Știre:

Digi TV:

TVRInfo:

G4Media:

Știrea prezentată de presa din România apare (și) în:

NewsWeek:

Washington Times:

New York Post:

The Independent (UK):

Times of Israel:

Turkiyetoday:

FirstPost, platformă indiană de știri:

Ar mai fi ...

HSToday.us (Homeland Security Today) este o platformă media și o revistă nonprofit din Statele Unite, deținută de organizația nonprofit Government Technology & Services Coalition (GTSC).

HSToday:

Videoclipul a fost postat de contul de X (Twitter) @MOSSADil (Mossad Commentary) - un cont neoficial de monitorizare a știrilor, care nu aparține Mossad deși afișează bifa albastră de verificare și folosește numele de „Mossad”: „IRANUL VÂNEAZĂ FAMILIA TRUMP Agenția de știri Tasnim, legată de IRGC, a emis o amenințare gravă, publicând un videoclip în care identifica locațiile frecventate de Melania Trump”

Videoclipul a fost șters.

Și, totuși, ce ar mai fi de știut ...

Conform diverselor materiale de presă, sursa clipului video „Unde să o ucizi pe Melania”, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, este canalul oficial de Telegram al agenției Tasnim News.

În prezent, videoclipul nu se află pe canalul oficial de Telegram al Tasnim.

În Iran, agențiile de presă Mehr News Agency (MNA) și Tasnim News Agency au afilieri politice și structuri de control diferite în cadrul regimului de la Teheran. Mehr este controlată de Organizația pentru Dezvoltare Islamică, subordonată Liderului Suprem; Tasnim este deținută și controlată de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).

Mehr News:

Memri TV - The Middle East Media Research Institute (MEMRI) este o organizație non-profit de monitorizare a presei, fondată în 1997 la Washington, D.C., de către Yigal Carmon (fost ofițer de informații militare israelian) și Meyrav Wurmser (analist politic american).

Memri TV:

Aljazeera:

Financial Times, 5 iunie: Ucraina atacă infrastructura energetică rusă într-un ritm fără precedent

Ce spune Konrad Muzyka pe platforma X:

Și mai spune, referitor la un paragraf din articolul Financial Times

(Argumentează repostând ceea ce afirmase în luna martie: „SUA au încetat deja să mai împărtășească date de informații cu Ucraina de ceva vreme”.)

Ce s-a înțeles …

Antena 3 România: Serviciile secrete ale SUA au ajutat armata ucraineană la dirijarea dronelor de atac pe rutele optime și să evite astfel antiaeriana rusă, în campania de atacuri asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice a Rusiei, informează Financial Times, care citează oficiali de rang înalt de la Kiev.

Obozrevatel Ucraina: Dronele ucrainene, cu ajutorul serviciilor secrete americane, au atacat rafinăriile de petrol rusești de aproape 200 de ori de la începutul anului – Financial Times

Forbes Ucraina: Serviciile secrete americane ajută Ucraina să planifice rute de zbor cu drone și să evite apărarea aeriană rusească în timpul atacurilor asupra rafinăriilor de petrol, potrivit Financial Times, citând oficiali ucraineni anonimi.

RBC Rusia: FT a relatat despre asistența acordată de SUA în cadrul atacurilor cu drone ucrainene din Rusia. SUA au ajutat Kievul să determine rute pentru atacuri cu drone împotriva Rusiei și să găsească modalități de a ocoli apărarea aeriană, relatează FT. Rusia condamnă orice ajutor militar acordat Ucrainei.

BMF Rusia: FT - Serviciile secrete americane ajută Forțele Armate Ucrainene să ocolească apărarea aeriană pentru atacuri împotriva Rusiei. Datorită acestui ajutor, eficacitatea atacurilor Forțelor Armate Ucrainene pe teritoriul Rusiei a crescut semnificativ.

Deviza ziarului britanic Financial Times: „Without fear and without favour”

30 iunie, Onet publică articolul cu titlul Rusia ar putea comite o provocare armată împotriva Poloniei. Iar NATO deține informații pe această temă.

3 iulie, The Telegraph: SUA avertizează că Rusia plănuiește un atac asupra Poloniei pentru a testa hotărârea NATO

3 iulie, (la câteva ore după The Telegraph) The Independent a scris: SUA susține că Rusia plănuiește un atac asupra Poloniei pentru a testa hotărârea NATO - Vladimir Putin ar putea folosi un atac asupra NATO ca monedă de schimb pentru războiul din Ucraina, au declarat surse pentru presa poloneză.

3 iulie, „jurnaliștii Onet News” publică materialul cu titlul: Rusia ar putea plănui acțiuni împotriva Poloniei. The Telegraph publică concluziile lui Onet.

4 iulie, presa preia afirmațiile premierului polonez Donald Tusk - Polsatnews, RMF24 „nu intenționez să sperii pe nimeni, dar lunile următoare ar putea fi critice, mai ales în statele baltice, aceste temeri se resimt”; Fakt.pl, Gazeta Wyborcza „problema cheie în tensiunea politică apărută între Kiev și Varșovia este că Rusia este foarte interesată și nu am avut nicio îndoială - și am mai văzut exemple în acest sens - că Rusia va încerca să exploateze faptul că avem atât de mulți refugiați și imigranți din Ucraina în Polonia și că Polonia a sprijinit atât de activ Ucraina în apărarea sa împotriva războiului încă din primele zile ... un motiv, fără legătură cu activitatea Rusiei, este dificultatea pe care o vedem la Kiev în a se împăca cu propria istorie. Volînia este cel mai dramatic exemplu în acest sens.

4 iulie, Kyiv Post scrie articolul Marea Britanie promite să apere teritoriul NATO după ce au apărut informații despre un plan de provocare rusesc împotriva Poloniei

5 iulie, Ukrainska Pravda publică materialul FSB-ul rus a lansat o campanie de dezinformare cu documente false despre tragedia de la Volînia – Agenția Centrală de Informații

Sursa citată: Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Ce mai spune Ukrainska Pravda ?

