nu ar fi început înainte de proiectul lui Elon Musk, din 2012.

Constelația OneWeb este formată din peste 600 de sateliți aflați pe orbită la o altitudine de 1.200 de kilometri și oferă clienților servicii telefonice și acces la internet de mare viteză. Fondatorul companiei, Greg Wyler, a negociat chiar și cu Musk despre utilizarea rachetelor sale pentru lansări, dar Musk a optat pentru construirea propriului sistem, mult mai mare.

În cele din urmă, Roscosmos a devenit principalul operator pentru OneWeb. Din februarie 2019 până în februarie 2022, vehiculele de lansare rusești au lansat pe orbită 648 de sateliți. Și părea logic să ofere serviciile sale cetățenilor ruși.

În acest scop, în 2017, OneWeb a înființat o societate mixtă cu compania rusă de comunicații prin satelit Gonets pentru a opera în țară - OneWeb LLC. Cu toate acestea, Comisia de Stat pentru Frecvențe Radio (SCRF) a refuzat să îi acorde drepturile de utilizare a frecvențelor necesare. Motivul invocat a fost că frecvențele erau destinate unui alt sistem rusesc de comunicații prin satelit, Express-RV .

În 2018, FSB s-a opus proiectului, declarând că grupul reprezenta o amenințare la adresa securității naționale. În cele din urmă, în 2020, OneWeb s-a retras din proiectul Gonets, iar în martie 2022, Roscosmos a refuzat să lanseze sateliții sistemului fără garanții că aceștia nu vor fi utilizați de armată. Drept urmare, cei 36 de sateliți au rămas la Baikonur, iar Duma de Stat a interzis importul de echipamente străine de internet prin satelit în Rusia.

Autoritățile ruse au început discuțiile privind propriul proiect de internet prin satelit în toamna 2017. La acea vreme, Sistemul Global Multifuncțional de Infocomunicații prin Satelit (GMISS) a fost inclus în planul de acțiune pentru programul Economia Digitală, cu o alocare propusă de 299 de miliarde de ruble. Experții au numit direct GMISS „o clonă completă a OneWeb”.

În mai 2018, acest sistem a fost prezentat sub numele de marcă Efir. Sistemele Spațiale Ruse au anunțat că GMISS va cuprinde 288 de sateliți lansați pe orbite polare la o altitudine de 870 de kilometri.

Decizia de a utiliza doar orbite polare distinge Efir de alte sisteme pe orbită joasă, cum ar fi Iridium, unde sateliții operau pe orbite cu înclinații variabile pentru a asigura distribuția lor uniformă deasupra Pământului. Utilizarea orbitelor polare, însă, înseamnă că ar putea exista doar unul sau doi sateliți pe cer la ecuator, în timp ce regiunile polare pot avea câteva zeci. Se aștepta ca Efir să fie lansat până în 2025.

În iunie 2018, la patru luni după ce Elon Musk a început lansarea primelor rachete Starlink, Vladimir Putin a anunțat proiectul Sfera în timpul unei sesiuni live de întrebări și răspunsuri. Sfera urma să includă „peste 600 de sateliți care să se ocupe de poziționare, detectarea Pământului și comunicații”.

Efir trebuia să devină parte a acestui sistem, ocupând nișa internetului în bandă largă. Dar nu a funcționat: în 2019, proiectul a fost exclus din programul Economia Digitală. Planul era de a stabili un parteneriat public-privat, dar nu s-au găsit investitori.

Partea rămasă a programului federal Sfera a reunit o varietate de sisteme de sateliți, atât existente, cât și planificate: sateliții geostaționari Express și Rays, sateliții Express-RV, sateliții Marathon-IoT și sateliții Skif pentru internet de mare viteză.

Prima navă spațială Skif-D a fost lansată în octombrie 2022. Dar până în 2025, nici Marathon, nici Skif nu mai făceau parte din programul spațial rusesc .

În cele din urmă, Rusia a apelat la sistemul Rassvet, proiect s-a născut în cadrul ecosistemului MegaFon.

După ce Efir a dispărut din programul spațial, nișa pentru un proiect care ar putea oferi acces la internet în bandă largă a devenit vacantă. O companie privată, care nu lucrase niciodată la astfel de proiecte, a decis să o ocupe. Acesta este un eveniment rar în Rusia, unde implicarea afacerilor în activități spațiale rămâne o raritate.

O excepție a fost un proiect apărut în cadrul ecosistemului MegaFon. În octombrie 2020, operatorul de telefonie mobilă a anunțat că va crea o companie care se va „angaja în cercetări privind utilizarea sistemelor de sateliți pe orbită joasă pentru a oferi transmisii de date de mare viteză”. La acea vreme, MegaFon era singurul investitor al proiectului, plănuind să investească șase miliarde de ruble. Echipa de la MegaFon 1440, redenumită ulterior Bureau 1440, era formată din managerii de top ai Yadro, specialiști ai operatorului și grupul USM Telecom al lui Alisher Usmanov. În 2021, compania a primit permisiunea de a utiliza frecvențe radio de la Comisia de Stat pentru Frecvențe Radio (GKRCh).

Parametrii viitoarei constelații au variat foarte mult în sursele deschise. În martie 2023, s-a relatat că firma a depus o cerere la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor pentru frecvențe pentru două constelații: Rassvet-1 pe o orbită de 600 de kilometri (1.350 de sateliți) și Rassvet-3 pe o orbită de 800 de kilometri (500 de sateliți). În iunie a acelui an, primii trei sateliți de testare au fost lansați pe orbită.

De menționat este faptul că Rassvet va zbura de două până la două ori și jumătate mai sus decât Starlink, ale cărui orbite tipice sunt la o altitudine de 550 de kilometri. Acest lucru reduce oarecum puterea semnalului, dar permite acoperirea întregului cer cu un număr semnificativ mai mic de sateliți - nu mii, așa cum a propus Elon Musk, ci doar sute.

În 2025, viceprim-ministrul rus, Dmitri Grigorenko, a anunțat că până în 2027 constelația ar trebui să cuprindă 292 de sateliți operaționali. Având în vedere necesitatea înlocuirii sateliților îmbătrâniți și a rezervei, aceasta înseamnă că până la această dată trebuie fabricați și lansați 383 de sateliți.

Zori 1

Pe 27 iunie 2023, o rachetă Soyuz-2.1b, care transporta sateliți Meteor-M, lansată de la Cosmodromul Vostochny, a adus pe orbită câteva zeci de sateliți mici ca sarcină utilă secundară, inclusiv trei sateliți experimentali Bureau 1440. Prima sesiune de comunicare a avut loc pe 1 iulie: o viteză de 10 Mbps cu o latență de 41 de milisecunde.

Zori 2

În noaptea de 16 spre 17 mai 2024, încă trei sateliți au fost lansați de pe Cosmodromul Pleșețk la bordul unei rachete Soiuz-2.1b. Noii sateliți au fost adaptați pentru a utiliza protocolul 5G NTN. Rezultatul cheie al acestei lansări a fost testarea comunicațiilor laser inter-satelit. Această conexiune este esențială pentru sistem - fără ea, un satelit nu are unde să transmită un semnal, cu excepția cazului în care există un repetor terestru sub el (de exemplu, deasupra oceanului). Comunicarea laser între sateliți este una dintre caracteristicile cheie ale Starlink.

Zori 3

La 23 martie 2026, nava Soiuz-2.1b, lansată de la Plesetsk, a lansat 16 sateliți - primul lot al constelației țintă. În iunie, unul dintre sateliți nu a reușit să atingă orbita prevăzută de 800 de kilometri și s-a distrus în atmosferă deasupra Atlanticului de Nord. Cei 15 rămași funcționează normal.

Antenele terestre compacte, ușoare și ușor de utilizat sunt aproape la fel de importante ca sateliții înșiși. Unii experți cred că principalul secret al Starlink nu constă în numărul masiv de sateliți, ci în terminalul său de antenă phased- array (nn - antenă fazată în grilă sau antenă cu fante fazate complet fixă și plată spre deosebire de antenele satelit clasice, parabolice, care trebuie să se miște fizic pentru a urmări un satelit pe cer).

Bureau 1440 promite că terminalele lor nu vor depăși 60 de centimetri și nu vor cântări mai mult de 15 kilograme. Aceștia intenționează să înceapă producția de masă în 2027.

Compania, numită inițial MegaFon 1440, a fost fondată de operatorul de telefonie mobilă cu același nume, care a investit șase miliarde de ruble. În 2021, VTB a investit două miliarde de ruble în proiect, primind în schimb o participație de 15%.

În iunie 2022, holdingul USM al lui Alisher Usmanov a vândut compania IT ICS Holding directorului său, Anton Cherepennikov (acesta a murit în urma unui stop cardiac în 2023, la vârsta de 40 de ani). MegaFon 1440 a devenit parte a holdingului său.

Compania și-a schimbat numele în Bureau 1440. Printre coproprietari s-au numărat ICS Holding, VTB și trei manageri de top, inclusiv directorul companiei, Alexey Shelobkov. Cu toate acestea, în august același an, toți au demisionat din calitatea de fondatori.

Prin urmare, astăzi, conform registrului persoanelor juridice, fondatorii Biroului 1440 sunt cinci persoane care „au dorit să își ascundă informațiile în conformitate cu Legea federală nr. 129”, care permite acest comportament în cazul în care pot fi impuse sancțiuni împotriva companiei.

Shelobkov, care conduce grupul de companii Yadro (cunoscut, în special, pentru furnizarea de TSPU, sisteme de blocare a internetului) și ICS Holding, a rămas șef al Bureau 1440.

Bureau 1440 primește acum finanțare din bugetul federal, ca parte a proiectului federal Economia datelor și transformarea digitală a statului pentru perioada 2025-2030, aprobat de guvern în 2026.

Una dintre secțiunile proiectului este Crearea unei constelații de sateliți pe orbită joasă pentru a oferi acces la internet de mare viteză în toată Rusia, inclusiv pe dispozitive mobile. Conform documentului, până în 2030, 431,9 miliarde de ruble urmează să fie cheltuite pentru această sarcină, dintre care 329 de miliarde vor proveni de la Bureau 1440.

În 2025, compania a planificat să aloce 101 miliarde de ruble pentru proiectarea și dezvoltarea de sateliți și 27 de miliarde din buget pentru lansări. Se preconizează că Bureau 1440 va mări constelația la 156 de sateliți până la sfârșitul anului 2026, 292 până în 2027 și 383 până în 2030.

Într -un interviu acordat portalului Habr, Dmitri Agafonov, directorul general adjunct al companiei pentru afaceri și produse, a declarat că, dacă cererea crește, grupul s-ar putea extinde la 924 de dispozitive.

Bureau (Бюро) 1440 nu a atins încă profitabilitatea. Pentru anul 2024, compania a înregistrat o pierdere netă de 3,4 miliarde de ruble.

Numărul 1440 are o semnificație istorică simbolică în domeniul spațial: reprezintă numărul exact de orbite complete pe care primul satelit artificial al Pământului, Sputnik-1, le-a efectuat în jurul planetei înainte de a se dezintegra.

Wall-Street.ro: Rusia, PLAN un atac asupra Poloniei? (sic) Donald Tusk, avertismentul care pune pe jar NATO: „Lunile următoare vor fi critice”

Cei de la Wall-street.ro nu sunt singurii care citează The Independent. Digi 24, Spotmedia, Veridica, Euronews.ro – apelează și ei la The Independent. G4Media citează The Telegraph, dar și un articol din The Guardian din 26 iunie, despre Kremlinul care ar putea încerca să testeze coeziunea NATO.

Ieri, la câteva ore după The Telegraph, The Independent a scris:

Semnează Alex Croft, un reporter aflat la începutul carierei sale în jurnalismul de politică externă.

• publicația britanică The Independent este deținută de compania Independent Digital News & Media Ltd, cel mai important acționar fiind Evgeny Lebedev (aproximativ 47%) - om de afaceri britanic de origine rusă, fiul fostului ofițer KGB, Alexander Lebedev.

• în anul 2020, prietenul lui Alexander Lebedev, premierul de atunci, Boris Johnson, l-a nominalizat pentru un titlu de nobil pe viață. A primit titlul oficial de Baron Lebedev, of Hampton and of Siberia. Ceea ce a îngrijorat serviciile britanice de securitate.

• probabil fără nicio legătură cu știrea „atacul asupra Poloniei”, cu o zi înainte (2 iulie), The Telegraph a scris despre cum Lordul Lebedev își scoate la vânzare conacul din Hampton Court pentru 25 de milioane de lire sterline. Deputatul, scrie The Telegraph, se autointitulează Baron Lebedev, de Hampton în cartierul londonez Richmond upon Thames și de Siberia în Federația Rusă.

• în 2006, Alexander Lebedev și fostul președinte sovietic Mihail Gorbaciov au cumpărat împreună 49% din acțiunile Novaya Gazeta (restul de 51% aparținând redacției). Timp de ani de zile, Lebedev a fost principalul finanțator al ziarului. The Guardian, 2015: „Alexander Lebedev, proprietarul publicației Independent, a acordat un interviu sincer publicației Times în care dezvăluie că nu mai finanțează ziarul său de investigații rusesc, Novaya Gazeta. Deși fostul miliardar rus și fost agent KGB rămâne acționar, el a declarat că a încetat să o finanțeze din cauza cheltuielilor și a presiunii”. Argumenty i Fakty (Rusia), 2022: „antreprenorul și fostul deputat al Dumei de Stat, Alexander Lebedev, deține publicația online britanică The Independent. De asemenea, este proprietarul majoritar al ziarului Evening Standard și cel mai mare acționar și investitor privat al Novaya Gazeta. Liga.net, 2025: „Alexander Evgenievich Lebedev este un antreprenor și politician rus. Este președintele Consiliului de Administrație al Corporației Rezervei Naționale CJSC și fost deputat al Dumei de Stat. De asemenea, a fost membru al Dumei Districtuale Slobodskoy (2011-2014). Este proprietarul publicației online britanice The Independent și al canalului de televiziune London Live. Este proprietarul majoritar al ziarului Evening Standard și cel mai mare acționar și investitor privat în Novaya Gazeta (...) După ce s-a retras din armată cu gradul de locotenent-colonel, Alexander Lebedev a decis să intre în afacerile financiare. A fondat Compania Rusă de Investiții și Finanțe (RIFK). În 1995, RIFK a achiziționat mica și dificila Bancă Națională de Rezervă (NRB). Astăzi, NRB este una dintre primele treizeci de bănci din sistemul bancar rusesc. NRB este nucleul Corporației Rezervei Naționale (NRC) creată pe baza sa. NRC deține, în special, pachete mari de acțiuni la compania aeriană Aeroflot și la compania de leasing Ilyushin Finance Co., pachete semnificative de acțiuni la Gazprom și la alți lideri de pe piața rusă. NRC își dezvoltă activ afacerile în străinătate. Printre activele sale se numără compania de leasing de aeronave Alpstream din Elveția, Energobank și European Insurance Alliance din Ucraina. Până în octombrie 2011, NRC deținea 50% din Hotelul Ukraina din Kiev și 15 hoteluri în Crimeea. Alexander Lebedev este șeful New Media (printre activele sale se numără Novaya Gazeta, Rusia, The London Evening Standard, The Independent, The Independent on Sunday și „I”, Marea Britanie). Sovanews, 2025: miliardarul rus Alexander Lebedev, care a fost sancționat de Canada în urma anexării Crimeei, a achiziționat o proprietate într-o rezervație naturală abhază, în regiunea ocupată a Georgiei.

4 iulie. O nouă zi.

Euronews România: Donald Tusk spune că Polonia se pregătește de un atac al Rusiei. SUA ar fi dat informații polonezilor

Ce spune domnul Donald Tusk:

Kyiv Post, 4 iulie

Marea Britanie promite să apere teritoriul NATO după ce au apărut informații despre un plan de provocare rusesc împotriva Poloniei

SUA informează. Rusia atacă. Polonia este atacată. Marea Britanie apără.

Noi citim.

Azi, 3 iulie, breaking news în presa noastră: SUA au avertizat Polonia că Rusia pregătește un atac. Asta spune mass media din România, într-o formă sau alta. Cam așa:

DIGI: Rusia pregătește un atac asupra Poloniei, avertizează SUA. Soldații Moscovei ar putea traversa granița și pătrunde pe teritoriul NATO

Statele Unite au avertizat Varșovia că Rusia plănuiește o „provocare” armată împotriva Poloniei pentru a testa hotărârea NATO, conform unor informații. Washingtonul a declarat că, în cazul unui atac, infrastructura vitală a Poloniei ar putea fi ținta rachetelor sau a dronelor, sau chiar soldații ruși ar putea traversa granița și pătrunde pe teritoriul NATO, relatează The Independent. Surse apropiate președintelui polonez Karol Nawrocki au declarat pentru publicația poloneză Onet că scopul unui eventual atac al Moscovei, care ar putea fi lansat în câteva luni, ar fi acela de a provoca tensiuni și de a exercita presiuni asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a-i determina să-și suspende ajutorul militar și financiar.

DIGI oferă și un bonus: un raport publicat joi de Institutul Internațional de Studii Strategice a arătat că Rusia a folosit, probabil, nave „fantomă” pentru a lansa drone deasupra Europei, care au perturbat în repetate rânduri aviația civilă, în timp ce monitorizau obiective militare și testau sistemele de apărare aeriană ale țărilor membre NATO.

Libertatea : SUA au avertizat Polonia că Rusia pune la cale o provocare militară împotriva sa. Obiectivele regimului de la Moscova

Statele Unite au avertizat Polonia că regimul de la Moscova ia în considerare să recurgă în câteva luni la o provocare armată împotriva sa pentru a „testa hotărârea NATO”, relatează Onet, parte a trustului media Ringier.

Bonus Libertatea: potrivit The Telegraph, un exercițiu naval desfășurat recent în Letonia, în care infanteria marină a Statelor Unite a avut un rol central, a fost conceput pentru a reaminti Rusiei că orice atac asupra flancului estic al NATO ar reprezenta, în fapt, un atac asupra militarilor americani. Șeful Forțelor Aeriene Germane, Holger Neumann, a declarat luna trecută pentru The Telegraph că Germania va apăra „fiecare centimetru” din NATO, inclusiv Polonia, dacă va fi obligată să acționeze în scop defensiv.

G4Media: The Telegraph - Rusia ar putea pregăti o „provocare” împotriva Poloniei pentru a testa NATO / SUA au avertizat Varșovia în repetate rânduri

Rusia ar putea pune la cale o operațiune de „provocare” pe teritoriul Poloniei pentru a testa capacitatea de reacție și unitatea NATO, potrivit unor informații atribuite unor surse din domeniul securității, citate de presa poloneză și publicațiile britanice The Telegraph și The Guardian.

Conform surselor, autoritățile de la Washington ar fi transmis în repetate rânduri avertismente Varșoviei privind posibilitatea unei acțiuni rusești menite să provoace tensiuni în interiorul Alianței Nord-Atlantice... În viziunea surselor consultate de Onet, Moscova ar considera un succes orice situație în care ar reuși să obțină concesii politice fără a declanșa un conflict militar direct cu Alianța Nord-Atlantică.

Adevărul: scenariu de criză la graniță - Rusia ar putea provoca un incident pe teritoriul Poloniei pentru a testa reacția NATO. Potrivit The Telegraph, care citează informații publicate de Onet și surse din domeniul securității, Washingtonul ar fi transmis în mod repetat autorităților de la Varșovia avertismente privind un posibil plan al Moscovei, care ar putea fi pus în aplicare în următoarele luni.

Presshub: Aktual24 | SUA avertizează că Rusia ar pregăti o provocare armată pe teritoriul Poloniei pentru a testa capacitatea de reacţie a NATO. Statele Unite au avertizat Polonia că Rusia ar pregăti o „provocare” armată pe teritoriul polonez, cu scopul de a testa capacitatea de reacţie a NATO şi de a forţa aliaţii occidentali să suspende sprijinul acordat Ucrainei, relatează The Telegraph, citând surse de securitate, informează Aktual24.

Newsweek: The Telegraph - Alertă maximă în Europa - Rusia ar pregăti un atac asupra Poloniei pentru a testa reacția NATO

Surse citate de The Telegraph și publicația poloneză Onet susțin că Statele Unite au avertizat Polonia asupra unui posibil scenariu de provocare orchestrat de Rusia pentru a testa unitatea NATO. Informațiile nu au fost confirmate oficial de Moscova sau de Alianța Nord-Atlantică.

