Miercuri, 4 februarie, Departamentul de Stat a găzduit primul eveniment ministerial pe tema mineralelor critice, cu participarea mai multor țări și organizații.

State.gov: Conferința Ministerială privind Mineralele Critice din 2026, Fișă informativă, 4 februarie 2026

• Statele Unite, împreună cu partenerii și aliații noștri, și-au propus să remodeleze piața globală a mineralelor critice și a pământurilor rare.

• La reuniunea ministerială de astăzi, Statele Unite și partenerii noștri au luat măsuri pentru a construi lanțuri de aprovizionare cu minerale critice sigure și rezistente.

• Statele Unite au semnat unsprezece noi acorduri-cadru bilaterale sau memorandumuri de înțelegere privind mineralele critice cu țări precum Argentina, Insulele Cook, Ecuador, Guineea, Maroc, Paraguay, Peru, Filipine, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Uzbekistan.

• Statele Unite au semnat alte zece acorduri-cadru sau memorandumuri de înțelegere privind mineralele critice în ultimele cinci luni și au finalizat negocierile privind astfel de acorduri cu alte șaptesprezece țări.

• secretarul de stat Marco Rubio a anunțat crearea FORGE ca succesor al Parteneriatului pentru Securitatea Mineralelor (MSP), care va fi prezidat de Republica Coreea până în iunie.

• pe 3 februarie, cu o zi înainte de întâlnirea ministerială, secretarul adjunct Landau a fost martor la semnarea unui memorandum de înțelegere între Glencore și Orion Critical Mineral Consortium, susținut de SUA, în legătură cu o potențială achiziție de active în Republica Democrată Congo (RDC).

• sprijinul acordat recent de guvernul SUA lanțurilor critice de aprovizionare cu minerale include: Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) - Proiectul Vault; Departamentul Energiei (DOE), Departamentul de Război, Corporația Internațională de Finanțare pentru Dezvoltare a SUA (DFC), Biroul Reprezentantului Comercial al Statelor Unite (USTR).

Proiectul Vault înființează Rezerva Strategică de Minerale Critice din SUA, un parteneriat public-privat guvernat independent, care va depozita materii prime esențiale în instalații securizate din Statele Unite.

Ustr.gov, 4 februarie: ambasadorul Jamieson Greer a anunțat că Statele Unite, Comisia Europeană și Japonia intenționează să elaboreze planuri de acțiune pentru reziliența lanțului de aprovizionare cu minerale critice. În cadrul acestor planuri de acțiune, Statele Unite, Comisia Europeană și Japonia vor dezvolta politici și mecanisme comerciale coordonate, cum ar fi prețuri minime ajustate la frontieră, care pot atenua vulnerabilitățile critice ale lanțului de aprovizionare cu minerale.

Gov.uk, 5 februarie: Regatul Unit și SUA au semnat Memorandumul de înțelegere pentru asigurarea aprovizionării în mineritul și prelucrarea mineralelor critice și a pământurilor rare.

Ambasada României în SUA, Facebook, 4 februarie: „România: Un Aliat Strategic în asigurarea viitorului mineralelor critice. La conferința ministerială la nivel înalt de astăzi despre minerale critice de la Washington, ministrul de externe Oana Țoiu s-a alăturat omologilor americani și internaționali pentru a avansa una dintre cele mai urgente priorități globale: construirea unor lanțuri de aprovizionare sigure și diversificate pentru resurse critice și strategice. De ce contează România: Bogat în resurse: România deține depozite de elemente de pământ rar și alte minerale critice esențiale pentru energia curată, apărarea și industria tehnologică emergentă; Locație strategică: La răscrucea dintre Est și Vest, România este o poartă naturală pentru lanțurile de aprovizionare regionale și transatlantice care leagă Europa, Marea Neagră și Asia Centrală; Capacități industriale și tehnologice: Cu o bază industrială în expansiune, infrastructură energetică și aprofundarea parteneriatelor de cercetare și dezvoltare, România este pregătită să găzduiască și să scaleze capacitatea de procesare și fabricație; Partener de încredere: O democrație puternică, un membru UE și NATO și unul dintre cei mai activi aliați ai SUA din regiune - România aduce pe masă încredere, predictibilitate și valori comune.