Primul link oferit de Ukrainska Pravda pentru „CIA a avertizat ...” nu poate fi accesat. Al doilea, pentru același „avertisment”, trimite la o postare Telegram a Centrului pentru Combaterea Dezinformării, care nu conține nicio precizare referitoare la CIA.

Ce spune Andriy Kovalenko, pe canalul Telegram:

Centrul pentru Combaterea Dezinformării și Andriy Kovalenko

Centrul pentru Combaterea Dezinformării (CPD) din Ucraina este o instituție guvernamentală subordonată Consiliului Național de Securitate și Apărare (NSDC) al Ucrainei. Andriy Kovalenko (Andrii Kovalenko) este directorul CPD din 2024.

Centrul pentru Combaterea Dezinformării a fost înființat în martie 2021 printr-un decret al președintelui Ucrainei și este destinat combaterii dezinformării.

CPD a postat pe site-ul propriu, la 4 iulie, materialul Rusia își intensifică războiul informațional împotriva Ucrainei și Poloniei.

• RBC Ucraina, 2021 - Fabrica de Adevăr. Cum și de ce creează Ucraina un Centru Anti-Fals; Deutsche Welle, 2021 - Centrul pentru Combaterea Dezinformării a fost prezentat la Kiev (Centrul a fost creat pentru a contracara propaganda, dezinformarea distructivă și pentru a preveni manipularea opiniei publice, a declarat șeful său. Cu toate acestea, ONG-urile fac acest lucru în Ucraina din 2014);

• Andriy Kovalenko are experiență în industria media (Segodnya, Kommentarii, Espreso, Depo.ua). A lucrat în instituții guvernamentale și a fost consultant în PR. A colaborat, din 2018, în calitate de expert IT, cu Institutul de Studii Est-Europene (Polonia) la cercetări privind propaganda rusă. A condus departamentul media de la sediul electoral al partidului Slujitorul Poporului din Comunitatea Teritorială Unită Borshahivska. Din 2022, este militar, operator de drone, ofițer activ în Forțele de Apărare ale Ucrainei. Gestionează conturi personale de socializare cu o audiență de 700.000 de urmăritori.

Ukrainska Pravda și ... a treia cale pentru insulele mici.

Wall-Street.ro: Rusia, PLAN un atac asupra Poloniei? (sic) Donald Tusk, avertismentul care pune pe jar NATO: „Lunile următoare vor fi critice”

Cei de la Wall-street.ro nu sunt singurii care citează The Independent. Digi 24, Spotmedia, Veridica, Euronews.ro – apelează și ei la The Independent. G4Media citează The Telegraph, dar și un articol din The Guardian din 26 iunie, despre Kremlinul care ar putea încerca să testeze coeziunea NATO.

Ieri, la câteva ore după The Telegraph, The Independent a scris:

Semnează Alex Croft, un reporter aflat la începutul carierei sale în jurnalismul de politică externă.

• publicația britanică The Independent este deținută de compania Independent Digital News & Media Ltd, cel mai important acționar fiind Evgeny Lebedev (aproximativ 47%) - om de afaceri britanic de origine rusă, fiul fostului ofițer KGB, Alexander Lebedev.

• în anul 2020, prietenul lui Alexander Lebedev, premierul de atunci, Boris Johnson, l-a nominalizat pentru un titlu de nobil pe viață. A primit titlul oficial de Baron Lebedev, of Hampton and of Siberia. Ceea ce a îngrijorat serviciile britanice de securitate.

• probabil fără nicio legătură cu știrea „atacul asupra Poloniei”, cu o zi înainte (2 iulie), The Telegraph a scris despre cum Lordul Lebedev își scoate la vânzare conacul din Hampton Court pentru 25 de milioane de lire sterline. Deputatul, scrie The Telegraph, se autointitulează Baron Lebedev, de Hampton în cartierul londonez Richmond upon Thames și de Siberia în Federația Rusă.

• în 2006, Alexander Lebedev și fostul președinte sovietic Mihail Gorbaciov au cumpărat împreună 49% din acțiunile Novaya Gazeta (restul de 51% aparținând redacției). Timp de ani de zile, Lebedev a fost principalul finanțator al ziarului. The Guardian, 2015: „Alexander Lebedev, proprietarul publicației Independent, a acordat un interviu sincer publicației Times în care dezvăluie că nu mai finanțează ziarul său de investigații rusesc, Novaya Gazeta. Deși fostul miliardar rus și fost agent KGB rămâne acționar, el a declarat că a încetat să o finanțeze din cauza cheltuielilor și a presiunii”. Argumenty i Fakty (Rusia), 2022: „antreprenorul și fostul deputat al Dumei de Stat, Alexander Lebedev, deține publicația online britanică The Independent. De asemenea, este proprietarul majoritar al ziarului Evening Standard și cel mai mare acționar și investitor privat al Novaya Gazeta. Liga.net, 2025: „Alexander Evgenievich Lebedev este un antreprenor și politician rus. Este președintele Consiliului de Administrație al Corporației Rezervei Naționale CJSC și fost deputat al Dumei de Stat. De asemenea, a fost membru al Dumei Districtuale Slobodskoy (2011-2014). Este proprietarul publicației online britanice The Independent și al canalului de televiziune London Live. Este proprietarul majoritar al ziarului Evening Standard și cel mai mare acționar și investitor privat în Novaya Gazeta (...) După ce s-a retras din armată cu gradul de locotenent-colonel, Alexander Lebedev a decis să intre în afacerile financiare. A fondat Compania Rusă de Investiții și Finanțe (RIFK). În 1995, RIFK a achiziționat mica și dificila Bancă Națională de Rezervă (NRB). Astăzi, NRB este una dintre primele treizeci de bănci din sistemul bancar rusesc. NRB este nucleul Corporației Rezervei Naționale (NRC) creată pe baza sa. NRC deține, în special, pachete mari de acțiuni la compania aeriană Aeroflot și la compania de leasing Ilyushin Finance Co., pachete semnificative de acțiuni la Gazprom și la alți lideri de pe piața rusă. NRC își dezvoltă activ afacerile în străinătate. Printre activele sale se numără compania de leasing de aeronave Alpstream din Elveția, Energobank și European Insurance Alliance din Ucraina. Până în octombrie 2011, NRC deținea 50% din Hotelul Ukraina din Kiev și 15 hoteluri în Crimeea. Alexander Lebedev este șeful New Media (printre activele sale se numără Novaya Gazeta, Rusia, The London Evening Standard, The Independent, The Independent on Sunday și „I”, Marea Britanie). Sovanews, 2025: miliardarul rus Alexander Lebedev, care a fost sancționat de Canada în urma anexării Crimeei, a achiziționat o proprietate într-o rezervație naturală abhază, în regiunea ocupată a Georgiei.