Spotmedia: presa poloneză - SUA avertizează că Rusia ar putea provoca un incident în Polonia pentru a testa NATO. Informațiile au fost publicate inițial de publicația poloneză Onet și preluate de The Telegraph și The Independent. Până în prezent, Washingtonul și NATO nu au confirmat oficial informațiile prezentate de presă.

Defense România: lunile următoare ar putea fi critice. Polonia, avertizată asupra riscului unor provocări militare din partea Rusiei. Scenariile luate în calcul

Sursele apropiate președintelui polonez Karol Nawrocki confirmă că Washingtonul a semnalat în mod repetat acest scenariu Varșoviei, potrivit publicației The Telegraph.

Și … Hotnews (un pic mai târziu, după ce a trecut week-endul): Statele Unite au avertizat Polonia că Rusia ar putea pregăti în lunile următoare o „provocare” militară, menită să testeze „hotărârea” NATO de a-și apăra aliații, scrie publicația italiană La Stampa, citată de Rador Radio România.Informația a fost transmisă de publicația poloneză Onet, care citează surse apropiate președintelui Karol Nawrocki și din cadrul cercurilor de securitate… Potrivit unor surse din serviciile de informații de la Varșovia citate de The Telegraph, obiectivul Kremlinului este declanșarea unei crize suficient de grave …

Pacientul Zero - Onet

La 30 iunie, jurnalistul polonez Witold Jurasz a publicat în Onet articolul cu titlul: Rusia ar putea comite o provocare armată împotriva Poloniei. Iar NATO deține informații pe această temă.

Ce spune jurnalistul: conform informațiilor din cinci surse, Polonia ar putea fi ținta unor potențiale acțiuni ofensive rusești.

Cine sunt sursele: un interlocutor din conducerea serviciilor secrete poloneze, o altă persoană din aceleași servicii, ambasadorul unuia dintre principalii aliați ai Poloniei în cadrul NATO, cineva din cercul președintelui Nawrocki, un membru al conducerii Ministerului Apărării Naționale.

Exemple de scenarii prezentate în articol: un atac cu drone asupra infrastructurii critice, atacuri aeriene simulate, care ar obliga Polonia să își activeze apărarea aeriană, un atac hibrid în regiunea de frontieră, unități rusești sau belaruse care trec granița poloneză.

Precizările din articol:

• nu este vorba despre un război clasic cu o invazie rusă la scară largă, ci - dacă este vorba de ceva – este vorba despre o provocare militară la scară limitată.

• Rusia nu are în prezent niciun potențial pentru un război cu Polonia sau chiar cu oricare dintre statele baltice

• conducerea politică a Ucrainei este conștientă de existența scenariilor de provocare din partea Rusiei și de faptul că, datorită Ucrainei, acestea sunt planuri de provocare și nu de război ca atare, ceea ce explică, probabil, parțial atitudinea extrem de asertivă și uneori arogantă a Kievului față de Varșovia.

Cum se încheie articolul-eseu al lui Witold Jurasz:

Este important să ne amintim că scenariile descrise mai sus nu se vor materializa cu siguranță. Niciunul dintre ele nu înseamnă neapărat un război clasic cu Rusia. De asemenea, este semnificativ faptul că principalii aliați NATO ai Poloniei pledează deja pentru ca pactul să răspundă cu forță în cazul unei provocări rusești. Dacă Moscova este convinsă că se va confrunta cu un astfel de răspuns, probabil că nu va recurge deloc la provocare.

Materialul 2 – The Telegraph

La 3 iulie, sub semnăturile Witold Jurasz la Varșovia, James Rothwell corespondent la Berlin, Joe Barnes, redactor diplomatic, publicația britanică scrie: SUA avertizează că Rusia plănuiește un atac asupra Poloniei pentru a testa hotărârea NATO

Infrastructura critică ar putea fi vizată de rachete și drone, soldații trecând posibil granița din Kaliningrad sau Belarus.

Ce spune The Telegraph:

Statele Unite au avertizat că Rusia plănuiește o „provocare” armată pe teritoriul polonez pentru a testa hotărârea NATO.

Infrastructura critică poloneză ar putea fi vizată de rachete și drone sau soldații ruși ar putea traversa granița pe teritoriul NATO .

Washingtonul a emis mai multe avertismente către Varșovia cu privire la acest complot, au declarat surse apropiate lui Karol Nawrocki, președintele Poloniei, pentru Onet, agenția de știri poloneză, care, împreună cu The Telegraph, este deținută de Axel Springer și face parte din rețeaua sa globală de reporteri.

Bonus-urile The Telegraph:

• Statele Unite au avertizat că Rusia plănuiește o „provocare” armată pe teritoriul polonez pentru a testa hotărârea NATO.

• SUA „informează sistematic Polonia despre planurile mereu noi ale Rusiei pentru un atac convențional asupra flancului estic al NATO, din care Polonia nu este în niciun caz exclusă”, a declarat o sursă apropiată președintelui polonez.

• The Telegraph a mai aflat că un exercițiu naval recent din Letonia, în care marina și pușcașii marini americani au jucat un rol central, a fost conceput pentru a reaminti Moscovei că orice atac pe flancul estic ar fi un atac de facto asupra trupelor americane.

• Polonia are granițe comune cu Belarus, un stat marionetă rus controlat de Aleksandr Lukașenko, un aliat al lui Vladimir Putin , și cu enclava Kaliningrad. Conform informațiilor publicate de The Telegraph, NATO ar putea răspunde la orice provocare rusească cu atacuri directe asupra Kaliningradului, care a fost menționat ca o potențială țintă de Holger Neumann, șeful forțelor aeriene germane.

• Luna trecută, șeful Luftwaffe a declarat pentru The Telegraph că Germania va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO, inclusiv Polonia, dacă ar fi forțată să acționeze defensiv.

Materialul 3 – Onet

La 3 iulie, „jurnaliștii Onet News” publică materialul cu titlul: Rusia ar putea plănui acțiuni împotriva Poloniei. The Telegraph publică concluziile lui Onet.

Și aflăm:

„Conform informațiilor Onet, nu se poate exclude faptul că și Polonia ar putea fi subiectul unor potențiale acțiuni ofensive din partea Rusiei, a scris Witold Jurasz. Articolul este relatat de cotidianul britanic The Telegrap” și confirmă constatările Onet”

„Ziarul britanic confirmă informațiile Onet. Referindu-se la relatările noastre conform cărora Rusia ar putea plănui provocări în Polonia sau într-una dintre statele baltice, The Telegraph relatează că astfel de planuri au fost discutate la Moscova”.

„Rusia ar putea apoi încerca să susțină că provocarea a fost comisă de Ucraina. Un atac terestru rusesc ar putea fi lansat fie din Königsberg, o enclavă rusească la nord de Polonia care găzduiește arme nucleare, fie din Belarus, a relatat ziarul britanic.”

Ce ar mai fi de interes:

• tot la 30 iunie, Onet a publicat următorul articol: Axel Springer finalizează achiziția ziarului The Telegraph. Axel Springer achiziționează controlul asupra Telegraph Media Group, care publică, printre altele, The Daily Telegraph, The Sunday Telegraph și site-ul web telegraph.co.uk. The Telegraph va deveni parte a rețelei editoriale internaționale a Axel Springer, alături de brandurile globale ale companiei, precum Politico, Bild și Welt.

• platforma Onet este deținută de trustul media Ringier Axel Springer Polska.

• fondată inițial în anul 2010 ca o alianță extinsă pentru Europa Centrală și de Est între concernul elvețian Ringier AG și cel german Axel Springer SE, structura companiei Ringier Axel Springer s-a modificat semnificativ în ultimii ani. În timp ce Ringier a cumpărat integral acțiunile Axel Springer în țări precum Serbia, Ungaria, Slovacia sau țările baltice, Grupa Ringier Axel Springer Polska (RASP) a rămas neschimbată și activă, reprezentând liderul pieței digitale din Polonia. În România, parteneriatul extins Ringier Axel Springer nu își desfășoară activitatea sub această formă, ci operațiunile sunt deținute în totalitate de grupul elvețian Ringier AG prin filiala locală Ringier România. Libertatea este una dintre cele mai cunoscute mărci din portofoliul local.

• trustul german Axel Springer SE, fostul partener regional al Ringier, a finalizat achiziția integrală a Telegraph Media Group (TMG) din Marea Britanie pentru suma de 575 de milioane de lire sterline. În timp ce în România și alte țări est-europene operațiunile media au fost separate sau preluate de Ringier, în Marea Britanie Axel Springer acționează complet independent.

• înainte de a deveni jurnalist, Witold Jurasz a fost angajat în cadrul Ministerului Apărării Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe din Polonia, a activat la Ambasada Poloniei de la Moscova, a fost adjunctul șefului misiunii diplomatice la Minsk, a fost Chargé d’affaires al Poloniei în Belarus.

Jurasz a criticat poziționările președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în chestiunile istorice delicate (precum cultul UPA), descriindu-le ca pe o provocare inutilă la adresa Poloniei. Dar jurnalistul susține că sprijinul militar pentru Ucraina este o necesitate de securitate națională absolută pentru Polonia.

Dar despre asta ... în newsletter -ul de joi!

DOCTRINA NIXON a fost lansată în timpul unei conferințe de presă informale pe insula Guam, la 25 iulie 1969 (motiv pentru care este, uneori, numită Doctrina Guam). Doctrina urmărea să reducă implicarea nelimitată a Americii (și moartea soldaților americani) în conflicte externe, punând capăt promisiunii SUA de a apăra toate națiunile libere. A schimbat politica externă americană. Richard Nixon a căutat să delege responsabilitatea principală pentru securitatea regională aliaților locali. În timp ce Lyndon Johnson încercase să echilibreze Iranul și Arabia Saudită ca „piloni gemeni” ai regiunii în timpul retragerii britanice „la est de Suez”, între 1969 și 1972 Nixon a adoptat, treptat, o politică de supremație iraniană. Iranul a primit permisiunea unică de a cumpăra cele mai avansate arme convenționale americane (fără aprobarea prealabilă a Departamentului Apărării). Și a devenit pilonul dominant militar (sole pillar), lăsând Arabia Saudită într-un rol secundar, axat mai mult pe finanțare.

Administrația SUA sub conducerea președintelui Richard Nixon a mai făcut ceva: a abolit convertibilitatea dolarului american în aur (Nixon Shock). Prin această decizie unilaterală valutele majore ale lumii au fost transformate în bani inconvertibili: bani nepreschimbabili în aur fizic. Ceea ce a pus capăt sistemului Bretton Woods, adoptat în 1944. După ce a tăiat legătura dolarului cu aurul, moneda americană a devenit o monedă fiduciară (fiat), valoarea ei depinzând doar de încredere. Pentru a menține utilitatea globală a dolarului, Administrația Nixon avea nevoie de o nouă ancoră: petrolul. Washingtonul a oferit supremație militară și protecție totală marilor producători din Golful Persic (în special Iranului și Arabiei Saudite). Aceste țări au fost de acord să își vândă petrolul exclusiv în dolari americani.

În 1974, Administrația Nixon (prin secretarul de stat Henry Kissinger) a oficializat un pact secret. Arabia Saudită a garantat că va taxa și va vinde întregul său petrol exclusiv în dolari americani și va investi surplusul de profituri direct în titluri de stat americane (finanțând datoria SUA). În schimb, SUA au oferit Arabiei Saudite protecție militară, vânzări masive de armament și garanția politică a supraviețuirii dinastiei. Arabia Saudită a devenit ancora economică a petrodolarului, o poziție pe care a menținut-o timp de jumătate de secol.

Strategia lui Nixon de a transforma Iranul în jandarmul regional al Americii s-a prăbușit în timpul Revoluției Islamice din 1979. Cel mai bine înarmat aliat al SUA din regiune, echipat cu tehnică americană de ultimă generație, s-a transformat în cel mai aprig inamic ideologic al Washingtonului, sub conducerea Ayatollahului Khomeini. Arabia Saudită a rămas principalul aliat strategic din Golf, poziție consolidată, ulterior, în timpul Războiului din Golf (1991).

În 1980, Doctrina Carter a modificat radical Doctrina Nixon: s-a trecut de la apărarea indirectă a Golfului Persic, bazată pe aliați locali, la o intervenție militară directă a SUA.

După săptămâni de război între Israel, Iran și Statele Unite, Washingtonul și Teheranul au semnat ceva asemănător unui acord-cadru care ar putea fi începutul a ceva mai substanțial peste două luni. Sau ostilitățile se vor intensifica din nou. Memorandumurile de înțelegere sunt acorduri între state mai puțin formale decât tratatele. În general, nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul dreptului internațional, iar statele le tratează, de obicei, ca neobligatorii în temeiul propriilor legi interne. Memorandumul de la Islamabad nu este un acord bilateral SUA-Iran în sensul tradițional. Este un produs al diplomației multilaterale facilitate de Pakistan și Qatar, cu sprijin activ din partea Arabiei Saudite, Turciei, Egiptului și Omanului. Și sugerează că, acum, ordinea din Orientul Mijlociu nu mai este responsabilitatea doar a Statelor Unite. Doctrina Nixon revine în Orientul Mijlociu.

„Aceasta nu este o pace. Este un armistițiu de douăzeci de ani” (mareșalul francez Ferdinand Foch, după ce a analizat Tratatul de la Versailles din 1919). Președintele american Donald Trump a semnat Memorandumul de Înțelegere la 17 iunie, la Palatul Versailles.

„Termenii Memorandumului de Înțelegere de la Islamabad sunt foarte clari și publici, vizibili pentru toată lumea. POTUS a obligat SUA să pună botniță animalelor de companie din Tel Aviv. Dacă își ignoră stăpânul, Iranul îi va instrui”. (ministrul iranian de Externe)

• liderii din Golf s-au întâlnit pentru a negocia.

• după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran a avertizat că rutele temporare ale Omanului nu vor garanta trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz, o navă de marfă a fost lovită de un proiectil în largul coastei Omanului, iar Organizația Maritimă Internațională a întrerupt traficul prin Strâmtoare. SUA au lansat atacuri asupra unor ținte din Iran. Dronele iraniene au atacat ținte din Bahrain, unde se află Flota a 5-a a Marinei SUA și Baza Aeriană Sheikh Isa. Trump a acuzat Iranul de încălcarea „stupidă” a armistițiului, cu precizarea că „este posibil să nu învețe niciodată”. Ambele părți se acuză reciproc de încălcarea armistițiului..

• Israelul și Libanul, cu medierea SUA, au semnat un acord-cadru pentru soluționarea conflictului. Acesta prevede o retragere parțială a trupelor israeliene de pe teritoriul din sudul Libanului. Benjamin Netanyahu a declarat că acordul va permite Israelului să mențină o „zonă tampon” în sudul Libanului, iar IDF va rămâne acolo până când Hezbollah, susținut de Iran, se va dezarma și „atâta timp cât Statul Israel rămâne amenințat”. Hezbollah respinge acordul ca „nul și neavenit”. Încălcările israeliene continuă în sudul Libanului; Hezbollah declară că își rezervă dreptul de a răspunde. Președintele Parlamentului libanez și aliatul Hezbollah, Nabih Berri, a declarat că acordul-cadru trilateral dintre Liban, Israel și Statele Unite nu va fi adoptat.

• prețurile petrolului au reacționat slab în weekend la ultima escaladare din Strâmtoarea Ormuz. Președintele iranian: 6 miliarde de dolari din activele iraniene înghețate vor fi eliberate, sancțiunile privind petrolul vor fi ridicate. Iranul va discuta despre activele înghețate cu Qatar, nu cu SUA.

• SUA și Iranul au convenit să înceteze schimbul de atacuri și să continue negocierile tehnice privind memorandumul de pace.

• Pakistanul a anunțat că discuțiile tehnice dintre SUA și Iran vor fi reluate săptămâna aceasta. Confuzie: Trump spune că i-a trimis pe emisarii Rubio și Witkoff în Qatar pentru a continua discuțiile de pace, Teheranul a declarat că reprezentanții săi vor întâlni doar mediatori qatarezi, iar Qatarul a declarat că nu sunt programate discuții la nivel înalt cu SUA și Iran la Doha. Iranul respinge oferta Franței de a ajuta la curățarea minelor din Strâmtoare.

• președintele iranian Masoud Pezeshkian afirmă că acordul reprezintă o realizare diplomatică pentru poporul iranian și afirmă că unele grupuri, aliniate cu operațiuni psihologice ostile ale mass-media, lucrează pentru a-l submina prin discreditarea echipei de negociere și prin contestarea deciziilor naționale. Textul final al acordului a fost revizuit de autoritățile relevante și a primit „un sprijin ferm” din partea Consiliului Suprem de Securitate Națională.

• noul Cabinet irakian s-a angajat într-o represiune majoră împotriva personalităților politice asociate cu Iranul și/sau implicate în corupție. Forțele de securitate irakiene au arestat, duminică (28 iunie) zeci de oficiali la Bagdad, inclusiv personalități legate de partide șiite apropiate Iranului. Ministrul iranian de Externe a mers (28 iunie) în Irak, unde s-a întâlnit, printre alți oficiali cu ministrul irakian de Externe, Fuad Hussein. Potrivit lui Hussein, este necesară „formarea unor noi mecanisme pentru asigurarea securității regionale cu participarea tuturor țărilor din regiune”. „În ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz și gestionarea sa viitoare, Araqchi a declarat că Republica Islamică Iran, conștientă de responsabilitatea pe care și-a asumat-o și în conformitate cu articolul 5 din Memorandumul de Înțelegere privind Încheierea Războiului Impus, care a fost ratificat, va lua măsurile necesare și va coopera cu Omanul și va purta discuții cu alte țări din regiune”.

• semnarea Planului de Acțiune Comun dintre Turcia și Arabia Saudită va facilita comerțul bilateral și va inaugura și o nouă eră politică în Orientul Mijlociu, cu implicarea directă a partenerilor secundari (precum Siria și Libia).

• strategia Emiratelor Arabe Unite de a reduce dependența de Strâmtoare, proiectele de infrastructură prioritare, expansiunea ADNOC în străinătate și coordonarea cu Oman și Arabia Saudită.

• în timp ce Pakistanul se prezintă drept mediator între Iran și Statele Unite, atacurile sale asupra civililor afgani devastează satele de frontieră.

• este posibil ca războiul din Iran să fi oferit Chinei un avantaj competitiv.

Tonuri și muzică. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a scris, la 25 iunie, pe X: „Italia și România sunt menționate în mod explicit de Secretarul General al NATO ca participanți la agresiunea împotriva Iranului. Acestea, împreună cu toate celelalte țări europene care au sprijinit agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului, trebuie să explice cetățenilor lor și lumii întregi de ce au ales să se alăture acestui act flagrant de agresiune și comiterii de atrocități în masă împotriva populațiilor iraniene din Minab, Lamerd, Teheran, Isfahan, Sanandaj, Hamadan, Tabriz, Shiraz, Bandar Abbas .”

A fost o reacție după interviul acordat de Mark Rutte la Fox, în care secretarul general al NATO a afirmat că „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia pentru a sprijini Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului” și că „o țară precum România, capitala sa București, a trebuit să reducă traficul aerian comercial deoarece aeroportul era folosit ca depozit pentru aeronave cisternă”.

În martie, într-un interviu acordat lui Adelin Petrișor, Esmaeil Baghaei a mai declarat că gestul Bucureștiului de a participa la un război de agresiune, după ce Parlamentul a acceptat ca SUA să aducă în țară câteva sute de militari și mai multe avioane-cisternă, va avea consecințe legale și politice.

Și, întâmplător probabil, la 26 iunie, pe canalul Telegram al lui Seyyed Abbas Araghchi, ministrul iranian de Externe, a fost postat că acesta a discutat la telefon cu Oana Toiu, ministrul român de Externe, și „a făcut schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluții regionale și relațiile bilaterale dintre cele două țări”. În cadrul conversației, ministrul iranian „i-a explicat omologului său român cele mai recente evoluții legate de implementare a Memorandumului de Înțelegere și opiniile Republicii Islamice Iran în acest sens”. „Salutând eforturile diplomatice în curs de desfășurare pentru reducerea tensiunilor din regiunea Asiei de Vest”, Araghchi „a subliniat importanța continuării acestui proces și a implementării angajamentelor reciproce de către părțile relevante”. „Cele două părți au subliniat necesitatea continuării consultărilor și a dezvoltării cooperării și relațiilor bilaterale în perioada următoare”.