Guvernul României se angajează să avanseze parteneriatele investiționale printr-un grup național de lucru tehnic și să își dezvolte rolul de pilon european cheie în asigurarea lanțurilor critice de aprovizionare cu minerale. În timp ce SUA și aliații săi caută alternative de încredere la surse fragile sau adversariale, România este pregătită să facă parte din soluție - nu doar cu resurse, ci cu angajament strategic, pârghie geografică și viziune transatlantică”.

Ambasada SUA la București, X, 5 februarie: „președintele Trump este ferm angajat să colaboreze cu partenerii noștri internaționali, inclusiv România, pentru a asigura aprovizionarea sigură și fiabilă cu minerale esențiale necesare pentru susținerea sectoarelor noastre de apărare, energie și tehnologie.”

Ambasada SUA la București, Facebook, 5 februarie: „Statele Unite și țările care au participat la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază că lanțurile de aprovizionare sigure și fiabile cu minerale critice sunt esențiale pentru securitatea economică și națională comună și își reafirmă angajamentul de a coopera pentru consolidarea acestui sector strategic”.

Ce spune mass media din România ...

• Economica.net, 4 februarie: Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi Japonia au anunţat miercuri că realizează un parteneriat strategic care vizează ameliorarea aprovizionării cu minerale critice, esenţiale în sectoare precum cel al construcţiei de automobile, al apărării şi cel digital, relatează AFP, transmite Agerpres.

• Digi24, 4 februarie: o companie canadiană de explorare a identificat în Munții Apuseni zăcăminte importante de minerale rare, inclusiv uraniu, cobalt și nichel, pe un perimetru de 25 de kilometri pătrați la limita județelor Bihor și Arad. Descoperirea vine în contextul în care Europa caută să reducă dependența de importurile de materii prime critice. Descoperirea aparține companiei canadiene Leading Edge Materials, specializată în explorarea resurselor strategice pentru industria europeană.

• Știri pe Surse, 4 februarie: compania canadiană Leading Edge Materials, proprietara uneia dintre cele mai mari mine de grafit din lume și deținătoarea licenței de explorare pentru perimetrul de minereu polimetalic Bihor Sud, a identificat resurse potențiale semnificative de uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc în zona Munților Apuseni, resurse care ar putea fi exploatate comercial, potrivit informațiilor analizate de Profit.ro.

• Mediafax.ro, 5 februarie: SUA a anunțat că dorește să coopereze cu România în ceea ce privește mineralele critice. Anunțul a fost făcut, joi, prin intermediul Ambasadei SUA la București. Reprezentanții Ambasadei de la București au publicat un mesaj pe pagina lor de Facebook. Aceștia susțin că doresc să colaboreze cu România în vederea consolidării sectorului.

• EuroNews.ro, 5 februarie: depozitele de metale rare ale României stârnesc interesul SUA. „Americanii știu că potențialul nostru e mare. E o șansă de relansare” Donald Trump dă un mesaj special României, în plină discuție despre crearea unei coaliții a minereurilor rare, care să contracareze dominația chineză în materie. Președintele american susține că este ferm angajat să colaboreze țara noastră pentru a asigura aprovizionarea sigură și fiabilă cu minerale esențiale.

• G4Media, 5 februarie: zăcăminte de minerale rare, descoperite în Apuseni de o companie canadiană, anunță Alba24. Este vorba despre zăcăminte de uraniu, cobalt, nichel, aur, plumb, zinc și cupru, arată un comunicat de presă din februarie al Leading Edge Materials, care prezintă cele mai recente date ale explorărilor desfășurate în ultimii ani.

Profit.ro, 5 februarie: SUA vor să lucreze cu România pentru metale critice. Prin intermediul ambasadei de la București, SUA au anunțat că doresc să coopereze cu România în ceea ce privește mineralele critice. Mesajul arată că americanii vor să colaboreze cu România în ceea ce privește consolidarea acestui sector strategic.