4 iulie. O nouă zi.

Euronews România: Donald Tusk spune că Polonia se pregătește de un atac al Rusiei. SUA ar fi dat informații polonezilor

Ce spune domnul Donald Tusk:

Kyiv Post, 4 iulie

Marea Britanie promite să apere teritoriul NATO după ce au apărut informații despre un plan de provocare rusesc împotriva Poloniei

SUA informează. Rusia atacă. Polonia este atacată. Marea Britanie apără.

Noi citim.

Azi, 3 iulie, breaking news în presa noastră: SUA au avertizat Polonia că Rusia pregătește un atac. Asta spune mass media din România, într-o formă sau alta. Cam așa:

DIGI: Rusia pregătește un atac asupra Poloniei, avertizează SUA. Soldații Moscovei ar putea traversa granița și pătrunde pe teritoriul NATO

Statele Unite au avertizat Varșovia că Rusia plănuiește o „provocare” armată împotriva Poloniei pentru a testa hotărârea NATO, conform unor informații. Washingtonul a declarat că, în cazul unui atac, infrastructura vitală a Poloniei ar putea fi ținta rachetelor sau a dronelor, sau chiar soldații ruși ar putea traversa granița și pătrunde pe teritoriul NATO, relatează The Independent. Surse apropiate președintelui polonez Karol Nawrocki au declarat pentru publicația poloneză Onet că scopul unui eventual atac al Moscovei, care ar putea fi lansat în câteva luni, ar fi acela de a provoca tensiuni și de a exercita presiuni asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a-i determina să-și suspende ajutorul militar și financiar.

DIGI oferă și un bonus: un raport publicat joi de Institutul Internațional de Studii Strategice a arătat că Rusia a folosit, probabil, nave „fantomă” pentru a lansa drone deasupra Europei, care au perturbat în repetate rânduri aviația civilă, în timp ce monitorizau obiective militare și testau sistemele de apărare aeriană ale țărilor membre NATO.

Libertatea : SUA au avertizat Polonia că Rusia pune la cale o provocare militară împotriva sa. Obiectivele regimului de la Moscova

Statele Unite au avertizat Polonia că regimul de la Moscova ia în considerare să recurgă în câteva luni la o provocare armată împotriva sa pentru a „testa hotărârea NATO”, relatează Onet, parte a trustului media Ringier.

Bonus Libertatea: potrivit The Telegraph, un exercițiu naval desfășurat recent în Letonia, în care infanteria marină a Statelor Unite a avut un rol central, a fost conceput pentru a reaminti Rusiei că orice atac asupra flancului estic al NATO ar reprezenta, în fapt, un atac asupra militarilor americani. Șeful Forțelor Aeriene Germane, Holger Neumann, a declarat luna trecută pentru The Telegraph că Germania va apăra „fiecare centimetru” din NATO, inclusiv Polonia, dacă va fi obligată să acționeze în scop defensiv.

G4Media: The Telegraph - Rusia ar putea pregăti o „provocare” împotriva Poloniei pentru a testa NATO / SUA au avertizat Varșovia în repetate rânduri

Rusia ar putea pune la cale o operațiune de „provocare” pe teritoriul Poloniei pentru a testa capacitatea de reacție și unitatea NATO, potrivit unor informații atribuite unor surse din domeniul securității, citate de presa poloneză și publicațiile britanice The Telegraph și The Guardian.

Conform surselor, autoritățile de la Washington ar fi transmis în repetate rânduri avertismente Varșoviei privind posibilitatea unei acțiuni rusești menite să provoace tensiuni în interiorul Alianței Nord-Atlantice... În viziunea surselor consultate de Onet, Moscova ar considera un succes orice situație în care ar reuși să obțină concesii politice fără a declanșa un conflict militar direct cu Alianța Nord-Atlantică.

Adevărul: scenariu de criză la graniță - Rusia ar putea provoca un incident pe teritoriul Poloniei pentru a testa reacția NATO. Potrivit The Telegraph, care citează informații publicate de Onet și surse din domeniul securității, Washingtonul ar fi transmis în mod repetat autorităților de la Varșovia avertismente privind un posibil plan al Moscovei, care ar putea fi pus în aplicare în următoarele luni.

Presshub: Aktual24 | SUA avertizează că Rusia ar pregăti o provocare armată pe teritoriul Poloniei pentru a testa capacitatea de reacţie a NATO. Statele Unite au avertizat Polonia că Rusia ar pregăti o „provocare” armată pe teritoriul polonez, cu scopul de a testa capacitatea de reacţie a NATO şi de a forţa aliaţii occidentali să suspende sprijinul acordat Ucrainei, relatează The Telegraph, citând surse de securitate, informează Aktual24.

Newsweek: The Telegraph - Alertă maximă în Europa - Rusia ar pregăti un atac asupra Poloniei pentru a testa reacția NATO

Surse citate de The Telegraph și publicația poloneză Onet susțin că Statele Unite au avertizat Polonia asupra unui posibil scenariu de provocare orchestrat de Rusia pentru a testa unitatea NATO. Informațiile nu au fost confirmate oficial de Moscova sau de Alianța Nord-Atlantică.