Cu o zi înainte, pe același canal Telegram a fost postat că „ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a discutat telefonic joi seara cu ministrul iranian de Externe. Ministrul italian a respins categoric recentele declarații ale secretarului general al NATO privind utilizarea bazelor militare italiene de către Statele Unite în operațiuni militare împotriva Iranului. Tajani a subliniat, de asemenea, că nu s-a folosit nicio bază militară a țării pentru a ataca Iranul și că o astfel de acțiune nu va fi întreprinsă în viitor și a clarificat că avioanele americane nu au decolat de pe teritoriul italian pentru a bombarda Iranul și că guvernul italian nu a emis niciodată un permis pentru a efectua o astfel de operațiune. Ministrul iranian a apreciat, de asemenea, apelul telefonic și clarificările făcute de omologul său italian și a subliniat necesitatea ca guvernul italian să nege în mod explicit și oficial aceste declarații”.

„Războiul unuia este mama altuia”, consideră Serviciul rus de Informații Externe. SVR anunță că forțele de securitate ucrainene facilitează în mod deliberat creșterea traficului de droguri din America Latină către Europa. „Regimul corupt Zelenski caută venituri suplimentare ... Kievul apreciază, de asemenea, asistența cartelurilor de droguri din America Latină în recrutarea de noi mercenari pentru Forțele Armate Ucrainene”. „... grupări criminale latino-americane încearcă să își extindă rutele de aprovizionare cu narcotice, inclusiv fentanil, din cauza intensificării campaniei antidrog din Statele Unite. Acestea consideră Ucraina un coridor sigur pentru accesul la piața europeană din cauza lipsei unor controale vamale și la frontieră adecvate. Porturile din regiunea Odesa devin principalul punct de transbordare pentru traficul de droguri către Europa prin Polonia, Moldova și România. În plus, cartelurile de droguri latino-americane sunt interesate să acceseze piața neagră ucraineană de arme”.

Operațiune de influență și rețele sociale. Volodimir Zelenski a anunțat că a aprobat o „operațiune de influență de 40 de zile” împotriva Rusiei a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) „cu scopul de a pune capăt războiului”. Un anunț pe ... Facebook și X.

Ulterior, SBU a anunțat pe Telegram că, „în îndeplinirea sarcinilor stabilite de președintele Ucrainei în cadrul misiunii operaționale de 40 de zile, soldații SBU Alfa au lovit cu succes nave de sprijin militar de pe teritoriul șantierului naval Zatoka și mijloacele de apărare aeriană ale trupelor ruse din zona Kerci”.

Așteptăm anunțul măsurilor de contracarare rusești pe Max și reacția lui Donald Trump pe Truth Social. Între timp, locuitorii din Moscova au descoperit că nu mai pot solicita pașapoarte fără aplicația de mesagerie Max.

Les amis de mes amis. Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko s-au întâlnit pe 26 iunie la reședința prezidențială rusă din Valdai. Cu o zi înainte, Lukașenko a anunțat că s-a întâlnit cu reprezentanții lui Zelenski la Minsk. Și tot atunci, Zelenski a anunțat că a transmis „prietenilor lui Putin” propuneri pentru o posibilă întâlnire pentru a discuta sfârșitul războiului.

Duminică seara (28 iunie), Kremlinul a publicat un interviu al corespondentului, VGTRK, Pavel Zarubin, cu Vladimir Putin. Zarubin l-a întrebat pe Putin despre negocierile cu Ucraina, amintind încercarea din mai de a organiza negocieri prin intermediul lui Roman Abramovici. „Da, într-adevăr, există contacte și au fost stabilite în mai multe direcții, pe mai multe linii. Nu văd niciun secret aici”. El a menționat, în mod specific, că au existat propuneri noi, a căror esență se reduce la următoarele: încetarea loviturilor profunde de ambele părți și limitarea ostilităților active la patru regiuni: regiunile Herson și Zaporijia, RPD și RPD, și suspendarea acestora în alte zone. Putin a precizat că este nemulțumit de propuneri. „Dar de ce au nevoie atunci de o încetare a ostilităților și de negocieri de pace, despre care vorbesc din ce în ce mai mult și la care vor să participe? Dacă Ucraina, se dovedește, ocupă din ce în ce mai mult teritoriu, îl eliberează - adică câștigă - atunci liderii occidentali trebuie doar să aștepte, iar obiectivul înfrângerii strategice a Rusiei va fi atins, aparent de la sine. Ei bine, să aștepte. Și trupele noastre își vor face treaba, vor face tot posibilul pentru a atinge obiectivele operațiunii militare speciale.” La summitul ruso-american din Alaska, într-adevăr nu au existat documente semnate, dar s-au discutat „anumite posibilități” de încheiere a războiului, deoarece Statele Unite au cerut Rusiei „să facă compromisuri”. A mai spus Putin și că amenințările lui Zelensky nu îl fac pe Lukașenko să intre în panică.

„A fi de partea lui Putin este minimul necesar” - sloganul dezvăluit la congresul partidului Rusia Unită de la Moscova. Este prima dată din 2007 încoace când Rusia Unită se declară partidul președintelui. În ultimii ani, Vladimir Putin s-a distanțat vizibil de partidul de guvernământ, al cărui președinte, Dmitri Medvedev, deține funcția din 2012. Și care, contrar așteptărilor, nu se află între primii cinci candidați de pe lista Rusiei Unite pentru alegeri (numele acestor persoane apar pe buletinele de vot): ministrul de Externe, Serghei Lavrov, primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, corespondentul militar, Evgheni Poddubnîi, avocatul poporului pentru copii, Maria Lvova-Belova, și șeful de stat major al mișcării Yunarmiya, Vladislav Golovin.

Toate drumurile duc ... în Turcia. Iahtul Graceful, descris de presa internațională drept iahtul personal al președintelui rus, a trecut prin apele daneze la 29 iunie sub escorta unui distrugător rusesc și a unei nave de patrulare. Convoiul a fost monitorizat de garda de coastă germană și de Marina Regală. Nava și-a activat transponderul pentru prima dată din 2022 în timp ce se afla în Marea Baltică, între coastele Germaniei și Danemarcei. Potrivit Marine Traffic, Graceful se îndreaptă spre Istanbul. După relatările din presă, Graceful și-a dezactivat transponderul. Ultima transmisiune a avut loc la 29 iunie din strâmtoarea Skagerrak, dintre Danemarca și Suedia. Un alt doilea iaht folosit de familia lui Vladimir Putin, Victoria, a navigat din Rusia în Turcia. Conform datelor Marine Traffic, Victoria a plecat de pe coasta regiunii Krasnodar spre Turcia la 26 iunie. Dossier Center a numit Victoria „nava amiral a flotilei lui Vladimir Putin din Marea Neagră”.

Dansând (ne)diplomatic. Șeful Departamentului de securitate internă al Statelor Unite, Markwayne Mullin, a declarat că „a dansat un dans vesel” când Iranul a fost eliminat de la Cupa Mondială. Replica ministrului iranian de Externe: „Mission Accomplished, Mr. Mullin. Ați mai realizat ceva: ați demonstrat lumii că nu aveți dreptul să găzduiți un turneu internațional. Conduita dumneavoastră a fost o lecție de măiestrie despre cum să risipiți demnitatea care vine odată cu statutul de gazdă”.

Monaco: o explozie l-a rănit pe omul de afaceri cipriot de origine ucraineană, proprietarul grupului Alef Estate, Vadim Yermolayev, aflat împreună cu fiul și soția sa. Yermolayev face parte din „batalionul Monaco”, așa cum sunt numiți în Ucraina oligarhii care s-au mutat pe Coasta de Azur în timpul războiului. În decembrie 2023, fiul său a fost arestat și reținut în Cipru, la cererea Interpolului, în timp ce încerca să plece în Dubai. Motivul a fost un call center fraudulos din Kiev, care a funcționat în pofida sancțiunilor. Au existat, de asemenea, suspiciuni de spălare de bani care implică fonduri destinate Rusiei, în special prin intermediul băncii estoniene Versobank, al cărei coproprietar era Yermolayev. Din decembrie 2023, el a fost supus sancțiunilor impuse de Ucraina.

Anchetatorii din Monaco nu exclud posibilitatea ca tentativa de asasinat să fi fost orchestrată de Serviciul de Securitate al Ucrainei, relatează Le Figaro. Conform publicației, atacul a fost mai degrabă un „avertisment” decât o tentativă de omor.

Let’s talk about ... Comisarul european Theresa Agnyinho a decis să lanseze o anchetă împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în legătură cu discuția secretă - mesaje text - pe care aceasta a avut-o cu Volodymyr Zelensky și cu lideri europeni. La discuția respectivă au participat cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și prim-ministrul britanic Keir Starmer - așa-numitul Grup Washington. Ancheta vine în urma unei plângeri depuse de organizația olandeză de investigații Follow the Money, care a solicitat acces la mesajele din grupul privat de discuții, dar Comisia Europeană a respins cererea, argumentând că publicarea ar putea „dăuna relațiilor internaționale ale UE cu țările terțe”. Conform relatărilor din presă, conversația a inclus discuții despre strategii de interacțiune cu președintele SUA, Donald Trump.

Cazul amintește de Pfizer Gate, când Comisia a refuzat accesul la mesajele text dintre von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Comisia a susținut că mesajele sunt „de scurtă durată” și nu sunt acoperite de Regulamentul 1049, normele UE privind libertatea informației. Acest lucru a determinat New York Times să dea Comisia în judecată. Existența mesajelor fusese dezvăluită în New York Times, în aprilie 2021, când Bourla a descris schimburile de mesaje ca favorizând „o încredere profundă” și facilitând negocierea unui acord substanțial privind vaccinurile. Curtea Europeană de Justiție a decis că refuzul Comisiei Europene de a publica mesajele text cu directorul general al Pfizer pentru a obține un acord privind vaccinul împotriva Covid-19 nu a fost valid.

Celebritate. Politicianul și fostul director al Open Russia, Andrei Pivovarov, a relatat pe canalul său de Telegram că FSB i-a spart telefonul folosind echipamente de la compania israeliană Cellebrite. Citizen Lab, care a descoperit programe spyware pe iPhone-ul lui Pivovarov, a oferit detalii. Andrei Pivovarov se afla în arest din mai 2021. În 2024, a fost transferat în Germania în cadrul unui schimb de prizonieri între Rusia și țările occidentale. După eliberare, Pivovarov a fost declarat „agent străin”.

Cellebrite este cel mai renumit furnizor mondial de echipamente de hacking pentru telefoane Android și iOS. Echipamente folosite și de autoritățile ruse pentru telefoanele lui Lyubov Sobol, aliatul lui Alexei Navalnîi, și de cele americane pentru a pirata telefonul lui Thomas Matthew Crooks, atacatorul care l-a împușcat pe Donald Trump la un miting din Pennsylvania în 2024. FBI a folosit tehnologia firmei israeliene Cellebrite pentru a extrage în secret date de pe telefoanele protestatarilor ICE din Spokane.

Documentele lui Tulsi. Un material al ZeroHedge analizează documente declasificate care descriu cercetările privind coronavirusul, finanțate de fonduri federale, legate de anii dinaintea și în timpul pandemiei de COVID-19. Documentele publicate de directorul Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, înainte de părăsirea funcției, urmăresc să stabilească dacă dovezile despre originea virusului și activitățile de cercetare conexe erau cunoscute în cadrul guvernului cu mult înainte ca publicul să afle despre ele. Documentele se bazează, în mare măsură, pe înregistrări guvernamentale, evaluări ale serviciilor de informații, e-mailuri interne, rapoarte de granturi ale Institutului Național de Sănătate. Documentele nu rezolvă problema originii COVID-19, dar dezvăluie cât de mult s-a dezbătut în spatele ușilor închise ipoteza originii de laborator, în timp ce narațiunea publică a subliniat, în mare măsură, o origine naturală. Termeni tehnici utilizați, necesari pentru o evaluare proprie a dezbaterii: proteinele Spike acționează ca niște chei care ajută virusurile să pătrundă în celule. Receptorii servesc drept încuietori pentru aceste celule. Experimentele de adaptare a receptorilor examinează dacă modificările virusului îi îmbunătățesc capacitatea de a se potrivi acelor încuietori. Siturile de clivaj ale furinei sunt secțiuni ale unui virus care facilitează activarea virusului de către enzimele umane înainte ca acesta să pătrundă în celule. Aceste tehnici de laborator au devenit subiecte centrale în timpul dezbaterilor ulterioare privind originea COVID-19.

Ce mai fac sServiciile ...

• I24: un cetățean american a fost acuzat în Israel că a menținut contactul cu agenți ai serviciilor de informații iraniene și a efectuat misiuni de colectare de informații în numele acestora în Israel.

• NYT: Administrația Trump dorește să creeze o bază de date unificată de spioni și potențiali agenți. CIA și FBI se opun ideii.

• DFN: infrastructura de cercetare care stă la baza performanțelor Americii în tehnologia de apărare se deteriorează, potrivit unui raport al Departamentului Apărării.

• KYP: SBU și FBI au descoperit o campanie cibernetică rusească care viza conturile de mesagerie ale unor oficiali, personal militar, politicieni și activiști din Ucraina, Europa și SUA.

• INO: EOS Technology se află în spatele operațiunilor secrete ale Parisului în Ucraina.

• GRD: proiectul de lege privind securitatea națională din Marea Britanie i-ar putea expune pe jurnaliști la urmărire penală pentru „terorism”.

• IFX: fostul șef al Centrului Antiterorist SBU, Dmitro Koziura, a fost condamnat pe viață pentru spionaj în favoarea Rusiei.

• ABC: Germania este amenințată de extremiști și puteri străine, declară serviciul de securitate BfV.

• JST: presiunea exercitată de Georgia asupra serviciilor de informații occidentale.

• X: Ungaria a propus declasificarea arhivelor serviciilor secrete comuniste din Ungaria.

• THN: FBI și CISA și-au actualizat avertismentul privind campaniile de phishing legate de serviciile secrete rusești care vizează conturile de mesagerie securizate, adăugând o nouă tactică specifică Signal.

• INO: serviciile de informații ale statelor membre ale UE au descoperit, printr-o cooperare cu cele ucrainene, că Turcia a devenit un centru pentru flota din umbră a Rusiei.

• WIZ: Rank One, al cărei consiliu de administrație include un fost director adjunct al CIA și un fost șef științific al FBI, a furnizat servicii de recunoaștere facială companiei Meta pentru dezvoltarea internă a aplicației sale pentru ochelari inteligenți.

• NKK: forțele de apărare japoneze au folosit stick-uri USB care conțineau un virus legat de China, pe computere cu acces la informații clasificate.

• INO: Funky Monkey este pub-ul din Bruxelles popular printre diplomații europeni și presa de stat chineză.

• VEM/ZTZ: poliția din Muntenegru a dezvăluit că un cetățean iraniano-turc a fost arestat la cererea FBI pentru efectuarea de atacuri cibernetice împotriva infrastructurii americane - inclusiv a peste 150 de universități americane - cu scopul de a fura date.

• la sfârșitul anului 2025, în China au avut loc exerciții militare pentru trupele ruse, aprobate de ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, la instrucțiunile lui Vladimir Putin, relatează Reuters, citând doi oficiali europeni și documente clasificate.

• ABC: presupușii spioni ruși Kira și Igor Korolev au fost acuzați de o nouă infracțiune de spionaj.

• SWI: situația de securitate din Elveția se înrăutățește, conform directorului Serviciului Federal de Informații al Elveției.

• TVP: șeful Agenției poloneze de Informații Externe a declarat că Rusia ar putea lua măsuri pentru a testa hotărârea NATO printr-o provocare de mare amploare.

• ABW, Agenția poloneză de Securitate Internă, a reținut nouă cetățeni ucraineni și doi cetățeni belaruși, sub suspiciunea că ar fi organizat proteste folosind fonduri rusești.

• Organizația Australiană de Informații de Securitate (ASIO) a publicat Evaluarea Anuală a Amenințărilor 2026 .

• ABC: ambasadorul chinez și ASIO schimbă replici injurioase pe fondul acuzațiilor de interferență străină.

• NDM: agenția turcă de intelligence a recrutat un jurnalist pentru a organiza operațiuni psihotrope.

• CNN: spionaj și intrigi în Estonia.

• JPS: în interiorul planului abandonat al Mossad de a răsturna regimul iranian cu ajutor kurd

• NHP: dosarele declasificate ale Pentagonului despre OZN-uri detaliază un incident misterios din 1947, petrecut în West Rindge.

Și încă ceva (dacă n-ați aflat) ...

• BLT: depozitarul belgian Euroclear a intentat un proces la Tribunalul Comercial din Bruxelles împotriva Băncii Centrale din Rusia, solicitând anularea unei hotărâri a Curții de Arbitraj din Moscova care a dispus recuperarea daunelor în valoare de rezerve blocate - peste 200 de miliarde de euro (18,17 trilioane de ruble).

• PRV: Comisia Europeană a plătit Ucrainei o parte din prima tranșă a componentei de apărare a împrumutului UE de 90 de miliarde de euro, suma plății fiind de 3,9 miliarde de euro din cele 6 miliarde planificate; fondurile vor fi cheltuite pentru achiziționarea de drone fabricate în Ucraina.

• PRV: Zelenski l-a chemat pe Valeri Zalujni de la Londra și l-a întrebat dacă va candida la președinție.

• RTS/BLO: Germania și Olanda au înființat un centru de comandă militară pentru a descuraja Rusia pe flancul estic al NATO. Centrul va comanda unități ale Alianței din Estonia și Letonia, precum și forțe terestre naționale și este desemnat ca un „nou element al sistemului de securitate”.

• TKM: înaintea summit-ului NATO de săptămâna viitoare de la Ankara, ministrul turc al Apărării, Yașar Güler, a declarat că NATO se adaptează la un mediu de securitate în schimbare și că Statele Unite nu doresc să părăsească Alianța.

• JST: Cartea albă a Chinei promovează o Nouă Ordine Mondială.

• POL: UE a redeschis discuțiile comerciale la nivel înalt cu Beijingul, stabilind un termen limită de trei luni pentru progrese în vederea reechilibrării excedentului comercial masiv al Chinei.

• BBC: într-una dintre ultimele sale declarații în calitate de prim-ministru, Keir Starmer a spus că vor fi reduse bugetele din alte domenii pentru a ca Apărarea să obțină, suplimentar, 15 miliarde de lire sterline.

• OCCRP/DSS: fotografii obținute de jurnaliști dezvăluie că Rusia a montat mitraliere pe un petrolier civil care livrează resurse energetice esențiale către Kaliningrad.

• ERN: președintele Serbiei a anunțat că va demisiona în câteva săptămâni și solicită alegeri anticipate.

• RBC: Rusia și Ucraina au făcut schimb de câte 160 de prizonieri de război.

• BLO: Italia și Franța și-au exprimat scepticismul cu privire la propunerea Comisiei Europene de a interzice intrarea în UE a foștilor militari ruși.

• KOM: Ministerul rus de Externe l-a declarat pe Consulul General al României la Sankt Petersburg persona non grata și a închis Consulatul General din Sankt Petersburg.

• Marina franceză a reținut petrolierul „Delivery”, aparținând flotei din umbră rusești, care naviga în largul coastei Siciliei, a anunțat președintele Emmanuel Macron.

• IRI: un fost diplomat nord-coreean a declarat că Phenianul a primit aproximativ 25 de milioane de dolari pentru furnizarea către Iran a tehnologiei pentru tuneluri.

• WSJ: autoritățile americane au ridicat restricțiile de export pentru modelele Fable și Mythos ale Anthropic.

• FT/WSJ: Anthropic a acuzat compania chineză Alibaba că a accesat ilegal modelul său de inteligență artificială, Claude.

• WRD: cum reușesc chinezii să păcălească restricțiile de geolocalizare ale Anthropic.

• FT: Google a restricționat accesul Meta la modelul său de inteligență artificială Gemini după ce compania deținută de Facebook a solicitat mai multă putere de calcul decât putea oferi Google.

• WSJ: Masayoshi Son de la SoftBank consideră că matematica nu susține centrele de date spațiale; de ce unul dintre cei mai mari jucători din tehnologie pariază împotriva viziunii inteligenței artificiale a lui Elon Musk.