EuroNews.ro, 5 februarie: SUA vor să înființeze un bloc comercial pentru aprovizionarea cu minerale critice. Departamentul de Stat a chemat la Washington 50 de lideri din întreaga lume, pentru a crea o strategie de reducere a dependenței față de China. România a fost reprezentantă, la discuții, de ministrul de Externe, Oana Țoiu. Ambasada Statelor unite la București a transmis că țările care au participat la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază faptul că lanțurile de aprovizionare sigure și fiabile sunt esențiale pentru securitatea economică și națională comună. România deține zăcăminte de minerale critice: grafit, magneziu, cupru, uraniu, cobalt, zinc, plumb și pământuri rare în zone precum Gorj, Hunedoara și Bihor, exploatate foarte puțin sau deloc.

Forbes.ro, 5 februarie: România intră în jocul global al pământurilor rare. Proiectul de la Feldioara mizează pe mai mult decât o fabrică. România ar putea deveni, în următorii ani, un nod strategic în lupta globală pentru controlul pământurilor rare – materiale esențiale pentru apărare, energie verde și tehnologiile viitorului. La Feldioara, în județul Brașov, se conturează un proiect care depășește cu mult logica unei investiții industriale clasice și intră direct în sfera geopoliticii. Nuclearelectrica, companie controlată de statul român, a semnat un Term Sheet neangajant cu grupul american Critical Metals Corp, listat pe Nasdaq, pentru evaluarea înființării unui joint venture 50%-50% destinat procesării metalelor rare într-o unitate de ultimă generație, amplasată la Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara.

ProTv, 6 februarie: SUA vor mineralele rare ale României. Ce zăcăminte critice ar fi de oferit în schimbul investițiilor de miliarde. Anunțul vine în contextul în care la Washington are loc o reuniune importantă la care se caută soluții pentru reducerea dependenței de China. Țara noastră are zăcăminte mari din aceste materiale rare planuri pentru noi exploatări, dar și pentru noi uzine de procesare. Unele investiții ar putea fi realizate chiar în colaborare cu americanii. Ambasada spune că România este un aliat strategic în asigurarea viitorului mineralelor critice, prin resursele numeroase și poziția geografică. SUA și UE vor negocia în următoarele treizeci de zile un plan. România are peste 150 de licențe de explorare sau exploatare și trebuie să monitorizeze stadiul în care se află investițiile.(...) Trei proiecte de exploatare de la noi au fost declarate strategice de Comisia Europeană: grafit la Baia de Fier, în Gorj, cupru la Rovina, Hunedoara și magneziu la Budureasa, în Bihor.

Digi 24, 6/7 februarie: Acord pe metale rare. Țoiu: România se poziționează ca partener strategic. Ce a stabilit delegația României la Washington. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, poziționează România ca partener strategic în relațiile transatlantice, la reuniunea ministerială privind mineralele rare de la Washington. România contează în ecuația mineralelor critice pentru că deține unele dintre cele mai importante rezerve din Europa. Reuniunea ministerială de la Washington și discuțiile premergătoare acesteia au avut obiectivul de a consolida securitatea economică, lanțurile de aprovizionare cu minerale rare și parteneriatele globale. În următoarele 30 de zile o formă finală a Memorandumului de Înțelegere, cu negocieri conduse de Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, va facilita dezvoltarea unor politici și mecanisme comerciale coordonate, în contextul Actului european privind materiile prime rare.

Reuniunea ministerială a reunit un grup de bază format din cinci miniștri de externe ai UE: România, Italia, Polonia, Țările de Jos, Lituania. România a participat la invitația secretarului de stat Marco Rubio. Vizita de lucru s-a desfășurat în perioada 3 - 6 februarie. Din delegația României au mai făcut parte șeful cancelariei premierului, Mihai Jurca și consilierul prezidențial pentru politici economice, Radu Burnete.

HotNews, 7 februarie: ministrul Mediului, despre zăcămintele de minerale rare: „Putem să creăm în România o piață de desfacere pe zona aceasta”. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a spus că regulile europene de mediu pentru exploatarea zăcămintelor de minerale rare au fost îmbunătățite pentru a fi redusă birocrația, precum și că la nivel european au fost alocate resurse financiare pentru astfel de extrageri. Digi24.ro a scris miercuri că firma canadiană Leading Edge Materials a descoperit în Munții Apuseni zăcăminte importante de minerale rare, într-un perimetru de circa 25 de kilometri pătrați, aflat în județele Bihor și Arad.