Spotmedia: presa poloneză - SUA avertizează că Rusia ar putea provoca un incident în Polonia pentru a testa NATO. Informațiile au fost publicate inițial de publicația poloneză Onet și preluate de The Telegraph și The Independent. Până în prezent, Washingtonul și NATO nu au confirmat oficial informațiile prezentate de presă.

Defense România: lunile următoare ar putea fi critice. Polonia, avertizată asupra riscului unor provocări militare din partea Rusiei. Scenariile luate în calcul

Sursele apropiate președintelui polonez Karol Nawrocki confirmă că Washingtonul a semnalat în mod repetat acest scenariu Varșoviei, potrivit publicației The Telegraph.

Și … Hotnews (un pic mai târziu, după ce a trecut week-endul): Statele Unite au avertizat Polonia că Rusia ar putea pregăti în lunile următoare o „provocare” militară, menită să testeze „hotărârea” NATO de a-și apăra aliații, scrie publicația italiană La Stampa, citată de Rador Radio România.Informația a fost transmisă de publicația poloneză Onet, care citează surse apropiate președintelui Karol Nawrocki și din cadrul cercurilor de securitate… Potrivit unor surse din serviciile de informații de la Varșovia citate de The Telegraph, obiectivul Kremlinului este declanșarea unei crize suficient de grave …

Pacientul Zero - Onet

La 30 iunie, jurnalistul polonez Witold Jurasz a publicat în Onet articolul cu titlul: Rusia ar putea comite o provocare armată împotriva Poloniei. Iar NATO deține informații pe această temă.

Ce spune jurnalistul: conform informațiilor din cinci surse, Polonia ar putea fi ținta unor potențiale acțiuni ofensive rusești.

Cine sunt sursele: un interlocutor din conducerea serviciilor secrete poloneze, o altă persoană din aceleași servicii, ambasadorul unuia dintre principalii aliați ai Poloniei în cadrul NATO, cineva din cercul președintelui Nawrocki, un membru al conducerii Ministerului Apărării Naționale.

Exemple de scenarii prezentate în articol: un atac cu drone asupra infrastructurii critice, atacuri aeriene simulate, care ar obliga Polonia să își activeze apărarea aeriană, un atac hibrid în regiunea de frontieră, unități rusești sau belaruse care trec granița poloneză.

Precizările din articol:

• nu este vorba despre un război clasic cu o invazie rusă la scară largă, ci - dacă este vorba de ceva – este vorba despre o provocare militară la scară limitată.

• Rusia nu are în prezent niciun potențial pentru un război cu Polonia sau chiar cu oricare dintre statele baltice

• conducerea politică a Ucrainei este conștientă de existența scenariilor de provocare din partea Rusiei și de faptul că, datorită Ucrainei, acestea sunt planuri de provocare și nu de război ca atare, ceea ce explică, probabil, parțial atitudinea extrem de asertivă și uneori arogantă a Kievului față de Varșovia.

Cum se încheie articolul-eseu al lui Witold Jurasz:

Este important să ne amintim că scenariile descrise mai sus nu se vor materializa cu siguranță. Niciunul dintre ele nu înseamnă neapărat un război clasic cu Rusia. De asemenea, este semnificativ faptul că principalii aliați NATO ai Poloniei pledează deja pentru ca pactul să răspundă cu forță în cazul unei provocări rusești. Dacă Moscova este convinsă că se va confrunta cu un astfel de răspuns, probabil că nu va recurge deloc la provocare.

Materialul 2 – The Telegraph

La 3 iulie, sub semnăturile Witold Jurasz la Varșovia, James Rothwell corespondent la Berlin, Joe Barnes, redactor diplomatic, publicația britanică scrie: SUA avertizează că Rusia plănuiește un atac asupra Poloniei pentru a testa hotărârea NATO

Infrastructura critică ar putea fi vizată de rachete și drone, soldații trecând posibil granița din Kaliningrad sau Belarus.

Ce spune The Telegraph:

Statele Unite au avertizat că Rusia plănuiește o „provocare” armată pe teritoriul polonez pentru a testa hotărârea NATO.

Infrastructura critică poloneză ar putea fi vizată de rachete și drone sau soldații ruși ar putea traversa granița pe teritoriul NATO .

Washingtonul a emis mai multe avertismente către Varșovia cu privire la acest complot, au declarat surse apropiate lui Karol Nawrocki, președintele Poloniei, pentru Onet, agenția de știri poloneză, care, împreună cu The Telegraph, este deținută de Axel Springer și face parte din rețeaua sa globală de reporteri.

Bonus-urile The Telegraph:

• Statele Unite au avertizat că Rusia plănuiește o „provocare” armată pe teritoriul polonez pentru a testa hotărârea NATO.

• SUA „informează sistematic Polonia despre planurile mereu noi ale Rusiei pentru un atac convențional asupra flancului estic al NATO, din care Polonia nu este în niciun caz exclusă”, a declarat o sursă apropiată președintelui polonez.

• The Telegraph a mai aflat că un exercițiu naval recent din Letonia, în care marina și pușcașii marini americani au jucat un rol central, a fost conceput pentru a reaminti Moscovei că orice atac pe flancul estic ar fi un atac de facto asupra trupelor americane.

• Polonia are granițe comune cu Belarus, un stat marionetă rus controlat de Aleksandr Lukașenko, un aliat al lui Vladimir Putin , și cu enclava Kaliningrad. Conform informațiilor publicate de The Telegraph, NATO ar putea răspunde la orice provocare rusească cu atacuri directe asupra Kaliningradului, care a fost menționat ca o potențială țintă de Holger Neumann, șeful forțelor aeriene germane.

• Luna trecută, șeful Luftwaffe a declarat pentru The Telegraph că Germania va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO, inclusiv Polonia, dacă ar fi forțată să acționeze defensiv.

Materialul 3 – Onet

La 3 iulie, „jurnaliștii Onet News” publică materialul cu titlul: Rusia ar putea plănui acțiuni împotriva Poloniei. The Telegraph publică concluziile lui Onet.