• NNW/PFR: acțiunile Rheinmetall au scăzut după ce Ministerul german al Apărării a decis să întrerupă construcția a șase fregate din clasa F126. Nici Rheinmetall și nici alți investitori nu s-au înscris pentru a participa la vânzarea Șantierului Naval Damen Mangalia, aflat în faliment. Despre Rheinmetall, autoritățile române au susținut, în mod repetat, că va construi la șantier patru nave finanțate prin programul SAFE.

• RTS: compania germană de apărare Rheinmetall a primit un contract din Ucraina pentru furnizarea de obuze de artilerie și încărcături de pulbere de explozie în valoare de câteva zeci de milioane de euro. Compania a menționat că a început producția în Spania.

• FT/FT: două țări G20, Regatul Unit și Argentina, discută programe pentru a atrage investitori bogați.

• APN: Parchetul german a acuzat un cetățean rus de tentativă de întrerupere a aprovizionării cu gaze a țării înainte de lichidarea Gazprom Germania în 2022.

• IMO: două companii suedeze se implică în războiul naval al Ucrainei din Marea Neagră.

• TGP: cum a deghizat Ucraina o misiune de sabotaj de 20 de miliarde de dolari într-un „film porno”. Bojan Pancevski - The Nord Stream Conspiracy; the Inside Story of the Explosions That Shook the World

Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten

Share

Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!  

Facebook

Twitter

LinkedIN

Telegram

Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații. 

contact@frumentarius.ro

Leave a comment

Florian Flade, Der Kampf gegen die Schattenflotte

Oricine s-ar fi aflat pe plaja sudică a insulei Fehmarn de la Marea Baltică la mijlocul lunii mai l-ar fi putut vedea: distrugătorul rusesc Severomorsk. O navă impunătoare, lungă de aproximativ 160 de metri, puternic înarmată cu rachete și tunuri și echipată cu tot felul de tehnologii pentru vânătoarea de submarine. Severomorsk nu era doar în trecere; își lua poziția în largul coastei germane. Și a rămas acolo.

Poliția Federală Germană și Marina Germană și-au concentrat imediat atenția asupra distrugătorului. Motivul exact pentru care nava de război rusă s-a poziționat în acea locație din Marea Baltică este neclar. Cu toate acestea, există o suspiciune: autoritățile de securitate germane au presupus, de mult timp, că Marina Rusă este folosită ca escortă pentru așa-numita „flotă din umbră” - acele sute de petroliere și cargouri care transportă petrol din Rusia în întreaga lume.

Se crede că aproximativ 1.400 de nave aparțin „flotei din umbră”. Acestea sunt, adesea, petroliere îmbătrânite care navighează sub pavilioanele unor țări precum Camerun, Panama, Comore sau Madagascar. Rusia s-a bazat, anterior, pe un număr mare de nave, unele dintre ele deteriorate, pentru a-și transporta materiile prime, deși acestea se găseau mai frecvent în Africa și Asia.

De la începutul războiului împotriva Ucrainei și de la înăsprirea sancțiunilor împotriva regimului Putin, Rusia s-a bazat din ce în ce mai mult pe o „flotă din umbră” semnificativ extinsă pentru transportul petrolului prin Marea Baltică și Marea Nordului, în principal pentru expedierea către Asia. Se pare că aproximativ 70% din exporturile de țiței maritim ale Rusiei sunt transportate acum cu aceste petroliere, generând venituri anuale de zeci de miliarde pentru Kremlin.

În cadrul Uniunii Europene, se fac eforturi pentru a combate această sursă de finanțare: peste 640 de nave aparținând „flotei din umbră” sunt acum supuse sancțiunilor UE, iar Regatul Unit a inclus, de asemenea, numeroase nave pe lista sa de sancțiuni. Statele riverane Mării Nordului și Mării Baltice și-au sporit prezența militară navală, iar NATO și-a extins supravegherea Mării Baltice prin Operațiunea Baltic Sentry .

Lupta împotriva „flotei din umbră” continuă, însă, să se dovedească o sarcină dificilă. În primul rând, pentru că Marea Baltică nu este o „mare NATO”, ci o rută maritimă internațională pe care Rusia are, în principiu, dreptul de a o utiliza. În plus, căile de atac împotriva flotei de petroliere sunt limitate din cauza dreptului maritim aplicabil și a cadrelor juridice naționale respective. La acestea se adaugă considerații politice, inclusiv scenarii de potențială escaladare militară.

Mai multe țări au adoptat o abordare mai robustă împotriva petrolierelor „din umbră”, deși doar în cazuri izolate: Finlanda, Suedia, Estonia, Franța, Belgia și, cel mai recent, Marea Britanie au oprit deja astfel de nave și, în unele cazuri, le-au sechestrat. Unele nave au fost chiar abordate de forțe speciale militare sau polițienești, așa cum s-a întâmplat cu Smyrtos, oprită de Marina Regală Britanică în apele britanice.

Poliția Federală Germană, responsabilă de protejarea regiunilor de coastă și inspectarea navelor aflate în apele teritoriale germane, clasifică navele suspecte, cum ar fi cele care aparțin „flotei din umbră”, drept „nave relevante din punct de vedere situațional”. Aceasta include atât navele care navighează sub pavilion rusesc, cât și pe cele legate de vânzările de petrol rusesc, pe baza informațiilor primite. Aceste petroliere și cargouri sunt sub control nu numai din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei, ci și din cauza potențialelor amenințări la adresa securității, cum ar fi spionajul sau sabotajul împotriva infrastructurii critice de pe fundul mării.

În 2025, Poliția Federală Germană a identificat un total de 144 de astfel de nave care tranzitau Marea Baltică și Marea Nordului. Dintre acestea, 122 au fost escortate și monitorizate îndeaproape de Poliția Federală. Cu toate acestea, există foarte puține mijloace legale pentru a interzice trecerea acestor petroliere. Dacă Poliția Federală consideră că ar putea fi implicată piraterie sau dacă o navă nu are o naționalitate validă, de exemplu, din cauza unui pavilion incorect sau lipsă, atunci ofițerii germani pot solicita echipajului să furnizeze documentația necesară. Acest lucru s-a întâmplat în mai multe cazuri.

Totuși, conform legislației germane, lipsa naționalității unei nave străine nu constituie nici infracțiune, nici încălcare administrativă. Situația este diferită în Belgia, care a determinat autoritățile belgiene să rețină, în martie, un petrolier suspect care arbora pavilionul Guineea.

Dacă Poliția Federală Germană dorește să inspecteze o navă din cauza unor steaguri lipsă sau posibil falsificate, dar presupusul stat de pavilion nu oferă nicio informație despre acest lucru, tot nu are voie să urce la bordul navei fără consimțământul statului de pavilion.

La începutul anului 2025, petrolierul Eventin a fost blocat în Marea Baltică după ce a plutit în derivă spre insula Rügen. O furtună a forțat nava, care transporta aproximativ 100.000 de tone de petrol, să intre într-o zonă protejată. Ulterior, funcționarii vamali au ordonat sechestrarea și confiscarea navei și a încărcăturii sale, o decizie care a fost declarată, ulterior, ilegală de către Curtea Fiscală Federală. Eventin este ancorat în largul coastei germane de peste un an. Un proces intentat de proprietarul încărcăturii este pe rolul Curții Fiscale din Hamburg.

În ianuarie, Poliția Federală Germană a împiedicat petrolierul Tavian să tranziteze apele teritoriale germane în drumul său prin Marea Nordului și Marea Baltică spre Rusia. Ofițerii au contactat căpitanul navei și i-au solicitat documente. O inspecție a relevat că nava, cu un echipaj predominant rus, naviga aparent sub pavilion fals (Camerun), iar numărul său de identificare era, de asemenea, falsificat.

Presupusul stat de pavilion nu răspunsese la o solicitare din partea Poliției Federale, așa că ofițerii au recurs la măsura supremă: un ordin de interdicție a trecerii prin apele de coastă germane, bazat pe preocupări legate de siguranța publică. Tavian s-a întors și a navigat într-un arc larg spre nord, către Murmansk, Rusia.

Rusia a răspuns la creșterea numărului de inspecții și chiar la confiscările „navelor petroliere din umbră” printr-o creștere temporară a prezenței navale rusești în Marea Nordului și Marea Baltică, ca o demonstrație de forță. Aceasta a fost însoțită de desfășurarea la bordul „navelor petroliere din umbră” a unor forțe de securitate private înarmate, în mare parte cetățeni ruși cu experiență militară. Rolul lor pare a fi în principal acela de a monitoriza și supraveghea echipajele, în mare parte non-ruse.

În plus, se pare că Rusia ia o altă măsură pentru a-și securiza mai bine transporturile de petrol: multe dintre navele „flotei din umbră” au navigat până acum sub pavilioane non-rusești, unele schimbându-și în mod repetat presupusul proprietar și statul de pavilion (flag hopping). Anul trecut, însă, un număr tot mai mare de petroliere sancționate, cu înmatriculări anterior discutabile sau falsificate, au apărut brusc în registrul naval rus. Aceasta este aparent o măsură de protejare a navelor de confiscarea europeană. Acest lucru ar putea cel puțin îngreuna luarea de măsuri de către statele europene împotriva navelor: o navă care navighează sub un pavilion fals este considerată de facto apatridă în temeiul dreptului internațional și, prin urmare, poate fi mai ușor inspectată și confiscată de către autorități.

În plus, camuflajul și ascunderea devin din ce în ce mai dificile. Din cauza presiunilor internaționale, mai multe state de pavilion au anunțat deja măsuri mai dure împotriva „flotei din umbră”: Panama, de exemplu, nu va mai înregistra petroliere și vrachiere sub pavilionul său dacă acestea au o vechime de peste 15 ani. În același timp, navele deja înmatriculate vor fi supuse unor controale mai stricte, inclusiv inspecții de siguranță mai frecvente și verificări mai intensive ale certificatelor.

Camerunul a radiat, de asemenea, mai multe astfel de nave din registru. Potrivit Ministerului Transporturilor, mai multe petroliere au fost radiate, acuzate, printre altele, de transportul de petrol rusesc, transbordări riscante între nave, manipularea sistemelor de urmărire sau de legături cu state sancționate.

Reacția Rusiei: scoate „flota din umbră” din umbră, practic legalizând și demascând navele, și le permite să navigheze sub pavilion rusesc.

Potrivit companiei de analiză maritimă Windward, aproape 70 de nave care arborează pavilion rusesc au fost înregistrate din mai 2025. Numărul petrolierelor mari înregistrate în Rusia aproape s-a dublat în decurs de un an. Această tendință este evidentă în special în cazul companiei de transport maritim controlate de stat, Sovcomflot, care înregistrează din nou o parte tot mai mare a flotei sale sub pavilion rusesc.

Deși măsurile împotriva navelor înregistrate incorect sunt relativ simple, confiscarea unei nave rusești prezintă riscuri diplomatice și de securitate semnificativ mai mari. Acest lucru creează o dilemă pentru aplicarea politicii de sancțiuni: navele sub pavilion rusesc sunt chiar mai puțin dependente de asigurările, certificările sau serviciile financiare occidentale decât petrolierele tradiționale din „flota din umbră”.

Ceea ce ar reduce și mai mult influența statelor occidentale asupra comerțului. Chiar și o interdicție completă a serviciilor maritime și-ar putea pierde eficacitatea dacă o proporție din ce în ce mai mare din transport este gestionată în întregime în afara structurilor occidentale.

Cu toate acestea, Rusia se confruntă și cu noi provocări, cum ar fi riscuri semnificative în materie de siguranță și mediu. Multe petroliere din „flota din umbră” sunt vechi și în stare proastă. Cu cât navele stau mai mult pe mare, cu atât este mai mare riscul de coliziuni, accidente sau scurgeri de petrol. Odată cu înmatricularea în Rusia, responsabilitatea pentru inspecții, întreținere și asigurare revine acum mai ferm Moscovei. În cazul unui accident major, Rusia ar fi trasă la răspundere mult mai direct.

Numărul înmatriculărilor în Rusia a scăzut deja. Oficialii europeni spun că Moscova are, aparent, puțin interes în a-și asuma oficial responsabilitatea pentru o flotă îmbătrânită, care servește exclusiv la eludarea sancțiunilor.

Până acum, Rusia a menținut un grad de dispută în ceea ce privește proprietatea navelor. Kremlinul a subliniat, în mod constant, că acestea erau companii private care operau navele în cadrul comerțului internațional. Purtătorul de cuvânt al lui Putin a etichetat măsurile UE împotriva „flotei din umbră” drept „piraterie”, subliniind în același timp dreptul la autoapărare.

Totuși, având în vedere situația economică din ce în ce mai tensionată din Rusia și presiunea financiară enormă continuă asupra Moscovei în timpul războiului din Ucraina, supraviețuirea „flotei din umbră” va rămâne, probabil, o prioritate. Și atunci, cât de departe va merge Putin pentru a-și proteja flota de petroliere?

Marina rusă nu mai are resursele necesare pentru a proteja complet căile maritime sau pentru a garanta o protecție completă pentru „flota din umbră”, scrie într-un articol ofițerul de marină german, Helge Adrians, care efectuează cercetări la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.

NATO are o opinie similară: armata rusă a informat companiile și echipajele de transport maritim cu ani în urmă că, în cazul în care ar fi hărțuiți de navele NATO sau chiar împiedicați să treacă prin Marea Baltică, ar putea solicita asistență Marinei Ruse în orice moment prin intermediul Canalului 16 (canal de primejdie și apel în serviciul radio maritim VHF).

În realitate, însă, Rusia nu poate garanta protecția escortei pentru numeroasele tancuri petroliere. Surse NATO spun că îi lipsesc navele de război necesare. Distrugătoarele și corvetele ar trebui retrase din alte unități și alocate acestei sarcini, ceea ce ar compromite rapid disponibilitatea operațională în alte regiuni. În plus, complex și ar fi prea costisitor.

Deși escortele militare au loc ocazional, acestea sunt rare și, în mare parte, simbolice. În loc să escorteze petroliere individuale, Marina Rusă se concentrează pe acoperirea zonei - cum ar fi în cazul distrugătorului Severomorsk, care s-a poziționat în largul insulei Fehmarn. Această navă de război a fost folosită anterior ca escortă militară pentru petroliere la sfârșitul anului 2025. Se pare că un alt distrugător a îndeplinit și el acest rol în trecut.

Este încă o demonstrație de forță și rămâne de văzut dacă Rusia ar risca o escaladare în cazul în care un număr mare de petroliere ar fi împiedicate, în mod constant, să treacă prin Marea Baltică și Marea Nordului. Mai ales că UE intenționează acum să ia măsuri și împotriva „flotei din umbră” din Mediterana. În cadrul NATO, există cel puțin unele dovezi că marina rusă ar fi fost autorizată, uneori, să se deplaseze pe un curs de coliziune cu navele navale și de poliție ale NATO în cel mai rău scenariu posibil.

Cel puțin în cadrul Poliției Federale germane, pare să existe convingerea că ar trebui evitat un risc excesiv de escaladare în lupta împotriva „flotei din umbră”. Președintele Poliției Federale, Dieter Romann, a declarat într-o ședință internă din martie că este mai bine ca agenția sa să efectueze verificările decât ca Marina să o facă. Acest lucru, a susținut el, ar contribui la dezescaladare.

Marina ar fi vrut să se apropie, pentru prima dată, de un petrolier rusesc. Căpitanul a refuzat, iar statul de pavilion, în acest caz Rusia, a refuzat și el să permită o inspecție. Când nava de război germană s-a apropiat, apoi, de „nava din umbră”, două avioane de vânătoare au aterizat la Kaliningrad. „Cada de la Marea Baltică ”, așa cum a spus șeful Poliției Federale, „este o zonă sensibilă”.

Dai dai, 行こう, dale, allez, let’s go pe terenul de fotbal și pe alte terenuri. Cupa Mondială e în plină desfășurare. Va dura peste o lună și va bate recorduri în multe privințe, de la numărul de țări gazdă - SUA, Canada, Mexic - până la numărul de participanți. Este însoțită de scandaluri: prețuri mari la bilete, o colectare sporită a datelor prin recunoaștere facială și alte verificări biometrice la intrarea pe stadioane, refuzul intrării în Statele Unite a unor jucători și membri ai delegațiilor din mai multe țări. Să vedem dacă va înregistra și alte recorduri. De pildă, dacă va depăși Cupa Mondială din 2022 din Qatar, care a generat două dintre cele mai mari investigații de corupție din istoria modernă: anchetele penale internaționale privind structura FIFA și scandalul politic Qatargate din cadrul Parlamentului European. Un care scandal nu s-a încheiat. Luni a fost emis un mandat european de arestare pe numele unui fost comisar european, politicianul grec Dimitris Avramopoulos.

Cupa Mondială 2026 este considerată una dintre cele mai politizate din istorie. Iranul a protestat față de faptul că SUA nu a acordat vize pentru 15 oficiali ai echipei (Marco Rubio a semnalat legăturile cu IRGC). Printr-o intervenție a FIFA, Washington a fost, în cele din urmă, de acord să emită vize pentru echipa Iranului, dar jucătorii trebuie să se întoarcă la baza lor din Mexic în aceeași zi a fiecărui meci. Atacantul vedetă irakian Aymen Hussein a fost interogat timp de șapte ore la graniță, la sosirea pe aeroportul O’Hare din Chicago, fotograful echipei irakiene a fost respins din cauza unor probleme de verificare, iar arbitrului somalez Omar Abdulkadir Artan i s-a refuzat intrarea în SUA după un interogatoriu de 11 ore la Miami, posibil pentru că numele său este similar cu al unei figuri din Al-Shabaab, grupare aflată sub sancțiuni americane. Omar s-a întors acasă și a fost întâmpinat ca un erou. Jucătorii și personalul echipei Uzbekistanului au fost supuși unei percheziții complete la coborârea din autocar.

• Handala a amenințat că va viza Cupa Mondială. SITE, o organizație care monitorizează grupările jihadiste, a publicat o declarație a grupului de hackeri în care se spune că au avut acces „de luni de zile” la „fiecare imagine și fiecare suspect” surprins de dronele FBI.

• Cupa Mondială ar putea face ceea ce guvernul mexican nu a putut - să aducă pace temporară într-o țară devastată de violența cartelurilor.

• FIFA a respins stema Barrow AFC care înfățișează un submarin. Și a respins designul tricoului Haiti pentru Cupa Mondială din cauza „imaginilor politice”: o scenă din Bătălia de la Vertières din 1803, o bătălie decisivă în Războiul de Independență al Haiti față de Franța. În 1803, francezilor li s-au acordat 10 zile pentru a evacua complet insula.

„De pe terenul de fotbal la masa negocierilor și până pe câmpul de luptă, fiecare pas pe care îl facem ca iranieni face parte dintr-o bătălie mai amplă: apărarea onoarei și demnității dragului nostru popor.” – ministrul iranian de Externe.

„Lăsați petrolul să curgă!”, a spus Trump. Și a anunțat că, la 19 iunie, va fi semnat un acord de pace cu Iranul și se va deschide Strâmtoarea Ormuz, după ce Memorandumul de Înțelegere (MoU) încheiat între SUA și Iran ar fi fost oficializat în Elveția. Ceea ce nu s-a întâmplat la 19 iunie. Schimburile violente de lovituri dintre Israel și Hezbollah din Liban l-au determinat pe vicepreședintele SUA, JD Vance, să își anuleze zborul către Elveția în ultimul moment. Dar, la 21 iunie, tot în Elveția, la Bürgenstock, cu medierea Qatar și Pakistan, SUA și Iranul au încheiat prima rundă de discuții la nivel înalt cu „progrese încurajatoare”. Părțile au convenit asupra unei foi de parcurs de 60 de zile pentru un acord de pace final, consultări tehnice și mecanisme de prevenire a incidentelor în Strâmtoarea Ormuz și Liban. Au convenit, de asemenea, să înființeze un Comitet la nivel înalt pentru supravegherea politică a procesului și au format grupuri de lucru privind problemele nucleare, sancțiunile și soluționarea litigiilor. Prețul Brent a scăzut sub 80 de dolari pe baril. CENTCOM a anunțat că aproximativ 17 milioane de barili de petrol au trecut, sâmbătă, prin Ormuz.

Dar cheia pentru un acord final rămâne poziția Israelului, care își continuă campania militară împotriva Hezbollah și insistă să își mențină trupele la graniță până când va fi sigur că Hezbollah nu mai reprezintă un risc de securitate. Netanyahu: războiul a creat condiții pentru căderea regimului. Noul șef al Mossad caută noi modalități pentru asta. Și tot Netanyahu spune că Israelul trebuie să fie „liber” de dependența militară de Statele Unite. Israelul și Libanul se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri la Washington. SUA înființează mecanismul CENTCOM pentru a monitoriza luptele Israel-Hezbollah.