Veridica.ro, 9 februarie: România va cartografia, în parteneriat cu SUA, zăcămintele de minerale rare din țara noastră. România intenționează să cartografieze, în parteneriat cu US Geological Survey, liderul mondial în cartografiere geologică, toate zăcămintele de minereuri rare de pe teritoriul țării, a anunțat consilierul prezidențial Radu Burnete, într-un articol publicat pe propriul site.

Digi24, 9 februarie: consilier prezidenţial, după reuniunea privind mineralele critice din SUA: Să ieșim din paradigma simplistă cu „ne vindem resursele”. Consilierul prezidenţial pe probleme economice Radu Burnete, afirmă, după prima reuniune dedicată mineralelor critice desfăşurată la Washington între 3 și 6 februarie, că America are nevoie de „aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice”, iar România „este unul dintre ei”. Vizita a oferit oportunitatea de a discuta parteneriate strategice pentru exploatarea resurselor românești, dezvoltarea industriei locale și consolidarea securității energetice, inclusiv prin proiecte de energie nucleară și infrastructură regională de gaze... Radu Burnete a subliniat importanța României în contextul Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană selectând 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: Grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara).

Ziarul Financiar, 9 februarie: mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegaţii din România, la care au luat parte şi ministrul de externe Oana Ţoiu şi consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete. Primul semnal public a venit din partea Ambasadei SUA la Bucureşti, care a transmis că Statele Unite şi ţările participante la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază importanţa unor lanţuri de aprovizionare sigure şi fiabile cu minerale critice, considerate esenţiale pentru securitatea economică şi naţională comună. Ulterior, ministrul de externe Oana Ţoiu a prezentat rezultatele discuţiilor pe Facebook, subliniind că securitatea economică a României şi a Uniunii Europene depinde tot mai mult de rezilienţa lanţurilor de aprovizionare.

(...)Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara). România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum şi potenţial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan şi zirconiu, scrie Radu Burnete într-un blog.

G4Media, 9 februarie: Consilierul prezidențial Radu Burnete anunță că România vrea să cartografieze cu SUA zăcămintele din țara noastră și să încheie parteneriate cu companii americane pentru extragerea minereurilor rare

Antena 3, 9 februarie: Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a declarat, duminică seară, că una dintre concluziile vizitei de la Washington este “nevoia de a reduce birocrația pentru investițiile strategice, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de transparență și protecție”. Ţoiu a punctat şi că “securitatea economică a României și a întregii Uniuni Europene depinde, astăzi mai mult ca oricând, de reziliența lanțurilor de aprovizionare”. “În vizita oficială în Washington D.C. am discutat cu Doug Burgum, Secretar al Departamentului de Interne al SUA, la un prânz de lucru care a avut loc în cadrul reuniunii ministeriale dedicată mineralelor rare.

Calea Europeană, 9 februarie: România intenționează să cartografieze, în parteneriat cu US Geological Survey, liderul mondial în cartografiere geologică, toate zăcămintele de minereuri rare de pe teritoriul țării, a precizat, luni, consilierul prezidențial pentru politici economice, Radu Burnete, într-un articol publicat pe pagina sa web.

Ziarul Financiar, 10 februarie: Radu Burnete, consilier economic prezidenţial: America are nevoie de aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice. România este unul dintre ei