Și aflăm:

„Conform informațiilor Onet, nu se poate exclude faptul că și Polonia ar putea fi subiectul unor potențiale acțiuni ofensive din partea Rusiei, a scris Witold Jurasz. Articolul este relatat de cotidianul britanic The Telegrap” și confirmă constatările Onet”

„Ziarul britanic confirmă informațiile Onet. Referindu-se la relatările noastre conform cărora Rusia ar putea plănui provocări în Polonia sau într-una dintre statele baltice, The Telegraph relatează că astfel de planuri au fost discutate la Moscova”.

„Rusia ar putea apoi încerca să susțină că provocarea a fost comisă de Ucraina. Un atac terestru rusesc ar putea fi lansat fie din Königsberg, o enclavă rusească la nord de Polonia care găzduiește arme nucleare, fie din Belarus, a relatat ziarul britanic.”

Ce ar mai fi de interes:

• tot la 30 iunie, Onet a publicat următorul articol: Axel Springer finalizează achiziția ziarului The Telegraph. Axel Springer achiziționează controlul asupra Telegraph Media Group, care publică, printre altele, The Daily Telegraph, The Sunday Telegraph și site-ul web telegraph.co.uk. The Telegraph va deveni parte a rețelei editoriale internaționale a Axel Springer, alături de brandurile globale ale companiei, precum Politico, Bild și Welt.

• platforma Onet este deținută de trustul media Ringier Axel Springer Polska.

• fondată inițial în anul 2010 ca o alianță extinsă pentru Europa Centrală și de Est între concernul elvețian Ringier AG și cel german Axel Springer SE, structura companiei Ringier Axel Springer s-a modificat semnificativ în ultimii ani. În timp ce Ringier a cumpărat integral acțiunile Axel Springer în țări precum Serbia, Ungaria, Slovacia sau țările baltice, Grupa Ringier Axel Springer Polska (RASP) a rămas neschimbată și activă, reprezentând liderul pieței digitale din Polonia. În România, parteneriatul extins Ringier Axel Springer nu își desfășoară activitatea sub această formă, ci operațiunile sunt deținute în totalitate de grupul elvețian Ringier AG prin filiala locală Ringier România. Libertatea este una dintre cele mai cunoscute mărci din portofoliul local.

• trustul german Axel Springer SE, fostul partener regional al Ringier, a finalizat achiziția integrală a Telegraph Media Group (TMG) din Marea Britanie pentru suma de 575 de milioane de lire sterline. În timp ce în România și alte țări est-europene operațiunile media au fost separate sau preluate de Ringier, în Marea Britanie Axel Springer acționează complet independent.

• înainte de a deveni jurnalist, Witold Jurasz a fost angajat în cadrul Ministerului Apărării Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe din Polonia, a activat la Ambasada Poloniei de la Moscova, a fost adjunctul șefului misiunii diplomatice la Minsk, a fost Chargé d’affaires al Poloniei în Belarus.

Jurasz a criticat poziționările președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în chestiunile istorice delicate (precum cultul UPA), descriindu-le ca pe o provocare inutilă la adresa Poloniei. Dar jurnalistul susține că sprijinul militar pentru Ucraina este o necesitate de securitate națională absolută pentru Polonia.

Dar despre asta ... în newsletter -ul de joi!

Miercuri, 4 februarie, Departamentul de Stat a găzduit primul eveniment ministerial pe tema mineralelor critice, cu participarea mai multor țări și organizații.

State.gov: Conferința Ministerială privind Mineralele Critice din 2026, Fișă informativă, 4 februarie 2026

• Statele Unite, împreună cu partenerii și aliații noștri, și-au propus să remodeleze piața globală a mineralelor critice și a pământurilor rare.

• La reuniunea ministerială de astăzi, Statele Unite și partenerii noștri au luat măsuri pentru a construi lanțuri de aprovizionare cu minerale critice sigure și rezistente.

• Statele Unite au semnat unsprezece noi acorduri-cadru bilaterale sau memorandumuri de înțelegere privind mineralele critice cu țări precum Argentina, Insulele Cook, Ecuador, Guineea, Maroc, Paraguay, Peru, Filipine, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Uzbekistan.

• Statele Unite au semnat alte zece acorduri-cadru sau memorandumuri de înțelegere privind mineralele critice în ultimele cinci luni și au finalizat negocierile privind astfel de acorduri cu alte șaptesprezece țări.

• secretarul de stat Marco Rubio a anunțat crearea FORGE ca succesor al Parteneriatului pentru Securitatea Mineralelor (MSP), care va fi prezidat de Republica Coreea până în iunie.

• pe 3 februarie, cu o zi înainte de întâlnirea ministerială, secretarul adjunct Landau a fost martor la semnarea unui memorandum de înțelegere între Glencore și Orion Critical Mineral Consortium, susținut de SUA, în legătură cu o potențială achiziție de active în Republica Democrată Congo (RDC).

• sprijinul acordat recent de guvernul SUA lanțurilor critice de aprovizionare cu minerale include: Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) - Proiectul Vault; Departamentul Energiei (DOE), Departamentul de Război, Corporația Internațională de Finanțare pentru Dezvoltare a SUA (DFC), Biroul Reprezentantului Comercial al Statelor Unite (USTR).

Proiectul Vault înființează Rezerva Strategică de Minerale Critice din SUA, un parteneriat public-privat guvernat independent, care va depozita materii prime esențiale în instalații securizate din Statele Unite.

Ustr.gov, 4 februarie: ambasadorul Jamieson Greer a anunțat că Statele Unite, Comisia Europeană și Japonia intenționează să elaboreze planuri de acțiune pentru reziliența lanțului de aprovizionare cu minerale critice. În cadrul acestor planuri de acțiune, Statele Unite, Comisia Europeană și Japonia vor dezvolta politici și mecanisme comerciale coordonate, cum ar fi prețuri minime ajustate la frontieră, care pot atenua vulnerabilitățile critice ale lanțului de aprovizionare cu minerale.