Declarație comună a Qatar și Pakistan privind încheierea Summitului de la Lucerna, prima reuniune a Comitetului la nivel înalt cu participarea SUA și a Iran (22 iunie)

• după un deceniu de sancțiuni, SUA a emis pentru Iran o licență de export de petrol pe 60 de zile. Iranul susține, de asemenea, că s-a convenit asupra deblocării a 12 miliarde de dolari în active iraniene, dar este posibil ca aceste active să poată fi folosite doar pentru achiziționarea de produse agricole americane.

• se pare că MoU include un fond de reconstrucție de 300 miliarde de dolari, pe care Washingtonul ar dori să îl completeze cu fonduri de la țările din Golful Persic afectate de război. Reuters a descoperit detalii. Fondul ar deveni operațional după semnarea unui acord final - nu un memorandum. Între timp, SUA și Qatar lucrează la un alt pachet de stimulare financiară pentru Iran, a scris The Wall Street Journal - un plan de a oferi țării acces la 100 de miliarde de dolari în fonduri înghețate. Valoarea inițială propusă este de 6 miliarde de dolari deținute în Qatar. Washingtonul a autorizat în secret Doha să transfere fonduri către Teheran în schimbul libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz și al imunității față de atacuri, a relatat Israel Hayom.

• un oficial iranian a declarat pentru Drop Site că echipa de negociatori a Iranului a apelat la ajutorul unor profesioniști în domeniul psihiatriei pentru o evaluare a stării mentale a președintelui SUA și pentru a-i ajuta pe negociatorii iranieni să elaboreze mesajele transmise lui Trump de către mediatorii regionali.

• piața petrolului în ansamblu va depăși efectele blocadei Strâmtorii Ormuz până la sfârșitul anului 2026 și va reveni la o ofertă excedentară în 2027, estimează AIE.

• Senatul american a adoptat marți o rezoluție potrivit căriea președintele trebuie să retragă forțele militare din conflictul cu Iranul, o mustrare semnificativă la adresa lui Donald Trump și un mesaj că războiul nu se bucură de sprijin în Congres.

• o explozie tehnică a avut loc la instalația de procesare a gazelor Barzan din hub-ul LNG Ras Laffan din Qatar. Autoritățile subliniază că nu a fost implicat niciun sabotaj. Dar accidentul are loc exact în momentul în care liderul iranian reiterează că regimul va continua să „administreze” Strâmtoarea Ormuz.

A fost G7 + Modi din India, Lula din Brazilia, Ruto din Kenya, Lee din Coreea și Zelenski din Ucraina.

• Donald Trump a declarat că semnarea acordului cu Iranul și deschiderea Strâmtorii Ormuz creează condițiile pentru reinstaurarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc. Petrolul curge din nou prin Ormuz ... în timp ce rezerva strategică de petrol a SUA scade la cel mai scăzut nivel din 1983.

• Regatul Unit a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, în principal împotriva navelor-cisternă pentru gaze. Ofițerii GRU și companiile care lucrează în numele GRU pentru a eluda interdicțiile de import de tehnologii cu dublă utilizare au fost adăugați pe listă.

• Politico a descoperit un acord tacit în baza căruia Trump va sprijini Europa în schimbul asistenței sale în deminarea Strâmtorii Ormuz.

• Meloni și Trump. De ce Meloni s-a întors împotriva lui Trump. Not good! Pax Silica, dosarul care ar putea contribui la apropierea Romei de Washington. Și … schimb de replici între Ministerul italian al Apărării și secretarul general al NATO, Mark Rutte, după ce acesta a citat Italia ca exemplu de sprijin european pentru recenta operațiune militară americană împotriva Iranului.

• Dario Amodei, CEO al Anthropic, a vorbit la summitul G7 și a cerut țărilor democratice să evite diviziunile privind accesul la tehnologii de inteligență artificială de ultimă generație. Poziția sa a fost susținută de CEO-ul OpenAI, Sam Altman, și de CEO-ul Google DeepMind, Demis Hassabis.

Liderii G7 au promis, într-o declarație oficială, „sprijin neclintit” pentru Kiev, înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și creșterea livrărilor de arme către Ucraina. Kyiv Independent a relatat că Donald Trump l-a sfătuit în privat pe Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț” împotriva Rusiei.

La summit, Donald Trump s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski. Negocierile au mers „foarte bine” conform președintelui american, care a cerut Rusiei să ajungă la un acord de pace cu Ucraina. El a promis că va „face tot posibilul” pentru a pune capăt războiului și a anunțat că va purta discuții bilaterale cu Zelenski. Fotografii de la întâlnirea cu ușile închise dintre cei doi au apărut pe conturile de socializare ale lui Zelenski.

Ucraina a reluat contactele intense cu Statele Unite cu privire la un posibil armistițiu cu Rusia. După cum relatează The Economist, Kievul și echipa lui Donald Trump poartă consultări zilnice, iar discuțiile informale cu Moscova au fost, de asemenea, reluate.

Ce spune Rusia: că este pregătită să reia negocierile cu Ucraina în orice moment și din punctul în care au fost întrerupte (Serghei Lavrov).

Într-o ședință guvernamentală, Vladimir Putin a declarat că Rusia este pregătită să negocieze cu Ucraina pe baza acordurilor încheiate la Istanbul în 2022 și parafate de delegația ucraineană. „Aceasta înseamnă că totul le-a convenit”. De asemenea, este necesar să se ia în considerare „modalitățile” discutate la întâlnirea cu Trump de la Anchorage, în august 2025, realitățile din prima linie și principiul pe care l-a subliniat în discursul său adresat Ministerului de Externe din vara lui 2024.

Adică ...

• Acordurile de la Istanbul reprezintă, în fapt, un proiect de acord neterminat privind statutul neutru al Ucrainei. Părțile nu sunt de acord cu privire la ce s-a întâmplat în continuare. Autoritățile ruse, inclusiv Putin, susțin că șeful delegației ucrainene, David Arakhamia, a parafat documentul, dar Kievul l-a respins, ulterior, sub influența prim-ministrului britanic de atunci, Boris Johnson. Johnson a numit această versiune o invenție completă, în timp ce Zelenski și Arakhamia au explicat refuzul prin reticența țărilor occidentale de a garanta securitatea Ucrainei și lipsa de încredere în partea rusă. La 11 martie, secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat pentru TASS că „realitatea s-a schimbat complet”, iar acordurile de la Istanbul nu mai reprezintă o bază pentru negocieri.

• summitul Putin-Trump din Alaska din august 2025 s-a încheiat, fără să se obțină, potrivit așteptărilor, un armistițiu. Conform Reuters, Kremlinul consideră că Putin și Trump au convenit asupra „formulei Anchorage” - transferul întregului Donbas sub controlul Rusiei și înghețarea liniei frontului în regiunile Zaporijia și Herson. Însuși Putin a declarat că, în opinia sa, Ucraina nu este pregătită pentru aceste compromisuri.

• principiul din discursul Ministerului de Externe se referă la cerințele formulate inițial de Putin la 14 iunie 2024: retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson în limitele granițelor lor administrative, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și recunoașterea acestor teritorii ca teritoriu rusesc în tratatele internaționale.

De basm ... Anthropic s-a conformat autorităților americane și a blocat accesul la cele mai avansate modele de inteligență artificială, Fable 5 și Mythos 5, pentru toți străinii. Interdicția, sub pretextul securității naționale, este prima de acest fel și va avea consecințe de amploare.

Jurnaliștii au descoperit câteva detalii despre restricțiile privind noile modele Anthropic. După ce CEO-ul Amazon, Andy Jassy, ​​a ridicat preocupări legate de securitatea modelelor avansate de inteligență artificială în general, Departamentul Comerțului din SUA a acordat Anthropic 90 de minute pentru a se conforma directivei, fără a explica. Cu câteva zile înainte, același departament aprobase lansarea Fable. Anthropic insistă că există vulnerabilități similare în modelele OpenAI, care nu au fost incluse în interdicție. Fostul membru al consiliului de administrație OpenAI, Helen Toner, a susținut această poziție, afirmând că este imposibil din punct de vedere tehnic să se elimine complet vulnerabilitățile din modelele avansate. Deși Anthropic a fost exclus din relația cu Departamentul de Război, și Pentagonul și alte agenții americane continuă să utilizeze modelele companiei. Anthropic și Pentagonul sunt, în prezent, angajate în acțiuni legale. Comisia Europeană, care a pierdut și accesul la noile modele ale Anthropic, a numit măsurile ca fiind nedrepte față de aliații SUA.

• SpaceX a confirmat achiziția Anysphere, dezvoltatorul asistentului Cursor AI, popular printre programatori, în valoare de 60 de miliarde de dolari. Tranzacția a fost anunțată la patru zile după listarea record a SpaceX la bursa Nasdaq, în cadrul căreia compania a strâns 85,7 miliarde de dolari, ceea ce îi conferă o capitalizare de piață de peste 2 trilioane de dolari. SpaceX - Hidra cu șapte capete la sfârșitul finanțelor

• Elon Musk s-a alăturat luptei pentru spectrul de internet direct prin satelit în Europa. Compania sa consideră că UE ar trebui să cedeze frecvențe de dragul europenilor înșiși - și al Ucrainei. Și tot Musk nu mai este trilionar. Averea sa netă a scăzut la 957 de miliarde de dolari, pe fondul scăderii acțiunilor SpaceX.

• la sfârșitul lunii mai, Institutul de Cercetare Deutsche Bank a publicat un raport de 30 de pagini despre impactul a șase megatendințe globale asupra economiei globale și a piețelor financiare. Concluzia principală: pentru prima dată de la crizele petroliere din anii 1970 și perioada premergătoare crizei din 2008, lumea se confruntă cu presiunea simultană a mai multor megatendințe negative. Dintre cei șase factori, doar doi rămân pozitivi: tehnologia și tranziția energetică. Analiștii băncii consideră că ceilalți patru amenință economia globală cu adevărate cataclisme. Și toată speranța se află în inteligența artificială.

• Rusia și-a schimbat părerea cu privire la desemnarea rețelelor neuronale „de încredere” și interzicerea inteligenței artificiale chineze. Controversatul proiect de lege privind inteligența artificială „suverană” a fost modificat și scurtat semnificativ înainte de a fi introdus în Duma de Stat. Proiectul inițial prevedea etichetarea obligatorie a materialelor AI și a introdus conceptele de modele „suverane” și „naționale” (create în întregime în Rusia), precum și modele „de încredere”, adică cele introduse într-un registru special după verificarea de către FSB și FSTEC. Conform noii variante, întreprinderile din afara sectoarelor critice vor putea continua să își dezvolte serviciile pe baza modelelor chinezești. «De ce să vă împușcați singuri în picior și să limitați utilizarea unor astfel de modele?» Izvestia îl citează pe partenerul de cercetare ComNews, Leonid Konik.

• problema încorporării modelelor de inteligență artificială în fluxurile de lucru ale agențiilor de informații este una artificială.

• modelul de inteligență artificială Mythos al Anthropic ar fi spart sistemele clasificate NSA în câteva ore.

• într-o rară declarație comună, agențiile cibernetice ale partenerilor Five Eyes au avertizat că modelele AI de frontieră sunt pregătite să „transforme fundamental” capacitățile cibernetice ofensive și defensive. Momentul ales: imediat după ce SUA au blocat accesul străin la modelele avansate Anthropic și în contextul în care se testează noul model GLM-5.2 al Chinei (și noul Fugu al Japoniei).

Revoluția Flamingo. „Albania nu este de vânzare”. La Tirana se intensifică protestele care au început pe 30 mai, când agenții de securitate au devenit virali, agresând câțiva protestatari în afara zonelor protejate Vjosa-Narta din Albania. Localnicii erau supărați din cauza buldozerelor care soseau în aria sensibilă și din punct de vedere ecologic, dar și ca zonă militară. Problema: construirea în regiune a unui complex hotelier de 1,6 miliarde de dolari. Dezvoltatorul oficial: Sazan Real Estate Development LLC, firmă înregistrată în Qatar și susținută de Jared Kushner, frații Al-Khayyat (magnați sirieni din Qatar), Shefqet Kastrati (cel mai puternic oligarh din Albania) și alții. Firma a cumpărat terenul de la un personaj din Miami, pe nume Artur Shehu, despre care se presupune că s-a bazat pe titluri post-comuniste disputate. De la sfârșitul anului 2024, Albania a retras, discret, unele dintre restricțiile din regiune și a acordat proiectului statutul de „investitor strategic”.

Insula Sazan, vizată de proiect, a fost mult timp o bază sovietică secretă, denumită de CIA Gibraltarul Roșu pentru poziția sa cheie. Chiar și după separarea de sovietici în 1961, dictatorul țării (Hoxha) a transformat insula într-unul dintre cele mai fortificate locuri din Europa, cu 3.600 de buncăre, tuneluri și depozite de arme. Și care se află, încă, din punct de vedere tehnic, sub ministerul Apărării din Albania.

Iar proiectul este chiar lângă conducta transadriatică TAP, care livrează gaz azer direct în Italia și apoi în restul Europei.

Albania este membră NATO din 2009. Țintește să devină membră a UE până în 2030 și tocmai a adoptat, luna trecută, Interim Benchmark Assessment Report. Premierul Edi Rama continuă să se bucure de un sprijin internațional considerabil, în special din partea UE. Ancheta privind complexul turistic care a declanșat Revoluția Flamingo se suprapune cu o anchetă privind traficul de droguri.

Cine este Burnham? În cei zece ani de la Brexit, Marea Britanie a avut șase prim-miniștri și a pierdut până la 8% din PIB. Keir Starmer și-a anunțat demisia. Cu toate acestea, nu va pleca imediat: procesul de formare a unui nou guvern este programat să înceapă pe 9 iulie și să fie finalizat complet până în toamnă. Starmer se așteaptă ca noul guvern laburist să își continue poziția de politică externă, în special față de Ucraina. Timp de doi ani, Starmer a fost unul dintre principalii arhitecți ai sprijinului occidental pentru Ucraina: a creat coalition of the willing, a promovat, alături de Macron, ideea unei forțe de sprijin pe teritoriul ucrainean și a intensificat sancțiunile împotriva Rusiei, inclusiv promițând interceptarea petrolierelor aparținând flotei din umbră, deși prima astfel de acțiune a avut loc cu doar o săptămână înainte de demisia sa.

Primarul orașului Manchester, Andy Burnham, care a câștigat un loc în Parlament, învingând cu o majoritate covârșitoare candidatul populist de dreapta Reform UK, este un potențial candidat laburist pentru funcția de prim-ministru. Burnham, un politician de carieră fără experiență în sectorul privat, a fost o prezență permanentă a Partidului Laburist timp de peste două decenii. Sub Tony Blair, Gordon Brown și Jeremy Corbyn. În 2017, după două candidaturi eșuate la funcția de lider al partidului, a părăsitPparlamentul și a candidat la funcția de primar al orașului Manchester, unde și-a petrecut ultimul deceniu construindu-și un nume ocupându-se de problemele transporturilor și locuințelor în timp ce capitala ardea. Modelul său economic se bazează, în mare măsură, pe cheltuielile de stat. A mai candidat la conducerea Partidului Laburist și a pierdut. Nu există diferențe majore între el, Keir Starmer sau Tony Blair. Doar că, spre deosebire de anii lui Tony Blair, ratele dobânzilor în 2026 sunt mult mai mari, iar toleranța publică față de imigrație și schimbările demografice este mult mai mică. Ca majoritatea politicienilor laburiști, Burnham susține Net Zero, extremismul imigrației, reglementarea și nivelurile ridicate ale cheltuielilor sociale guvernamentale. Sub presiune, Burnham a dat dovadă de o oarecare flexibilitate politică. Nu mai pledează pentru revenirea Marii Britanii la UE. El susține restricțiile impuse de ministrul de Interne, Shabana Mahmood, privind imigrația. Și promite că va respecta restricțiile bugetare impuse de cancelarul Rachel Reeves.

Pavel Durov, rezistența digitală (6): guvernul britanic vrea să interzică utilizarea rețelelor de socializare pentru copiii sub 16 ani. Dar interzicerea utilizării rețelelor de socializare pentru copii nu face decât să-i pună într-un pericol mai mare. Aceștia vor fi împinși să utilizeze VPN-uri - și să deblocheze conținut ilegal mult mai grav. Am mai văzut asta înainte. Când guvernul rus a interzis Telegram, 95% dintre adolescenții ruși au continuat să îl folosească. Au trecut pur și simplu la VPN-uri. La fel și în Iran. Părinții au deja instrumentele necesare pentru a restricționa obiceiurile digitale ale copiilor lor: controale parentale, limite de timp petrecute pe ecran - sau niciun smartphone... Mii de oameni din Marea Britanie sunt deja arestați pentru postări politice în fiecare an. Este vorba chiar despre protejarea copiilor - sau despre identificarea mai multor persoane care să fie arestate?

Zelenski i-a acordat lui Lukașenko o săptămână pentru a demonta echipamentul de frontieră folosit pentru a ghida atacurile rusești. Zelenski a acuzat, de asemenea, Belarusul că furnizează produse petroliere armatei ruse. Declarația vine pe fondul tensiunilor sporite dintre Kiev și Minsk. Pe 26 mai, Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Autopilotate ale Forțelor Armate Ucrainene, a declarat că armata ucraineană a identificat primele 500 de ținte pe teritoriul belarus în cazul în care Lukașenko ar intra în război de partea Rusiei. Ca răspuns, Lukașenko a amenințat că va ataca o țintă „foarte serioasă” în Ucraina, cu coordonate precise. Trei săptămâni mai târziu, într-un interviu acordat publicației Al Arabiya, Lukașenko și-a cerut scuze față de Zelenski pentru aceste declarații și a reiterat că Belarus nu intenționează să intre în război.Termenul limită expiră în două zile.

În noaptea de 18 iunie, dronele ucrainene au atacat Rafinăria de Petrol din Moscova, din Kapotnia, pentru a treia oară în aproximativ o lună, iar atacul în sine a fost cel mai mare de la începutul războiului. În mai 2023, dronele ucrainene au ajuns la Kremlin și au deteriorat cupola Palatului Senatului, iar câteva luni mai târziu, au deteriorat o clădire guvernamentală din Moscova. Însă, la vremea respectivă, aceste lovituri păreau accidente, un eveniment care nu se va mai repeta. Ucrainenii au crescut frecvența și eficacitatea atacurilor cu drone de rază lungă de acțiune. Conform calculelor The Economist, bazate pe date din proiectul ACLED, care menține o bază de date cu atacuri în timpul conflictelor militare, din 2022 până la sfârșitul anului 2024, Ucraina a efectuat 335 de atacuri în adâncul Rusiei.Pagubele provocate de atacul Ucrainei din 18 iunie rafinăriei de petrol din Moscova sunt atât de mari încât refacerea instalației va dura cel puțin șase luni, relatează Reuters.

TrophyLab. Ministerul Apărării din Ucraina a lansat o platformă online cu acces controlat, care oferă guvernelor aliate, companiilor de apărare și instituțiilor de cercetare informații tehnice extrase din echipamentele militare rusești capturate. Nu că nu ar fi făcut ceva similar până acum. Platforma TrophyLab este accesibilă la adresa trophylab.mod.gov.ua și cataloghează, în prezent, peste 115 mostre de echipamente rusești confiscate. „Fiecare rachetă, dronă și vehicul confiscat pe câmpul de luptă este acum o sursă de cunoștințe pentru lumea liberă”, a scris ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, pe X, într-o postare menită să lanseze public inițiativa.

Printre inițiative similare, Ucraina a distribuit deja nenumărate ore de filmări realizate de drone din prima linie pentru a antrena sistemele de inteligență artificială ale aliaților și a semnat un acord bilateral cu Germania (cunoscut sub numele de programul Brave Germany) pentru a sprijini în comun startup-urile în dezvoltarea de arme cu rază lungă de acțiune, pe baza lecțiilor învățate pe teren. Luna trecută, Kievul a stabilit, de asemenea, un cadru juridic formal pentru utilizarea echipamentelor rusești capturate ca parte a cooperării internaționale în domeniul apărării. Bazându-se pe această expertiză, Kievul a semnat acorduri de securitate pe zece ani cu Arabia Saudită și Qatar, în timp ce un acord similar cu Emiratele Arabe Unite este așteptat în curând și a semnat, de asemenea, un parteneriat de apărare cu Regatul Unit pentru a combina expertiza ucraineană cu baza industrială britanică în producția de drone și alte capabilități inovatoare.