Calea Europeană, 10 februarie: Iulian Chifu: Șah la China, interes american în România – Acordul pentru minerale critice. Joi 4 februarie, Statele Unite au reunit la Washington reprezentanți din 54 de state și Uniunea Europeană pentru a discuta soluția de a ieși din dependența și constrângerile Chinei privind metalele rare și alte produse critice economiei de azi și de mâine. Soluția americană este o formulă de coaliție de voință care să investească în propriile produse, în minerit, prelucrare și producție, asigurând prețuri controlate minime pentru a permite eficiența sistemului care consideră materialele și mineralele critice drept elemente de securitate națională, al căror lanț de producție trebuie să fie liber de constrângeri și intervenții externe. România a fost prezentă la nivel de Ministru de Externe și are propriile atuuri în acest subiect, chiar dacă nu e încă parte a acordului și încearcă să deslușească rolul, poziția și avantajele pe care le-ar avea în această nouă structură globală. Prezența investitorilor ruși în industria extractivă este o altă problemă vitală pe care România o realizează cu această ocazie (...) România a fost prezentă la Washington prin ministrul de Externe, Oana Țoiu, mai ales pentru că la masă a fost prezentă Uniunea Europeană și pentru că acordul ar putea viza investiții americane sau colective în resursele României, cu precădere cuprul, grafitul și magneziul. Desigur, o evaluare serioasă ar trebui să vizeze piața de cupru, dar și de aluminiu și de metale rare și să identifice care sunt beneficiarii privați cu acces la aceste produse în România, respectiv rolul Rusiei și a investitorilor ruși – fie ei din generația Elțîn, din opoziția putinistă sau dintre oligarhii lui Putin, vezi cazul recent al Otokar-Automecanica Mediaș. Apoi eventuala intrare a Uniunii Europene în acord ar facilita prioritizarea investițională a statului și implicarea în ușurarea proiectelor de minerit și producție de metale rare. Totuși precedentele intervenții cu iz de influență de la Est, de aceeași factură ca cele chineze în SUA – Chevron, Exxon, Roșia Montana – nu sunt neapărat de bun augur și constituie precedente blocante și nepotrivite în cazul unui nivel de ambiție mai relevant al României de a-și exploata resursele minerale valoroase.

Ce spune consilierul prezidențial Radu Burnete, Cursdeguvernare.ro, burnete.eu:

• America are nevoie de aliați cu economii reziliente la presiuni geopolitice. România este unul dintre ei.

• România trebuie să-și construiască reziliența prin diplomație economică, putere militară și companii mai puternice.Vizita de la Washington a fost un exercițiu concret în acest sens - scurtă, dar densă, axată pe trei piloni strategici: minerale critice, energie și relațiile cu Congresul american.

• tema principală a vizitei a fost cea a mineralelor critice. Contextul global este cel care dă urgență acestei discuții. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de țări. JD Vance și Marco Rubio au propus acolo un bloc comercial al aliaților pentru minerale critice, menit să contracareze dominația chineză. SUA, UE și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile - un angajament de a dezvolta planuri de acțiune comune pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergență transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale. Și aici intervine România. Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara)[i]. România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite.

• România și-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu știm suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică.

• un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuție despre exploatare rămâne speculativă.

• obiectivul discuțiilor bilaterale este limpede: ca în parteneriat comercial, companii americane și române să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu.

• prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puțin vulnerabili la un posibil șantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele.

G4Media, 18 ianuarie, Răspândirea de știri false în numele unei puteri străine trebuie să fie ilegală, transmite Serviciul Finlandez de Informații și Securitate

„Răspândirea de știri false în numele unei puteri străine trebuie să fie ilegală, transmite Serviciul Finlandez de Informații și Securitate – SUPO citat de publicația finlandeză yle.fi. În timp ce SUPO dorește să combată astfel dezinformarea, experți în drept penal au rezerve față de această propunere.

Serviciul Finlandez de Informații și Securitate (SUPO) a propus incriminarea răspândirii de informații în numele unui stat străin...”

„Propunerea a apărut dintr-o declarație dată de directorul Supo, Antti Pelttari , unei comisii parlamentare pentru transporturi și comunicații, cu privire la schimbările recente din mediul de securitate.”

Ce aflăm accesând link-ul citat de publicație, yle.fi:

„Supo: Răspândirea de știri false în numele unei puteri străine ar trebui să fie ilegală

În timp ce Serviciul finlandez de informații și securitate (Supo) dorește să combată dezinformarea, experții în drept penal au rezerve cu privire la propunere...”

„Propunerea a apărut dintr-o declarație dată de directorul Supo, Antti Pelttari , unei comisii parlamentare pentru transporturi și comunicații, cu privire la schimbările recente din mediul de securitate”.

Un articol care are ca dată: 6 august 2022.