Gov.uk, 5 februarie: Regatul Unit și SUA au semnat Memorandumul de înțelegere pentru asigurarea aprovizionării în mineritul și prelucrarea mineralelor critice și a pământurilor rare.

Ambasada României în SUA, Facebook, 4 februarie: „România: Un Aliat Strategic în asigurarea viitorului mineralelor critice. La conferința ministerială la nivel înalt de astăzi despre minerale critice de la Washington, ministrul de externe Oana Țoiu s-a alăturat omologilor americani și internaționali pentru a avansa una dintre cele mai urgente priorități globale: construirea unor lanțuri de aprovizionare sigure și diversificate pentru resurse critice și strategice. De ce contează România: Bogat în resurse: România deține depozite de elemente de pământ rar și alte minerale critice esențiale pentru energia curată, apărarea și industria tehnologică emergentă; Locație strategică: La răscrucea dintre Est și Vest, România este o poartă naturală pentru lanțurile de aprovizionare regionale și transatlantice care leagă Europa, Marea Neagră și Asia Centrală; Capacități industriale și tehnologice: Cu o bază industrială în expansiune, infrastructură energetică și aprofundarea parteneriatelor de cercetare și dezvoltare, România este pregătită să găzduiască și să scaleze capacitatea de procesare și fabricație; Partener de încredere: O democrație puternică, un membru UE și NATO și unul dintre cei mai activi aliați ai SUA din regiune - România aduce pe masă încredere, predictibilitate și valori comune.

Guvernul României se angajează să avanseze parteneriatele investiționale printr-un grup național de lucru tehnic și să își dezvolte rolul de pilon european cheie în asigurarea lanțurilor critice de aprovizionare cu minerale. În timp ce SUA și aliații săi caută alternative de încredere la surse fragile sau adversariale, România este pregătită să facă parte din soluție - nu doar cu resurse, ci cu angajament strategic, pârghie geografică și viziune transatlantică”.

Ambasada SUA la București, X, 5 februarie: „președintele Trump este ferm angajat să colaboreze cu partenerii noștri internaționali, inclusiv România, pentru a asigura aprovizionarea sigură și fiabilă cu minerale esențiale necesare pentru susținerea sectoarelor noastre de apărare, energie și tehnologie.”

Ambasada SUA la București, Facebook, 5 februarie: „Statele Unite și țările care au participat la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază că lanțurile de aprovizionare sigure și fiabile cu minerale critice sunt esențiale pentru securitatea economică și națională comună și își reafirmă angajamentul de a coopera pentru consolidarea acestui sector strategic”.

Ce spune mass media din România ...

• Economica.net, 4 februarie: Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi Japonia au anunţat miercuri că realizează un parteneriat strategic care vizează ameliorarea aprovizionării cu minerale critice, esenţiale în sectoare precum cel al construcţiei de automobile, al apărării şi cel digital, relatează AFP, transmite Agerpres.

• Digi24, 4 februarie: o companie canadiană de explorare a identificat în Munții Apuseni zăcăminte importante de minerale rare, inclusiv uraniu, cobalt și nichel, pe un perimetru de 25 de kilometri pătrați la limita județelor Bihor și Arad. Descoperirea vine în contextul în care Europa caută să reducă dependența de importurile de materii prime critice. Descoperirea aparține companiei canadiene Leading Edge Materials, specializată în explorarea resurselor strategice pentru industria europeană.

• Știri pe Surse, 4 februarie: compania canadiană Leading Edge Materials, proprietara uneia dintre cele mai mari mine de grafit din lume și deținătoarea licenței de explorare pentru perimetrul de minereu polimetalic Bihor Sud, a identificat resurse potențiale semnificative de uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc în zona Munților Apuseni, resurse care ar putea fi exploatate comercial, potrivit informațiilor analizate de Profit.ro.

• Mediafax.ro, 5 februarie: SUA a anunțat că dorește să coopereze cu România în ceea ce privește mineralele critice. Anunțul a fost făcut, joi, prin intermediul Ambasadei SUA la București. Reprezentanții Ambasadei de la București au publicat un mesaj pe pagina lor de Facebook. Aceștia susțin că doresc să colaboreze cu România în vederea consolidării sectorului.

• EuroNews.ro, 5 februarie: depozitele de metale rare ale României stârnesc interesul SUA. „Americanii știu că potențialul nostru e mare. E o șansă de relansare” Donald Trump dă un mesaj special României, în plină discuție despre crearea unei coaliții a minereurilor rare, care să contracareze dominația chineză în materie. Președintele american susține că este ferm angajat să colaboreze țara noastră pentru a asigura aprovizionarea sigură și fiabilă cu minerale esențiale.

• G4Media, 5 februarie: zăcăminte de minerale rare, descoperite în Apuseni de o companie canadiană, anunță Alba24. Este vorba despre zăcăminte de uraniu, cobalt, nichel, aur, plumb, zinc și cupru, arată un comunicat de presă din februarie al Leading Edge Materials, care prezintă cele mai recente date ale explorărilor desfășurate în ultimii ani.

Profit.ro, 5 februarie: SUA vor să lucreze cu România pentru metale critice. Prin intermediul ambasadei de la București, SUA au anunțat că doresc să coopereze cu România în ceea ce privește mineralele critice. Mesajul arată că americanii vor să colaboreze cu România în ceea ce privește consolidarea acestui sector strategic.

EuroNews.ro, 5 februarie: SUA vor să înființeze un bloc comercial pentru aprovizionarea cu minerale critice. Departamentul de Stat a chemat la Washington 50 de lideri din întreaga lume, pentru a crea o strategie de reducere a dependenței față de China. România a fost reprezentantă, la discuții, de ministrul de Externe, Oana Țoiu. Ambasada Statelor unite la București a transmis că țările care au participat la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază faptul că lanțurile de aprovizionare sigure și fiabile sunt esențiale pentru securitatea economică și națională comună. România deține zăcăminte de minerale critice: grafit, magneziu, cupru, uraniu, cobalt, zinc, plumb și pământuri rare în zone precum Gorj, Hunedoara și Bihor, exploatate foarte puțin sau deloc.