Tabuul nuclear. NATO a lansat o nouă declarație privind armele nucleare. Reunit la Bruxelles, Grupul de Planificare Nucleară al NATO a emis prima sa declarație ministerială din aproape două decenii, angajându-se să modernizeze capacitățile nucleare ale Alianței și să consolideze planificarea nucleară.

Pentagonul a eliminat oficial „Indo” din numele celui mai mare și mai vechi comandament de luptă din America, readucând numele original al forțelor armate americane din Hawaii, „Comandamentul Pacific al SUA” (PACOM) Poate abandonarea „Indo” este o modalitate de a semnala o recalibrare discretă a abordării SUA, după ce Trump și Xi s-au angajat la „stabilitate strategică constructivă”... Motivele probabile pentru care INDOPACOM a redevenit PACOM

Biopharma intenționează să lanseze o fabrică de producție la Arad, la sfârșitul anului 2027, cu investiții totale de 85 de milioane de euro în prima fază, a declarat președintele companiei, Kostiantyn Yefymenko, pentru Interfax-Ucraina. Biopharma Plasma - când nu faci ceea ce îți place

Ce mai fac sServiciile ...

• FRB: cum a contribuit CIA la construirea avantajului de informații al Ucrainei.

• NAZ: de ce s-a întâlnit Hakan Fidan cu șefii FSB, SVR și GRU.

• CLB: Serghei Narîșkin, directorul SVR, îndeamnă Armenia să „acționeze cu înțelepciune” în contextul schimbării de direcție către vest.

• TMI: Shin Bet susține că a dejucat zeci de atacuri Hamas conduse de agenți cu baza în Turcia.

• NBC: Trump amână audierea de confirmare a candidatului la funcția de Director al Informațiilor Naționale.

• AA: concedieri masive la ODNI efectuate de Bill Pulte, directorul interimar.

• WP: Tulsi Gabbard, guru-ul și mesajele misterioase care au contribuit la conturarea carierei

• GOV: președinta Grupului operativ pentru declasificarea secretelor federale, Anna Paulina Luna, a anunțat o audiere pe tema „Controlul minții și responsabilitatea; descoperirea adevărului despre experimentele MKULTRA ale CIA ”. Anna Paulina Luna

• KYV: Ucraina a arestat un presupus intermediar într-un presupus complot susținut de Rusia pentru asasinarea unui oficial al serviciului militar secret.

• BTA: Bulgaria a plasat în arest preventiv un cetățean chinez acuzat de spionaj.

• FOX: FBI susține că hackerii ruși asociați cu GRU au redirecționat traficul de internet folosind routere Wi-Fi vechi.

• comunicat ODNI privind finanțarea de către Fauci a cercetărilor din laboratorul din Wuhan care au declanșat COVID-19.

• FRM: în Italia, COPASIR, Comitetul pentru Securitatea Republicii, a lansat a doua anchetă privind investițiile chineze în Italia. Prima s-a derulat în 2019, privind telecomunicațiile. Este investigată prezența Chinei în unele dintre centrele cheie ale economiei naționale, cât și startup-urile, din ce în ce mai mult în centrul atenției Beijingului.

• ITN: numirea lui Roman Gofman în funcția de director al Mossad a devenit un punct de criză în peisajul securității israeliene.

• TMI: fostul șef al Shin Bet, Ronen Bar, a fost evacuat de urgență din Emiratele Arabe Unite în urma unui avertisment cu privire la o amenințare din partea Iranului.

• INO: foști agenți CIA susțin că au contracte de securitate cu ștampila „Vatican”.

• ATL: o rețea clandestină de informații ucraineană folosește honey traps pentru a direcționa atacuri cu drone în adâncul teritoriului ocupat de Rusia.

• NGH: un raport confidențial ASIO avertizează că spionii internaționali se dau drept jurnaliști și vizează membri ai presei pentru a ajuta la furtul de informații clasificate și la desfășurarea de intervenții străine împotriva Australiei.

• DPA: Rusia condamnă un român la 15 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Ucrainei.

• MDZ: oficialii din domeniul securității vor să-l convingă pe Vladimir Putin să amâne alegerile pentru Duma de Stat.

• FTK/FTK/IS/RBC: FSB a făcut trei arestări, la Sankt Petersburg, în legătură cu uciderea, în 2020, a parlamentarului Alexander Petrov. Unul dintre cei reținuți este omul de afaceri, Ilya Traber, una dintre puținele figuri din lumea afacerilor din Sankt Petersburg a cărei legătură cu Vladimir Putin a fost confirmată oficial de Kremlin.

• JPS: o firmă privată de informații cu legături cu CIA a revândut licențe Clearview AI către Forțele Speciale ale SUA.

• VSQ: noul guvern al Ungariei, condus de Péter Magyar, i-a demis pe toți directorii agențiilor de informații ale țării din epoca Orbán.

• DFB: pușcașii marini americani au lansat o dronă spion de pe o navă de război în Marea Chinei de Sud.

Și încă ceva (dacă n-ați aflat) ...

• secretarul de Război al SUA, Pete Hegseth, a anunțat că Statele Unite au efectuat primul test al sistemului de apărare antirachetă Golden Dome.

• POL: Ungaria a blocat din nou negocierile privind aderarea Ucrainei și Moldovei la UE.

• FPR: în interiorul Rubiconului, structura Centrului de drone de elită din Rusia.

• FT: UE se pregătește să reducă tarifele la produsele alimentare armene pentru a compensa daunele provocate de restricțiile comerciale rusești.

• FT: Vladimir Putin primește informații exagerate despre situația de pe front și are o înțelegere prea mică a feței schimbate a războiului.

• X: Germania și Spania au lansat Team Gen 6 după eșecul eforturilor europene de a construi avioane de luptă de generație următoare.

• NBC: Franța și Germania ajung la un acord privind producătorul de arme KNDS.

• STR: o fotografie din Zona 51 ar putea confirma originile F-47.

• POL: Coreea de Sud a devenit unul dintre furnizorii de arme cu cea mai rapidă creștere din lume.

• ENW/TVP: disputa dintre Polonia și Ucraina privind medaliile se intensifică. Președintele Ucrainei va lipsi de la Conferința de Redresare a Ucrainei, care va avea loc la Gdańsk.

Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten

Share

Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!  

Facebook

Twitter

LinkedIN

Telegram

Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații. 

contact@frumentarius.ro

Leave a comment

Nick Ulmer, ofițer în retragere, președinte al Societății de Cercetare a Operațiunilor Militare (MORS) și Harrison Schramm, statistician și director tehnologic al companiei Attritable Machines, pilot de marină în retragere, au publicat pe site-ul RealClearDefense un eseu referitor la fenomenul tokenmaxxing, criticând obsesia organizațională de a optimiza indicatori precum utilizarea tokenurilor AI în locul rezultatelor reale. Cei doi pledează pentru măsurarea calității deciziilor și Agentic Work Unit (AWU), subliniind că adevărata eficiență necesită o concentrare pe rezultate, nu pe resursele introduse. O Unitate de Muncă Agentivă (Unitate de Lucru a Agenților, AWU) reprezintă o singură sarcină distinctă finalizată cu succes de către un agent AI autonom. Termenul a fost introdus în februarie 2026 pentru a schimba modul în care companiile măsoară și plătesc performanța sistemelor bazate pe AI. Companiile nu mai plătesc doar licențe fixe lunare per utilizator uman, ci plătesc în funcție de volumul de muncă digitală efectivă realizat de agenții AI. Criticând tokenmaxxing, punerea accentului de către organizații și companii tech pe volumul de resurse AI consumate (tokenuri), ignorând calitatea rezultatelor reale, autorii susțin o schimbare de paradigmă, prin care liderii să evalueze procesele decizionale și obiectivele strategice, nu doar ineficiența procesării algoritmice.

La începutul articolului, Ulmer și Schramm folosesc două ... citate. Primul, („Looksmaxxing is… the idea of maximizing physical attractiveness...”) este o definiție adaptată dintr-o comunitate online de pe internet, iar cel care semnează - Clavicular - este pseudonimul unui influencer controversat, devenit faimos pe platformele de streaming pentru promovarea cultului looksmaxxing (obsesia de a-ți optimiza aspectul fizic prin orice mijloace, uneori extreme, pentru a „urca” în ierarhia socială). Al doilea fragment („Yeah, I’m out there. I walk into boardrooms looking like Temu Sheldon Cooper...”) este semnat The Tokenizer (Tokenizatorul). De fapt este un fragment care aparține autorilor, probabil inspirat de postările din rețelele sociale pentru a descrie noul tip de angajat corporatist plăsmuit de Silicon Valley.

Reprezintă o tușă ironică înainte de a face, mai departe, o analiză a politicilor Pentagonului. La fel cum adepții looksmaxxing cred, greșit, că măsurarea perfectă a trăsăturilor feței le garantează succesul în viață, companiile tech cred, greșit, că un consum masiv de tokenuri AI le garantează productivitatea. În cadrul unor companii precum Meta, Microsoft sau Salesforce, angajații „ard” intenționat miliarde de tokenuri prin ferestre de context uriașe și bucle infinite de cod doar pentru a apărea pe primul loc în clasamentele interne și a părea „inovatori” în fața investitorilor. Atunci când Pentagonul celebrează consumul record de 20 de miliarde de tokenuri pe zi în teatrele de operațiuni, acesta riscă să cadă în aceeași capcană: confundarea resurselor risipite cu valoarea reală a deciziei. Ei măsoară „schela” (resursele introduse), nu „clădirea” (calitatea deciziilor militare).

La finalul articolului, autorii declară că nu există conflicte de interese și că nu au fost folosite tokenuri în elaborarea articolului. „AI NEVOIE DE AJUTOR ca să te lași? Recomandăm gumă de mestecat sau pur și simplu să ieși afară.” Adică poți să scapi de viciul utilizării excesive a AI prin metodele clasice cunoscute pentru alte dependențe.

Propoziția de încheiere a eseului - „Răspunsul este 42” - este o referință la cartea SF, Ghidul autostopistului galactic (The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy) a lui Douglas Adams, unde numărul 42 este „răspunsul la întrebarea supremă despre viață, univers și tot restul”, un răspuns absurd tocmai pentru că nimeni nu știe cu exactitate care era întrebarea.

În cazul de față, inutilitatea indicatorilor lipsiți de context real.

A fost o vreme când am considerat textele semiotice o piatră de moară. Succes la citit textul Do You Even Tokenmaxx, Bro? al celor doi militari în rezervă:

„Looksmaxxing este… ideea de a-ți maximiza atractivitatea fizică prin orice mijloace pentru a evolua.” - Clavicular

„Da, exist pe bune. Intru în sălile de consiliu arătând ca un Sheldon Cooper de pe Temu și sunt cea mai periculoasă persoană din încăpere pentru că am un card de credit, investitori care nu înțeleg pe deplin ce fac și o nevoie patologică de a folosi absolut fiecare token care îmi stă la dispoziție. Nu sunt aici ca să fiu eficient. Eficiența este religia managerilor de mijloc. Eu sunt aici ca să inund contextul, să fac rulările și să mă integrez atât de adânc în infrastructura voastră tehnologică încât eliminarea mea să necesite votul consiliului de administrație. Modelul nu știe de ce este capabil până când nu pune mâna pe el cineva cu adevărat deraiat. Acea persoană sunt eu. Fac tokenmaxxing până în vârf și ne vedem acolo, sau ne vedem în fereastra mea de context.” - The Tokenizer

Pentru cei neinițiați, un token este o mică bucată de informație în text, de aproximativ trei sferturi dintr-un cuvânt, pe care un model de limbaj de mari dimensiuni o procesează pe măsură ce citește și generează limbaj. Ca atare, ele reprezintă măsura pentru munca (și facturarea!) pe care o face un model de inteligență artificială. Token-urile măsoară munca, dar nu exact. De exemplu, ați putea estima costul unui articol din această publicație în funcție de numărul de cuvinte pentru noi, ca autori, dar nu ați face același lucru pentru, să zicem, scriitoarea Mya Angelou. Ca atâția alți indicatori (metrics), token-urile sunt folosite deoarece sunt ușor și agreabil cuantificabile; ne putem convinge că știm cum să măsurăm inteligența artificială.

„Ce mănâncă mașina de făcut bani? Mănâncă tinerețe, spontaneitate, viață, frumusețe și, mai presus de toate, mănâncă creativitate. Mănâncă calitate și risipește cantitatea.” – William S. Burroughs

În acest scop, Meta a lansat recent un clasament intern de AI - supranumit „Claudeonomics” - care îi clasa pe cei peste 85.000 de angajați ai săi în funcție de câte tokenuri au consumat într-o lună. Câștigătorul a înregistrat 281 de miliarde. Împreună, personalul Meta a consumat peste 60 de trilioane de tokenuri în aproximativ o lună, un număr atât de mare încât devine aproape lipsit de sens. Meta a retras cu discreție clasamentul după ce Fortune a relatat despre el dând vina pe partajarea externă a informațiilor, mai degrabă decât pe premisa de bază.

Clasamente similare ar fi apărut la Microsoft, Salesforce și Shopify. Se pare că industria concurează pentru a demonstra adoptarea AI prin cea mai scumpă și mai puțin semnificativă măsură disponibilă. În sine, este greu de știut dacă acest lucru înseamnă „mult” sau „puțin”. (Notă: am început să convertesc acest consum de tokenuri în numărul de lucrători umani și efortul pe care l-ar fi necesitat, și a fost deprimant. M-am oprit.)

Pentru aceia dintre noi care au trăit asta, pare o versiune AI a inflației de pe piață care a avut loc în prima parte a acestui deceniu, când liderii de nivel mediu erau stimulați să își mărească numărul de angajați pentru a arăta „valoarea” unității lor de afaceri. Diferența aici este că numărul de angajați a devenit acum virtual; deși este tentant să încerci să convertești numărul de tokenuri și energia într-un număr echivalent de lucrători umani, îți dai seama, rapid, că un creier uman pur și simplu nu funcționează așa. Lăsat nesupravegheat, acest lucru contribuie la dezumanizarea accelerată a forței de muncă și va duce la dezastru.

Cassie Kozyrkov, o cercetătoare proeminentă în domeniul inteligenței decizionale, are un nume pentru asta: tokenmaxxing. Și face apel la o lege - Legea lui Goodhart: „Când o măsură devine un obiectiv, ea încetează să mai fie o măsură bună.” Spune-le oamenilor să maximizeze tokenurile, și ei vor maximiza tokenurile. Ei nu vor produce, în mod necesar, ceva util. Unele organizații s-au îndreptat către o unitate de măsură mai bună: Unitatea de Muncă Agentică (AWU), o sarcină distinctă finalizată de un agent AI. Rezultate în loc de resurse introduse - o îmbunătățire reală. Dar nici măcar AWU-urile nu sunt un leac universal. Un agent îndreptat către o sarcină greșită produce AWU-uri cu valoare zero. Direcția muncii contează mult mai mult decât volumul ei. După cum spune Kozyrkov: „dacă mergi în direcția greșită, lenea este o virtute”.

În mod ironic, poate, sentimentul lui Kozyrkov este mai mult sau mai puțin reflectat în politicile Departamentului de Apărare, în mod specific în faptul că lansările de software sunt de obicei în urma industriei cu aproximativ un an. Ideea este că punctele slabe din software pot fi descoperite - așa cum se întâmplă frecvent - în sectorul comercial înainte de a fi expuse în enclava de Apărare. Din punctul de vedere al științei fundamentale, avem o înțelegere redusă a structurii interne a modelelor de AI la scară largă și, cu cât modelul este mai sofisticat, cu atât avem mai puțin control asupra lui.

Consumul de tokenuri nu mai este doar o măsură a vanității din Silicon Valley. Acesta a sosit pe holurile Departamentului Apărării.În timpul Operațiunii Epic Fury - campania aeriană de 38 de zile împotriva Iranului - sistemul Maven Smart al Pentagonului, construit de Palantir, a fost folosit pentru a ajuta la planificarea și coordonarea a aproximativ 13.000 de lovituri aeriene în întregul teatru de operațiuni. După orice standard, acest lucru reprezintă o desfășurare operațională remarcabilă a AI la o scară istorică. Șeful biroului pentru Tehnologie Digitală și AI din cadrul Pentagonului, Cameron Stanley, a descris acest lucru la o conferință recentă, menționând că instrumentele de AI „ne permit să luăm toate aceste date, să sintetizăm datele și să luăm decizii mai bune, mai rapid, pe câmpul de luptă.” Utilizarea clasificată a sistemului Maven a crescut cu 89% de la o lună la alta. Utilizarea neclasificată a crescut cu 38%. Iar la apogeu, utilizatorii din Departamentul Apărării au consumat aproximativ 20 de miliarde de tokenuri pe zi - o creștere de 44 de ori măsurată în acești termeni. Stanley a descris apetitul armatei pentru AI ca fiind „nesățios”. Ceea ce nu știm în acest moment este dacă aceste tokenuri fac, într-adevăr, campania aeriană mai bună. Aceasta este o sarcină pentru viitorii istorici.

„Nesățios” este un cuvânt dificil pentru că nu este, de regulă, o virtute. Ele sunt simptome ale entuziasmului, ale noutății, ale sentimentului înălțător de capabilitate fără a fi dezvoltat încă disciplina de a o aplica cu înțelepciune. Pentagonul are dreptate să adopte AI pentru sinteza informațiilor, analiza țintelor și sprijinul decizional. Potențialul tehnologiei în acele domenii este real și semnificativ. Dar consumul „nesățios” de tokenuri nu este o măsură a superiorității decizionale. El poate fi, de fapt, o măsură a ineficienței. Ineficiența unor sisteme și operatori care încă învață ce întrebări merită să fie puse. E meritul lui Stanley faptul că pare să înțeleagă acest lucru. A avut grijă să descrie obiectivul nu ca fiind un randament maxim al AI, ci ca fiind „cea mai bună echipă om-mașină posibilă”. Analiștii umani, a menționat el, trebuie să „aplice arta operațională, contextul și intenția juridică” - dimensiuni pe care niciun model nu le poate furniza. Tokenurile sunt schela. Raționamentul uman este clădirea.Tragedia este că metrica raportată - și sărbătorită - este schela.

Indicatorii (metricile) dictează comportamentul. Problema de tokenmaxxing nu este nouă. Este un caz specific al unuia dintre cele mai vechi moduri de eșec din managementul organizațional: alegerea unui indicator aproximativ (proxy) pentru lucrul pe care ți-l dorești cu adevărat, iar apoi optimizarea acelui indicator până când acesta ajunge să nu mai aibă nicio legătură cu lucrul respectiv.Ce ar trebui măsurat în schimb. Tokenurile măsoară ceea ce vă taxează furnizorii. AWU-urile măsoară ceea ce fac agenții. Niciunele nu măsoară ceea ce vă doriți cu adevărat: calitatea deciziei.Calitatea deciziei este mai greu de măsurat. Ea necesită definirea modului în care arată un rezultat bun înainte de a începe optimizarea pentru el. Necesită rezistență în fața tentației de a înlocui un adevăr ambiguu cu un indicator aproximativ, dar clar. Necesită un leadership dispus să poarte o discuție mai dificilă - cea despre rezultate, nu despre resursele introduse

Liderii înțelepți măsoară rezultatele. Ei întreabă: decizia pe care am luat-o, cu datele și instrumentele disponibile, a produs un rezultat care justifică costul - în dolari, în putere de calcul, în risc? La această întrebare nu se poate răspunde printr-un clasament. La ea pot răspunde doar oamenii dispuși să privească cu onestitate la ceea ce s-a întâmplat și de ce.

Biroul pentru Tehnologie Digitală și AI din cadrul Pentagonului spune lucrurile corect despre cooperarea om-mașină și rolul ireductibil al raționamentului uman.

Întrebarea este dacă indicatorii care sunt urmăriți - și sărbătoriți - reflectă această înțelepciune sau o subminează.

Răspunsul, desigur, este 42.

Conform Legii lui Goodhart, dacă armata va continua să premieze sau să evalueze succesul operațiunilor AI în funcție de volumul de tokenuri procesate, operatorii vor optimiza acest consum prin interogări inutile, riscând să ascundă ineficiența generală în spatele unor statistici impresionante, dar complet goale de conținut. Conceptele fără intuiții sunt goale, zicea cineva pe la 1700 și un pic.

(doar săptămâna asta!)

IPO is coming! IPO (Initial Public Offering) - o ofertă publică inițială, procesul prin care o companie privată își listează acțiunile la o bursă de valori. Compania emite și vinde acțiuni, devine vizibilă, capătă o valoare de piață transparentă, stabilită direct prin cerere și ofertă.

Cele mai mari IPO-uri tehnologice din acest an - SpaceX, OpenAI și Anthropic - s-au transformat într-un test de stres pentru Wall Street. Toate cele trei companii vând investitorilor aproximativ același lucru: inteligență artificială, infrastructura viitorului și perspective de trilioane de dolari. Dar, în același timp, acumulează pierderi semnificative, costuri de calcul exorbitante și evaluări care ridică semne de întrebare. Rivalitatea dintre cele trei companii este sporită de istoricul personal al liderilor lor. Elon Musk a co-fondat OpenAI în 2015, dar a părăsit consiliul de administrație în 2018 din cauza unor dezacorduri cu Sam Altman cu privire la direcția cercetării. În mai, a pierdut un proces împotriva dezvoltatorului ChatGPT, deschizând calea pentru ca firma să devină publică. Dario Amodei a părăsit OpenAI în 2020 și a fondat Anthropic în 2021.

Și nu e doar despre bani. Starlink (SpaceX) este, deja, un instrument de facto al puterii soft și hard a SUA (Ucraina și Iran ... cel puțin). Anthropic, după spectaculoasa dispută cu Pentagonul, prin cofondatorul ei, Christopher Olah, și-a făcut apariția la Vatican, susținând Magnifica Humanitas, manifestul AI al Papei Leon. Iar OpenAI este acum partenerul preferat al Departamentului american de Apărare.

În timp ce Wall Street se pregătește să digere simultan trei IPO-uri gigantice, un startup din Beijing este pregătit pentru un IPO care ar putea reprezenta încă o provocare pentru Statele Unite. Moonshot, compania-mamă a chatbot-ului Kimi și unul dintre cele mai bine finanțate laboratoare de cercetare în domeniul inteligenței artificiale din China, își propune să strângă până la 2 miliarde de dolari pentru a ajunge la o evaluare totală de 30 de miliarde de dolari și, astfel, să intre pe piață, înainte de un IPO la bursa din Hong Kong care ar putea sosi la sfârșitul verii. Gurile rele spun că modelele de inteligență artificială de ultimă generație din China sunt în procent de 85% la fel de bune ca cele de frontieră din SUA, dar cu 95% mai ieftine. Noul model Fable de la Anthropic este de aproximativ 50 de ori mai scump per token decât V4 de la DeepSeek, China.

SpaceX a strâns vineri 75 de miliarde de dolari în cadrul celei mai mari IPO din istorie, devenind a șasea cea mai mare companie publică din Statele Unite după capitalizarea de piață în prima zi de tranzacționare. Iar Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie. Dar, în spatele acestor recorduri se află o companie care înregistrează pierderi, tranzacționându-se la un multiplu de neatins de majoritatea giganților tehnologici. SpaceX a emis 555,5 milioane de acțiuni Clasa A la 135 de dolari fiecare. Acțiunile au deschis la 150 de dolari (în creștere cu 11% față de prețul de ofertă), au crescut la 176,52 dolari în timpul zilei și apoi s-au corectat, stabilizându-se în intervalul 168-169 de dolari până la mijlocul sesiunii. Capitalizarea de piață a companiei este de aproximativ 2,2 trilioane de dolari - a șasea cea mai mare dintre companiile americane listate la bursă, potrivit Wall Street Journal, după Nvidia, Alphabet, Apple, Microsoft și Amazon, dar semnificativ mai valoroasă decât cealaltă companie a lui Elon Musk, Tesla. Cererea în timpul ofertei a depășit 350 de miliarde de dolari. SpaceX va urmări simultan trei proiecte ambițioase: transformarea Starlink în parte a infrastructurii globale de inteligență artificială, lansarea unor centre de date orbitale și ajungerea pe Marte. Piața este împărțită între optimiștii care cred că „Elon are întotdeauna dreptate” și scepticii care cred că „Elon a înnebunit”. Cu toate acestea, investitorii sunt dispuși să plătească aproape 94 de ori veniturile anuale pentru acest pariu - un multiplu neegalat de nicio companie de amploarea sa din istorie. Dintre cele trei, doar unul este profitabil în prezent - internetul prin satelit. Celelalte necesită numerar, o parte din care SpaceX și-a asigurat deja banii. Listarea la bursă a SpaceX i-ar putea face milionari pe cei 4.400 de angajați ai săi - nu doar ingineri și manageri, ci și lucrători care au primit acțiuni ca parte a pachetului lor de compensare.

Anthropic a depus, la 1 iunie, cererea de IPO, evaluat la 965 de miliarde de dolari - mai mult decât valoarea de 852 de miliarde de dolari a OpenAI, companie care și ea a depus cererea pentru o IPO. Ambele sunt așteptate să se listeze la bursă în toamnă. Modelele de afaceri ale companiilor sunt fundamental diferite. Anthropic generează 85% din veniturile sale de la clienți corporativi și dezvoltatori. OpenAI se bazează pe abonamente ChatGPT, dintre care 85% sunt gratuite. Anthropic este puternică în segmentul enterprise și în codare, arătând o creștere explozivă a veniturilor. Cu toate acestea, instrumentele de dezvoltare a inteligenței artificiale par doar la suprafață software cu marjă mare de profit: antrenarea și inferența modelelor necesită resurse computaționale enorme. Mai mult, conflictul cu Pentagonul nu poate fi ignorat. OpenAI și ChatGPT sunt brandul lider de inteligență artificială pentru consumatori, cu 905 milioane de utilizatori săptămânali. Dar compania trebuie să explice cum să transforme acest lucru într-o afacere sustenabilă: 95% dintre utilizatorii ChatGPT nu plătesc, iar 85% din venituri provin din abonamente.

Listarea va oferi pieței prima oportunitate de a cumpăra acțiuni în laboratoarele de AI, în condițiile în care toate cele trei companii americane rămân neprofitabile și consumă cantități masive de capital. Iar piața nu a evaluat costul vulnerabilităților pe care sistemele de inteligență artificială le pot crea, în special în cazul inteligenței artificiale bazate pe agenți. O piață care este sub presiunea unei oferte excesive de inteligență artificială low-cost din laboratoare chinezești precum DeepSeek ori ... Moonshot, și a unui val, în creștere, de concurenți occidentali, inclusiv Nvidia, Cohere, Reflection și Mistral, care dezvoltă alternative eficiente și mai accesibile la soluțiile Anthropic și OpenAI.

• Anthropic a decis, brusc, să ceară întregii industrii AI să încetinească dezvoltarea de noi modele. „Dacă sistemele devin capabile să producă urmași pe cont propriu, securitatea, monitorizarea și gestionarea comportamentului lor vor deveni mult mai importante decât sunt acum”. Potrivit Anthropic, există riscul de a pierde controlul asupra sistemelor de inteligență artificială.

• Anthropic a lansat Claude Fable 5, o versiune publică a modelului Mythos cu capacități de securitate cibernetică dezactivate. Fable 5 este construit pe aceeași arhitectură ca Mythos, dar este echipat cu clasificatori încorporați care interceptează solicitări. Când este declanșată o funcție de dezactivare, solicitarea trece automat la Claude Opus 4.8. Fiabilitatea acestor restricții este o întrebare deschisă. S-a demonstrat, în repetate rânduri, că mecanismele de apărare ale modelelor de inteligență artificială pot fi ocolite. Claude Mythos 5 - același model ca Fable 5, dar cu unele restricții ridicate - a fost lansat pentru aproximativ 200 de organizații, inclusiv agenții guvernamentale americane.

• materialele Reuters și Axios din aprilie au oferit argumente pentru afirmațiile conform cărora modelul restricționat de inteligență artificială Mythos Preview al Anthropic este utilizat în cadrul unor structuri ale Departamentului Apărării, în pofida disputelor continue privind desemnarea companiei ca risc în lanțul de aprovizionare. Deși relatările rămân neconfirmate, afirmația conform căreia Mythos a fost implementat în cadrul organizațiilor americane de apărare și securitate națională pare din ce în ce mai credibilă. Ulterior, Security Affairs și Financial Times au dezvoltat povestea. Se pare că NSA folosește modelul de inteligență artificială Mythos în scopuri ofensive ... pentru hacking.

• Administrația americană a restricționat Fable 5 și Mythos 5 pentru a fi utilizate de către guverne străine, companii și persoane fizice, inclusiv angajații companiei care nu sunt cetățeni americani. Anthropic consideră că motivul au fost presupusele metode de ocolire a mecanismelor de securitate ale Fable 5. Decizia guvernului este de remarcat deoarece, până acum, restricțiile americane la export în domeniul AI s-au aplicat în principal cipurilor și echipamentelor. Washingtonul extinde mecanismul la accesul la modele avansate de AI. Lupta dintre Anthropic și guvern tocmai s-a complicat. Anthropic este acum supusă simultan la două regimuri restrictive: a fost inclusă pe lista neagră de către Pentagon ca fiind „prea periculoasă” pentru cooperarea guvernamentală, iar tehnologiile sale sunt supuse licențelor de export din partea Departamentului Comerțului.

• OpenAI pregătește cea mai mare actualizare a ChatGPT de la lansarea sa. Dezvoltatorii intenționează să transforme chatbot-ul într-o „super aplicație” care va încuraja utilizatorii să folosească instrumente de programare și generare de imagini, agenți și aplicații partenere. Toate aceste produse generează venituri semnificativ mai mari pentru companie, important înainte de IPO.

• OpenAI ar putea reduce drastic prețurile produselor sale de inteligență artificială în încercarea de a concura cu Anthropic pentru clienții corporativi. Propunerea implică reducerea semnificativă a taxelor pentru token-uri, care determină costul utilizării modelelor de inteligență artificială.

• Donald Trump a semnat un ordin executiv privind securitatea inteligenței artificiale, bazat, în mare măsură, pe cooperarea voluntară cu industria. Acest ordin încurajează dezvoltatorii să supună modelele noi unei evaluări guvernamentale înainte de lansarea publică. Criticii susțin că inițiativa ar putea avea dificultăți dat fiind personalul redus în domeniul securității cibernetice, termenele de testare limitate și dependența de participarea voluntară a industriei. Ordinul instruiește NSA, Departamentul Trezoreriei și CISA să creeze programe clasificate de benchmarking, descoperire a vulnerabilităților și evaluare a siguranței, dar rămân întrebări despre expertiza și capacitatea guvernului de a evalua eficient sistemele AI.

• Donald Trump a semnat și un Memorandum de securitate națională care vizează accelerarea utilizării de către guvern a AI în cadrul comunității militare și de informații. Cea mai semnificativă prevedere: contractorii să nu poată restricționa sau dezactiva unilateral utilizarea sistemelor desfășurate de către guvern. Par să fie vizate, în mod direct, tensiunile dintre Pentagon și firmele de AI de frontieră cu privire la aplicațiile militare și restricțiile de utilizare.

• peste 400 de factori de decizie politică, directori din domeniul tehnologiei, cadre universitare și oficiali s-au reunit la Washington pentru a doua gală anuală AI Honors, organizată de Washington AI Network. În centrul discursului arhiepiscopului Gabriele Caccia, recent devenit Nunțiu Apostolic în Statele Unite, s-a aflat ... Magnifica Humanitas și intenția Vaticanului de a contribui la dezbaterea din jurul AI. Apropo de Magnifica Humanitas ... guvernul de la Roma implementează ceea ce descrie ca fiind primul cadru național cuprinzător din Europa pentru AI, bazându-se pe o sursă neobișnuită pentru un pachet de politici tehnologice: enciclica Papei Leon al XIV-lea.

• o comisie înființată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale recomandă crearea în SUA a unei Forțe Cibernetice independente, care ar putea atinge capacitatea operațională inițială în termen de 12 până la 18 luni, fără a perturba operațiunile cibernetice în curs. Un serviciu cibernetic militar responsabil de recrutarea, instruirea, educarea, certificarea și gestionarea forței de muncă cibernetice. Ar urma să cuprindă 30.000 de persoane.

• Jonna Mendez, fost șef al departamentului de deghizare în cadrul CIA, susține că guvernele și companiile se confruntă cu o amenințare tot mai mare, deoarece aceleași instrumente de inteligență artificială utilizate de agențiile de informații se întorc acum împotriva instituțiilor și a angajaților lor.

• teoria „internetului mort” a primit susținere. Conform datelor furnizate de Cloudflare, mai mult de jumătate din solicitările către un set semnificativ de site-uri web provin de la diverși boți și agenți de inteligență artificială. Majoritatea traficului online este realizat de AI, cu un an înaintea proiecțiilor anterioare, o mică parte fiind boți rău intenționați; Iranul este un punct fierbinte pentru o astfel de activitate.

• Meta a anunțat încheierea unui acord cu Reliance Industries pentru a deschide în India un centru de date bazat pe inteligență artificială. Capacitatea instalată a centrelor de date din India a crescut de la aproximativ 375 de megawați în 2020 la aproximativ 1,5 gigawați în 2025.

• cercetătorii de la Universitatea din Maryland avertizează că suveranitatea AI este din ce în ce mai legată de infrastructura fizică, ceea ce face ca centrele de date AI la scară largă să fie ținte atractive pentru operațiuni cibernetice.

• KPMG a eliminat raportul despre AI bazată pe agenți de pe site-ul său web după ce au fost descoperite zeci de referințe fictive sau distorsionate. Ironia este că un raport dedicat implementării AI în afaceri pare a fi un produs al AI generativă în sine - cu halucinațiile sale. Total Experience: Redefining Excellence in the Age of Agentic AI a fost publicat de KPMG în octombrie anul trecut și descria modul în care companiile implementează agenți de inteligență artificială.

• FBI-ul a dezvăluit un oraș fals de 22.000 de metri pătrați pe care îl folosește pentru antrenament în război cibernetic.

• cum se pregătește Administrația Trump să introducă medicii bazați pe AI în sistemul american de sănătate - chatboții scriu, deja, rețete în Utah, iar startup-urile vorbesc despre asistență medicală complet autonomă, fără medici.

• de ce este Comitetul Internațional al Crucii Roșii îngrijorat de utilizarea AI în domeniul militar.

Khaled al-Aydi, despre care se spune că este un refugiat palestinian din Siria cu cetățenie ucraineană, a fost reținut de Hezbollah, apoi a evadat și a dispărut, aparent prin intermediul ambasadei Ucrainei. Practic, se pare că Mossad-ul îl coordona pe palestinianul cu pașaport ucrainean pentru a ajuta la identificarea țintelor Hezbollah în sudul Beirutului. Dar grupul șiit l-a capturat și l-a reținut până în martie, când a scăpat, cumva, în timpul atacurilor aeriene israeliene, despre care Hezbollah insistă că au fost realizate pentru a-l ajuta să fugă. Khaled a parcurs, apoi, câțiva kilometri prin Beirut până în cartierul diplomatic Baabda, unde a dispărut în ambasada Ucrainei și nu a mai fost văzut de atunci. Toată lumea pare acum să fie de acord că nu se mai află în ambasadă, dar nimeni nu spune unde a plecat sau cum a ajuns acolo.

În altă ordine de idei, Mossad-ul este faimos pentru priceperea la exfiltrări. Iar între timp, Pentagonul a ridicat, discret, amenințarea reprezentată de Israel prin intermediul serviciilor de contrainformații la „critic”, cel mai înalt nivel posibil.

Negocieri cu drone, scrisori și cărți. Dronele de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) și scrisoarea lui Zelenski către Putin fac parte din noua „campanie militar-diplomatică” a Ucrainei. Potrivit unor surse din Rada Supremă ale Ukrayinska Pravda , dronele și scrisoarea fac parte dintr-o „campanie militar-diplomatică” mai amplă a Ucrainei, care are scopul de a-l convinge pe Putin că nu există alternativă la „negocieri serioase”. „O fereastră de oportunitate pentru negocieri s-ar putea deschide în octombrie-noiembrie”.

Încă ceva ... țările UE au convenit să deblocheze negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova. la summitul G7 (15/17 iunie) din Franța, liderii celor trei state europene (E3) - Franța, Germania și Marea Britanie - intenționează să-l convingă pe Donald Trump să sprijine noi discuții de pace între Rusia și Ucraina. Înainte de G7, premierul japonez, Sanae Takaichi, se va întâlni la Roma cu premierul italian, Giorgia Meloni. Tot înainte de G7, Keir Starmer va semna un acord de cooperare energetică și financiară în valoare de aproape 25 de miliarde de dolari cu premierul japonez. Compania britanică Rolls-Royce a semnat un acord cu Japonia pentru a dezvolta reactoare nucleare modulare. Trump și Zelenski vor participa la reuniunea de lucru a G7.

The Wall Street Journal și The Sunday Times au publicat materiale ample bazate pe cartea „Conspirația Nord Stream” a corespondentului european al Wall Street Journal, Boyan Panchevski. Faptul că exploziile conducetlor au fost provocate de un grup de scafandri ucraineni pe un iaht închiriat, Andromeda, a devenit cunoscut din publicațiile din Spiegel și New York Times încă din 2023–2024. Cartea lui Panchevski adaugă câteva detalii despre operațiune și urmările acesteia. La 26 septembrie 2022, exploziile au distrus trei dintre cele patru conducte Nord Stream de pe fundul Mării Baltice. Conform cărții, operațiunea i-a costat pe autori 250.000 de dolari. În august 2025, procurorii germani l-au arestat în Italia pe un ofițer ucrainean, „Sergey K.”, despre care anchetatorii cred că a fost implicat în operațiune. Procesul este programat să aibă loc la Hamburg în această vară. În carte este descrisă detaliat „Freya”, născută la Kiev la mijlocul anilor 1980, fost model și instructor de scufundări. Potrivit lui Panchevski, ea a fost cea care a împiedicat eșecul operațiunii. O cunoștință a descris-o ca fiind „absolut nebună”. Conform cărții, în timpul negocierilor, Rusia a făcut din refacerea Nord Stream una dintre condițiile pentru un acord de pace, iar Putin ar fi fost de acord personal cu vânzarea conductelor către investitori americani. Interesul american pentru achiziționarea Nord Stream 2 este real: în noiembrie 2024, Wall Street Journal a relatat că finanțatorul american Stephen Lynch a solicitat Departamentului Trezoreriei SUA permisiunea de a participa la licitația pentru conductă, iar în martie 2025, Financial Times a scris că Matthias Warnig făcea lobby pentru tranzacție prin intermediul investitorilor americani. Când Pancevski i-a spus unuia dintre ofițerii ucraineni despre aceste planuri, ofițerul a răspuns: „lăsați-i să repare problema. O vom arunca din nou în aer”. Biroul lui Zelenski a negat întotdeauna orice implicare în operațiune. Surse din carte, apropiate comandantului-șef de atunci, Zalujni, susțin că acesta l-a informat pe președinte în prealabil. Zalujni însuși a refuzat să comenteze.

Alte negocieri. Cu bombe... SUA au atacat Iranul ca act de „diplomație coercitivă” pentru a presa Teheranul să semneze acordul nuclear. Un oficial american anonim a declarat pentru Axios că toate țintele se aflau în sudul Iranului: sisteme de apărare aeriană, stații radar și centre de control al dronelor. Inclusiv în Strâmtoarea Ormuz, dar nicio infrastructură nu a fost afectată. Trei marinari indieni au fost uciși după ce SUA au atacat un petrolier în apropierea Strâmtorii Ormuz. Mass-media de stat iraniană a relatat despre explozii în orașul Karaj, la vest de Teheran, și în alte zone nordice ale țării. Ca represalii, Iranul a lansat un atac cu drone asupra sediului Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrain. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice susține că a distrus „un număr mare” de avioane de vânătoare americane F-35, F-15 și F-16 în urma unui atac cu 12 rachete balistice asupra bazei aeriene din Azraq, Iordania. Sediul comandamentului militar iranian a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru toate petrolierele și navele comerciale. Președintele SUA a declarat pentru prima dată că Statele Unite intenționează să desfășoare o operațiune terestră împotriva Iranului și a numit ținta acesteia: principalul terminal de export de petrol al țării, pe Insula Kharg. Dar ... Donald Trump a anunțat, pe Truth Social ca de obicei, că anulează atacurile planificate asupra Iranului și, ulterior, că „toate părțile” au aprobat termenii finali ai un acord de pace. Premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, a anunțat că textul final al acordului SUA-Iran a fost convenit, iar Islamabad, împreună cu Qatar, mediază negocierile. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că memorandumul de înțelegere „nu a fost niciodată mai aproape” de finalizare. Trump a repostat pe Truth Social declarația oficialului iranian. Detaliile oficiale ale memorandumului nu au fost publicate, dar se pare că părțile au convenit să prelungească armistițiul din aprilie cu 60 de zile. Părțile au interpretări diferite asupra detaliilor și nu există o imagine unitară: negocierile finale au loc într-o stare de extremă neîncredere reciprocă. Problema programului nuclear al Iranului (care a fost principal pretext pentru atacul SUA și Israel din februarie) a fost amânată pentru mai târziu. Cele două părți sunt în dezacord cu privire la deschiderea Strâmtorii Ormuz și a dezghețării fondurilor iraniene. Pe fondul anticipării acordului, prețurile petrolului au atins minimele ultimelor două luni.