Forbes.ro, 5 februarie: România intră în jocul global al pământurilor rare. Proiectul de la Feldioara mizează pe mai mult decât o fabrică. România ar putea deveni, în următorii ani, un nod strategic în lupta globală pentru controlul pământurilor rare – materiale esențiale pentru apărare, energie verde și tehnologiile viitorului. La Feldioara, în județul Brașov, se conturează un proiect care depășește cu mult logica unei investiții industriale clasice și intră direct în sfera geopoliticii. Nuclearelectrica, companie controlată de statul român, a semnat un Term Sheet neangajant cu grupul american Critical Metals Corp, listat pe Nasdaq, pentru evaluarea înființării unui joint venture 50%-50% destinat procesării metalelor rare într-o unitate de ultimă generație, amplasată la Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara.

ProTv, 6 februarie: SUA vor mineralele rare ale României. Ce zăcăminte critice ar fi de oferit în schimbul investițiilor de miliarde. Anunțul vine în contextul în care la Washington are loc o reuniune importantă la care se caută soluții pentru reducerea dependenței de China. Țara noastră are zăcăminte mari din aceste materiale rare planuri pentru noi exploatări, dar și pentru noi uzine de procesare. Unele investiții ar putea fi realizate chiar în colaborare cu americanii. Ambasada spune că România este un aliat strategic în asigurarea viitorului mineralelor critice, prin resursele numeroase și poziția geografică. SUA și UE vor negocia în următoarele treizeci de zile un plan. România are peste 150 de licențe de explorare sau exploatare și trebuie să monitorizeze stadiul în care se află investițiile.(...) Trei proiecte de exploatare de la noi au fost declarate strategice de Comisia Europeană: grafit la Baia de Fier, în Gorj, cupru la Rovina, Hunedoara și magneziu la Budureasa, în Bihor.

Digi 24, 6/7 februarie: Acord pe metale rare. Țoiu: România se poziționează ca partener strategic. Ce a stabilit delegația României la Washington. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, poziționează România ca partener strategic în relațiile transatlantice, la reuniunea ministerială privind mineralele rare de la Washington. România contează în ecuația mineralelor critice pentru că deține unele dintre cele mai importante rezerve din Europa. Reuniunea ministerială de la Washington și discuțiile premergătoare acesteia au avut obiectivul de a consolida securitatea economică, lanțurile de aprovizionare cu minerale rare și parteneriatele globale. În următoarele 30 de zile o formă finală a Memorandumului de Înțelegere, cu negocieri conduse de Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, va facilita dezvoltarea unor politici și mecanisme comerciale coordonate, în contextul Actului european privind materiile prime rare.

Reuniunea ministerială a reunit un grup de bază format din cinci miniștri de externe ai UE: România, Italia, Polonia, Țările de Jos, Lituania. România a participat la invitația secretarului de stat Marco Rubio. Vizita de lucru s-a desfășurat în perioada 3 - 6 februarie. Din delegația României au mai făcut parte șeful cancelariei premierului, Mihai Jurca și consilierul prezidențial pentru politici economice, Radu Burnete.

HotNews, 7 februarie: ministrul Mediului, despre zăcămintele de minerale rare: „Putem să creăm în România o piață de desfacere pe zona aceasta”. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a spus că regulile europene de mediu pentru exploatarea zăcămintelor de minerale rare au fost îmbunătățite pentru a fi redusă birocrația, precum și că la nivel european au fost alocate resurse financiare pentru astfel de extrageri. Digi24.ro a scris miercuri că firma canadiană Leading Edge Materials a descoperit în Munții Apuseni zăcăminte importante de minerale rare, într-un perimetru de circa 25 de kilometri pătrați, aflat în județele Bihor și Arad.

Veridica.ro, 9 februarie: România va cartografia, în parteneriat cu SUA, zăcămintele de minerale rare din țara noastră. România intenționează să cartografieze, în parteneriat cu US Geological Survey, liderul mondial în cartografiere geologică, toate zăcămintele de minereuri rare de pe teritoriul țării, a anunțat consilierul prezidențial Radu Burnete, într-un articol publicat pe propriul site.

Digi24, 9 februarie: consilier prezidenţial, după reuniunea privind mineralele critice din SUA: Să ieșim din paradigma simplistă cu „ne vindem resursele”. Consilierul prezidenţial pe probleme economice Radu Burnete, afirmă, după prima reuniune dedicată mineralelor critice desfăşurată la Washington între 3 și 6 februarie, că America are nevoie de „aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice”, iar România „este unul dintre ei”. Vizita a oferit oportunitatea de a discuta parteneriate strategice pentru exploatarea resurselor românești, dezvoltarea industriei locale și consolidarea securității energetice, inclusiv prin proiecte de energie nucleară și infrastructură regională de gaze... Radu Burnete a subliniat importanța României în contextul Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană selectând 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: Grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara).

Ziarul Financiar, 9 februarie: mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegaţii din România, la care au luat parte şi ministrul de externe Oana Ţoiu şi consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete. Primul semnal public a venit din partea Ambasadei SUA la Bucureşti, care a transmis că Statele Unite şi ţările participante la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază importanţa unor lanţuri de aprovizionare sigure şi fiabile cu minerale critice, considerate esenţiale pentru securitatea economică şi naţională comună. Ulterior, ministrul de externe Oana Ţoiu a prezentat rezultatele discuţiilor pe Facebook, subliniind că securitatea economică a României şi a Uniunii Europene depinde tot mai mult de rezilienţa lanţurilor de aprovizionare.

(...)Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara). România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum şi potenţial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan şi zirconiu, scrie Radu Burnete într-un blog.

G4Media, 9 februarie: Consilierul prezidențial Radu Burnete anunță că România vrea să cartografieze cu SUA zăcămintele din țara noastră și să încheie parteneriate cu companii americane pentru extragerea minereurilor rare

Antena 3, 9 februarie: Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a declarat, duminică seară, că una dintre concluziile vizitei de la Washington este “nevoia de a reduce birocrația pentru investițiile strategice, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de transparență și protecție”. Ţoiu a punctat şi că “securitatea economică a României și a întregii Uniuni Europene depinde, astăzi mai mult ca oricând, de reziliența lanțurilor de aprovizionare”. “În vizita oficială în Washington D.C. am discutat cu Doug Burgum, Secretar al Departamentului de Interne al SUA, la un prânz de lucru care a avut loc în cadrul reuniunii ministeriale dedicată mineralelor rare.

Calea Europeană, 9 februarie: România intenționează să cartografieze, în parteneriat cu US Geological Survey, liderul mondial în cartografiere geologică, toate zăcămintele de minereuri rare de pe teritoriul țării, a precizat, luni, consilierul prezidențial pentru politici economice, Radu Burnete, într-un articol publicat pe pagina sa web.

Ziarul Financiar, 10 februarie: Radu Burnete, consilier economic prezidenţial: America are nevoie de aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice. România este unul dintre ei

Calea Europeană, 10 februarie: Iulian Chifu: Șah la China, interes american în România – Acordul pentru minerale critice. Joi 4 februarie, Statele Unite au reunit la Washington reprezentanți din 54 de state și Uniunea Europeană pentru a discuta soluția de a ieși din dependența și constrângerile Chinei privind metalele rare și alte produse critice economiei de azi și de mâine. Soluția americană este o formulă de coaliție de voință care să investească în propriile produse, în minerit, prelucrare și producție, asigurând prețuri controlate minime pentru a permite eficiența sistemului care consideră materialele și mineralele critice drept elemente de securitate națională, al căror lanț de producție trebuie să fie liber de constrângeri și intervenții externe. România a fost prezentă la nivel de Ministru de Externe și are propriile atuuri în acest subiect, chiar dacă nu e încă parte a acordului și încearcă să deslușească rolul, poziția și avantajele pe care le-ar avea în această nouă structură globală. Prezența investitorilor ruși în industria extractivă este o altă problemă vitală pe care România o realizează cu această ocazie (...) România a fost prezentă la Washington prin ministrul de Externe, Oana Țoiu, mai ales pentru că la masă a fost prezentă Uniunea Europeană și pentru că acordul ar putea viza investiții americane sau colective în resursele României, cu precădere cuprul, grafitul și magneziul. Desigur, o evaluare serioasă ar trebui să vizeze piața de cupru, dar și de aluminiu și de metale rare și să identifice care sunt beneficiarii privați cu acces la aceste produse în România, respectiv rolul Rusiei și a investitorilor ruși – fie ei din generația Elțîn, din opoziția putinistă sau dintre oligarhii lui Putin, vezi cazul recent al Otokar-Automecanica Mediaș. Apoi eventuala intrare a Uniunii Europene în acord ar facilita prioritizarea investițională a statului și implicarea în ușurarea proiectelor de minerit și producție de metale rare. Totuși precedentele intervenții cu iz de influență de la Est, de aceeași factură ca cele chineze în SUA – Chevron, Exxon, Roșia Montana – nu sunt neapărat de bun augur și constituie precedente blocante și nepotrivite în cazul unui nivel de ambiție mai relevant al României de a-și exploata resursele minerale valoroase.

Ce spune consilierul prezidențial Radu Burnete, Cursdeguvernare.ro, burnete.eu:

• America are nevoie de aliați cu economii reziliente la presiuni geopolitice. România este unul dintre ei.

• România trebuie să-și construiască reziliența prin diplomație economică, putere militară și companii mai puternice.Vizita de la Washington a fost un exercițiu concret în acest sens - scurtă, dar densă, axată pe trei piloni strategici: minerale critice, energie și relațiile cu Congresul american.

• tema principală a vizitei a fost cea a mineralelor critice. Contextul global este cel care dă urgență acestei discuții. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de țări. JD Vance și Marco Rubio au propus acolo un bloc comercial al aliaților pentru minerale critice, menit să contracareze dominația chineză. SUA, UE și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile - un angajament de a dezvolta planuri de acțiune comune pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergență transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale. Și aici intervine România. Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara)[i]. România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite.

• România și-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu știm suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică.

• un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuție despre exploatare rămâne speculativă.

• obiectivul discuțiilor bilaterale este limpede: ca în parteneriat comercial, companii americane și române să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu.

• prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puțin vulnerabili la un posibil șantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele.

G4Media, 18 ianuarie, Răspândirea de știri false în numele unei puteri străine trebuie să fie ilegală, transmite Serviciul Finlandez de Informații și Securitate

„Răspândirea de știri false în numele unei puteri străine trebuie să fie ilegală, transmite Serviciul Finlandez de Informații și Securitate – SUPO citat de publicația finlandeză yle.fi. În timp ce SUPO dorește să combată astfel dezinformarea, experți în drept penal au rezerve față de această propunere.

Serviciul Finlandez de Informații și Securitate (SUPO) a propus incriminarea răspândirii de informații în numele unui stat străin...”

„Propunerea a apărut dintr-o declarație dată de directorul Supo, Antti Pelttari , unei comisii parlamentare pentru transporturi și comunicații, cu privire la schimbările recente din mediul de securitate.”

Ce aflăm accesând link-ul citat de publicație, yle.fi:

„Supo: Răspândirea de știri false în numele unei puteri străine ar trebui să fie ilegală

În timp ce Serviciul finlandez de informații și securitate (Supo) dorește să combată dezinformarea, experții în drept penal au rezerve cu privire la propunere...”

„Propunerea a apărut dintr-o declarație dată de directorul Supo, Antti Pelttari , unei comisii parlamentare pentru transporturi și comunicații, cu privire la schimbările recente din mediul de securitate”.

Un articol care are ca dată: 6 august 2022.