Ministrul Iranian de Externe la postul național de televiziune: activele blocate ale Iranului vor fi eliberate conform memorandumului de înțelegere și niciunul dintre activele noastre nu va putea fi blocat din nou. Există, de asemenea, un plan economic prevăzut în acest acord pentru a reconstrui după daunele aduse Iranului. Acest memorandum de înțelegere, deși are doar o pagină jumătate, două, a fost negociat timp de mai bine de două luni, iar toate clauzele și propozițiile sale au fost revizuite de nenumărate ori. Rapoartele au fost transmise Consiliului Suprem de Securitate Națională și instituțiilor de securitate în timp util, iar forțele militare au monitorizat probleme importante, inclusiv Strâmtoarea Ormuz și sfârșitul războiului.

Încă ceva ... Emiratele Arabe Unite și Iranul poartă discuții despre securitate. Hamas spune că discuțiile de la Cairo avansează „în sens pozitiv”, iar cofondatorul Hamas este eliberat din închisoarea israeliană. Administrația Trump a lansat o anchetă asupra proeminentului critic al războiului din Iran, Trita Parsi, cofondator la think tank-ului Quincy Institute for Responsible Statecraft, cu sediul în Washington. Ce ar fi necesar pentru a cuceri insula Kharg din Iran. Ceartă între Teheran și Tirana în contextul Revoluției Flamingo

Schimb de șefi. Trump îl schimbă pe Bill Pulte cu Jay Clayton, pe care l-a nominalizat pentru funcția de director al serviciului național de informații. Clayton, un fost procuror care a semnat rechizitoriul secret al lui Maduro. În timp ce părăsește aceeași funcție, Tulsi Gabbard a revocat două rapoarte ale serviciilor de informații din epoca Biden despre Sindromul Havana, susținând că acestea nu îndeplinesc standardele analitice. Rapoartele retrase pun la îndoială utilizarea de către adversarii străini a unor noi tipuri de arme pentru a îmbolnăvi personalul guvernului american. Se așteaptă ca întregul set de documente să fie pus la dispoziția publicului și a legislatorilor în următoarele zile.

ODNI a anunțat, la 12 iunie, că după luni de căutări prin fondurile și dosarele Comunității de Informații, directorul Serviciului Național de Informații (DNI), Tulsi Gabbard, dezvăluie noi dovezi ale finanțării de lungă durată de către guvernul Statelor Unite a peste 120 de biolaboratoare din peste 30 de țări. Inclusiv în Ucraina, unde ar putea fi compromise din cauza războiului. În ziua următoare, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a respins acuzațiile lui Tulsi Gabbard.

Ceva, ceva aflasem și noi mai demult: Kazahstan și virușii dintre lumi

O nouă arhitectură regională. Turcia și Arabia Saudită au semnat, la Riad, două memorandumuri de înțelegere care vizează consolidarea cooperării în sectoarele feroviar și logistic pentru a îmbunătăți conectivitatea regională și legăturile comerciale. Prin conectarea Peninsulei Arabice la Turcia prin Iordania și Siria, linia își propune să creeze o rută terestră alternativă la o serie de puncte de blocare care, în ultimii ani, au evidențiat vulnerabilitatea lanțurilor comerciale regionale. Cea mai explicită referire din declarațiile Turciei este la Strâmtoarea Ormuz. Ankara prezintă posibila extindere până la Oman ca mijloc de a ajunge la Oceanul Indian și de a reduce dependența de unul dintre principalele blocaje maritime din comerțul global. Însă coridorul ar reduce și dependența de rutele prin Marea Roșie și Canalul Suez, oferind o legătură terestră între Golf și Mediterana de Est. Israelul și Libanul sunt excluse de pe harta proiectului.

Ce mai fac sServiciile ...

• HRZ: Yonatan Urich, consilier al prim-ministrului Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare pentru presupusa scurgere de documente clasificate către tabloidul german Bild, în afacerea BibiLeaks.

• DNG: în Grecia a fost reaprins unul dintre cele mai mari scandaluri politice ale țării, după ce un articol de presă a susținut că omul de afaceri israelian Tal Dilian, fondatorul Intellexa, deține un acord de cooperare privind utilizarea programului spyware Predator cu Serviciul Național de Informații (EYP).

• Pentagonul a publicat un al treilea lot de fișiere OZN. Acestea includ un raport al CIA din 1956, care descrie zborul mai multor obiecte între Budapesta și Moscova.

• NYT: un oficial de rang înalt al Pentagonului a colaborat îndeaproape cu ofițerul CIA deținător de lingouri de aur.

• ·HGC: premierul ungar a demis șefii a patru dintre cele cinci servicii de securitate ale Ungariei.

• STT: ministrul securității publice din Sri Lanka a declarat Parlamentului că fostul șef al spionajului din Sri Lanka a „regizat strategic” unul dintre cele mai grave atacuri teroriste din Asia - atentatele cu bombă de Paște din 2019, soldate cu 269 de morți.

• SVT: procurorii suedezi au acuzat un fost angajat militar de tentativă de spionaj în favoarea Rusiei.

• VRT: un tribunal din Bruxelles l-a condamnat pe Viktor Labin la 5 ani de închisoare pentru contrabandă cu bunuri militare în Federația Rusă. Labin este un om de afaceri local despre care The Insider a spus că e ofițer de informații rus sub acoperire. Instanța nu a investigat și asta.

• AJZ/IND: secretarul britanic al Apărării, John Healey, și ministrul Forțelor armate, Al Carns, au demisionat, acuzându-l pe Starmer că „nu este dispus să angajeze resursele” necesare pentru a menține siguranța Marii Britanii. Healey a fost unul dintre cei mai în vârstă și loiali miniștri ai premierului Keir Starmer.

• EPS: China își extinde rețelele de spionaj în Uniunea Europeană și în afara ei.

• SCMP: Beijingul a detectat presupuse avioane spion japoneze în apropierea Taiwanului.

• CBS: China a arestat un cetățean american pentru presupus spionaj. Un analist politic, unul dintre fondatorii Institutului pentru Strategie și Politică din Myanmar.

• CBS: agențiile de informații americane monitorizează îndeaproape activitatea în jurul unui banc de nisip disputat în Marea Chinei de Sud.

• GRD: Beijingul susține că „țestoase spion” și „pești spion” sunt folosiți pentru a monitoriza apele chineze. Animalele echipate cu senzori de către agenții străine colectează date sensibile într-un „război secret invizibil”.

• IND: SUA propune o legislație care extinde semnificativ schimbul de informații cu Israelul și eclipsează alianța Five Eyes. La pagina 118 din Legea de autorizare a serviciilor de informații pentru anul fiscal 2027 se află secțiunea 622. Dacă va fi adoptată, Israelul și America vor deveni o singură națiune când vine vorba de schimbul de secrete.

• DYB: avocatul lui Trump a fost dat în judecată pentru 120 de milioane de dolari pentru o dramă dubioasă de spionaj.

• JKP: departamentul de narcotice al Departamentului de Stat al SUA vinde licențe Clearview AI către Poliția Națională din Columbia.

• MDZ: la o lună după numire, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat oficial numele noului Comandant Suprem al Forțelor Aerospațiale: Alexander Chayko

• DFO: cercetători de la Universitatea din Texas au identificat un satelit rusesc drept sursa care a generat interferențe ale Sistemului Global de Navigație prin Satelit pe arie largă deasupra Europei continentale, Groenlandei și Canadei, începând cu anul 2019.

• NOM: spioni turci adună informații într-un oraș francez de lângă granița cu Germania.

• FOX: David Grusch, whistleblower despre OZNuri și fost ofițer de informații al Forțelor Aeriene, a acuzat agențiile de informații că ascund miliarde de dolari din cheltuieli guvernamentale secrete.

• CNN: mai multe etaje de la sediul Departamentului Apărării al SUA din Arlington au fost închise din cauza unui „incident cu materiale periculoase”. Alarma ar fi fost falsă.

Și încă ceva (dacă n-ați aflat) ...

• OBO: compania ucraineană Unwave a primit permisiunea de a exporta temporar echipamente militare în străinătate. Echipamentul de război electronic a fost testat lângă Praga și a fost prima demonstrație practică a echipamentelor ucrainene de război electronic în afara Ucrainei.

• OBK: SkyFall și Airbus Defence and Space au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru a lansa un parteneriat strategic, care ca scop consolidarea protecției spațiului aerian ucrainean împotriva atacurilor cu drone și rachete, precum și consolidarea rolului Ucrainei ca centru european de inovație în domeniul apărării.

• FCS: Ucraina a testat o nouă rachetă interceptoare concepută pentru a contracara rachetele balistice și dronele, dezvoltată ca o alternativă la armele occidentale scumpe.

• NYT: Statele Unite intenționează să reducă semnificativ numărul de aeronave și nave de război pe care le pun la dispoziție pentru operațiunile NATO în Europa.

• AP: elvețienii au votat într-un referendum cu privire la impunerea unei limite (de 10 milioane) a populației Elveției - prima propunere de acest fel din lume.

• KOT: fostul președinte sud coreean, Yoon Suk Yeol, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru trimiterea de drone în Coreea de Nord în încercarea de a provoca o reacție a Phenianului și de a crea o bază pentru declararea legii marțiale în decembrie 2024.

• MDZ: timp de aproape un an, personalul militar rus a publicat ordinele comandanților, datele de autentificare și parolele pentru fluxurile de drone, precum și alte informații clasificate într-un chat deschis de pe Telegram.

• guvernele francez și german discută opțiuni pentru reformarea serviciului diplomatic al UE, înființat acum 15 ani. Scopul reformei este de a îmbunătăți eficacitatea blocului în răspunsul la crizele geopolitice. O opțiune este deposedare a Kajei Kallas de puteri, conform Financial Times.

• INS: videoclipurile care fac reclamă la Colegiul Politehnic Alabuga din Tatarstan, care îi instruiește pe studenți să asambleze drone, au început să fie blocate pe YouTube.

• președintele Coreei de Sud și președintele UE, António Costa, au semnat, la cel de-al 11-lea summit UE-Coreea de Sud de la Bruxelles, un nou acord comercial digital de referință. Practic, acesta extinde Acordul de Liber Schimb din 2011 în domeniul digital, oferind date transfrontaliere mai fluide, contracte electronice valide și reguli mai clare pentru ambele părți.

• BBC: revolte în masă la Belfast generate de un atac al unui imigrant sudanez asupra unui rezident din capitala Irlandei de Nord.

• MDZ: MAE rus a îndemnat cetățenii ruși să nu călătorească în Thailanda din cauza amenințării cu detenția, la cererea SUA. „Washingtonul a lansat o adevărată vânătoare de ruși” în Thailanda.

• TVP: Rusia dezvoltă baze militare pentru până la 115.000 de soldați de-a lungul granițelor sale cu țările NATO, în regiunea Mării Baltice.

• RTS: India a confirmat moartea a trei cetățeni la bordul unui petrolier lovit de atacurile americane - SUA susțin că petrolierul încercase să spargă blocada americană.

• BLO: ministrul indian de Externe a declarat că SUA a cerut țării să cumpere petrol rusesc.

• AJZ: șase națiuni occidentale impun sancțiuni coordonate din cauza violenței coloniștilor israelieni din Cisiordania.

• NYT: cum s-a transformat LinkedIn în ceva la care s-a opus întotdeauna: influenceri, conținut sponsorizat, vedete de reality TV și comedianți. O platformă cu 1,3 miliarde de utilizatori și venituri de 19 miliarde de dolari încearcă să facă echilibristică și să evite să devină TikTok.

Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten

Share

Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!  

Facebook

Twitter

LinkedIN

Telegram

Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații. 

contact@frumentarius.ro

Leave a comment

Gabriel Elefteriu, Bucharest Nine and the Three Seas Initiative remain unequal to the task

Pe hârtie, flancul estic al NATO, care se întinde din Norvegia și Finlanda în Arctica până la România și Bulgaria la Marea Neagră, formează o linie de front geopolitică coerentă în confruntarea strategică a Alianței cu Rusia. Toate aceste țări, cu o cvasi-excepție, sunt acum membre atât ale NATO, cât și ale UE. Doar Norvegia, care se învecinează direct cu Rusia în vârful peninsulei scandinave, rupe oarecum tiparul: nu este din punct de vedere tehnic o țară a UE, deși se aliniază strâns cu Bruxelles-ul și face parte din Piața Unică.

Această coerență remarcabilă între parametrii fundamentali ai apărării, cadrului economic și geografiei - o linie compactă de aliați, întreruptă doar de Golful Finlandei și de Suwalki Gap - este de o epocă relativ recentă. Finlanda a aderat la NATO abia în 2023, odată cu Suedia. România și Bulgaria au aderat la UE în 2007. Marele Flanc poate fi de o importanță enormă - viitorul securității europene depinde de sustenabilitatea sa - dar, în ceea ce privește construcția politico-strategică, rămâne subdezvoltat și sfâșiat de contradicții care stau sub fațada sa substanțială. Cea mai îngrijorătoare este diviziunea continuă dintre cele două jumătăți ale sale.

În nord, națiunile Forței Expediționare Comune (JEF) conduse de Regatul Unit, de la Marea Britanie și Olanda, trecând prin Scandinavia până la țările baltice și Polonia, operează la un nivel mult mai avansat și mai profund de cooperare și coordonare în domeniul apărării, industriei, politicii, militară și economice (inclusiv interoperabilitate militară). Această activitate consolidează profunzimea strategică și reprezintă un sprijin serios pentru statele din prima linie din zonă.

Nordul este deosebit de puternic din punct de vedere militar: mai integrat și testat temeinic în exerciții, inclusiv, în mod crucial, la nivel de comandă. Excelează prin răspuns rapid și concentrare maritimă/hibridă - a se vedea, de exemplu, Opțiunea de răspuns Nordic Warden JEF, activată rapid în 2024 pentru a face față amenințărilor la adresa infrastructurii subacvatice. Există, de asemenea, achiziții comune între multe dintre aceste țări nordice, de exemplu pentru rachete de atac naval sau un program de colaborare privind Sistemul comun de vehicule blindate.

Apoi, există reducerea barierelor comerciale, lanțuri de aprovizionare comune, precum și partajarea inovațiilor pentru a stimula capacitatea europeană, permițând obiective precum interschimbabilitatea echipamentelor și a personalului și o integrare mai profundă a forțelor de înaltă pregătire, cu scopul de a crea o „forță de prieteni” cu afinitate culturală și proceduri standardizate. În cele din urmă, relațiile politice dintre majoritatea acestor țări sunt profunde, alte forumuri regionale, cum ar fi Cei Opt Nordici-Baltici, ajutând în acest sens. Consultarea este permanentă, adesea strânsă, cu un sentiment comun al amenințărilor și oportunităților și cu o înțelegere comună a necesității de solidaritate geopolitică.

Între timp, partea sudică a flancului estic, de la Slovacia și Ungaria până la România și Bulgaria, cu propriile națiuni din centura mai largă situate în spatele liniei frontului, inclusiv Cehia, Slovenia și Balcanii, prezintă o imagine mult mai puțin convingătoare. Istoria nu ajută, deoarece multe dintre aceste țări - majoritatea foste comuniste - împărtășesc mai mult vechi nemulțumiri reciproce decât încredere reciprocă. Sigur, amenințarea rusească le-a conferit un interes comun de securitate, dar interesele individuale - inclusiv, adesea, rivalitățile politice pentru supremația în grațiile Washingtonului și Bruxelles-ului – prevalează, uneori, asupra altor preocupări.

Cele două formate cele mai importante pentru coordonare în această regiune sunt Bucharest Nine (B9) - care se întinde din Bulgaria până în Estonia, extinzându-se puțin în teritoriul strategic nordic, dar cu o greutate geopolitică mult la sud de linia de mijloc - și Inițiativa celor Trei Mări (3SI), care are o componență similară, la care se adaugă țări precum Grecia și Austria. Din păcate, niciuna dintre ele nu pare a fi un succes strategic convingător, care să ofere rezultate semnificative în întreaga regiune.

B9 și 3SI există de peste un deceniu. Ambele s-au format în 2015 ca răspuns la ocuparea Crimeei de către Rusia: una mai degrabă ca o reuniune politică pentru „coordonarea pozițiilor” în chestiuni de securitate - un fel de grup de lobby est-european în cadrul NATO; cealaltă ca o inițiativă de dezvoltare regională pentru Europa Centrală și de Est (ECE) - între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră - cu accent pe infrastructura transfrontalieră în sectoarele transporturilor, energiei și digitalului de-a lungul axei nord-sud. SUA au avut tendința de a le sprijini pe ambele, în principal pentru că țările ancoră atât ale B9, cât și ale 3SI sunt Polonia și România, ele însele aliate apropiate și dedicate SUA.

Însă B9 a rămas până acum un subiect de discuție: cu siguranță util, așa cum astfel de formate sunt întotdeauna într-o oarecare măsură, dar nu o grupare a cărei influență poate fi legată în mod clar de vreun rezultat militar sau diplomatic major care altfel nu s-ar fi produs. Cu siguranță, în ceea ce privește politica NATO în Europa de Est sau orice alte chestiuni strategice majore, marii jucători - în special SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia - sunt încă cei care stabilesc agenda.

Pe de altă parte, 3SI este un proiect eminamente practic – dar unul care livrează pur și simplu prea puțin și prea lent. După zece ani de existență, suma totală a banilor efectiv angajați – nici măcar nu toți cheltuiți – prin fondul de investiții al 3SI este de aproximativ 800 de milioane de euro. Această sumă este mai puțin impresionantă pentru o regiune de 120 de milioane de locuitori din toate statele membre ale 3SI, cu un PIB combinat de peste 3,5 trilioane de euro și cu deficite estimate de investiții în infrastructură de aproximativ 600 de miliarde de euro. Aceste realități legate de numerar tind să fie ascunse de avalanșa de comentarii și relații publice din jurul multitudinii de proiecte de infrastructură foarte utile care sunt dezvoltate în cadrul 3SI; acestea oferă o presă bună și „narațiuni”. Dar nu sunt semnificative din punct de vedere strategic la scara cerințelor regiunii sau a mizelor geopolitice implicate.

Toate acestea sunt o rușine, deoarece atât B9, cât și 3SI sunt idei solide care, dacă sunt implementate și extinse corespunzător – în ceea ce privește ambiția, resursele și asertivitatea – ar putea transforma Europa Centrală și de Est și, prin urmare, ar putea aduce echilibrul între cele două jumătăți ale flancului estic. Deocamdată, ele nu au trecut încă testul maturității geopolitice. În principiu, B9 ar putea deveni un adevărat motor al capacității de apărare pentru membrii săi, printr-un cerc virtuos de achiziții publice comune și cercetare și dezvoltare, investiții în apărare și interoperabilitate militară sporită – ceea ce este necesar.

În mod similar, 3SI ar putea trece la o viteză superioară – mult mai multe investiții comune, dar și o coordonare economică mai largă și parteneriate preferențiale – și ar putea deveni baza unui bloc politico-economic din Europa Centrală și de Est în cadrul UE. În acest fel, ar putea ajunge să controleze însăși Uniunea. Desigur, toate acestea vor rămâne doar vise atâta timp cât Noua Europă nu va vedea imperativul – și oportunitatea – de a acționa împreună cu un scop și de a-și construi propriul viitor în termenii proprii, mai degrabă decât în ​​cei stabiliți în altă parte. Dar niciodată să nu spuneți niciodată.