Diplomați expulzați, reconfigurări de personal la ambasade, spioni prinși și autori de atacuri informatice mai mult sau mai puțin dezvăluiți.
Canada, de pildă, a retras 41 de diplomați și familiile acestora din India, după ce New Delhi a amenințat că le va ridica imunitatea diplomatică pe fondul disputei cu privire la asasinarea unui activist sikh. Demersul a urmat unei serii de expulzări diplomatice între cele două țări, după uciderea în iunie a cetățeanului canadian și lider sikh, Hardeep Singh Nijjar, în Columbia Britanică.
Un an în care Azerbaidjanul și-a „restabilit suveranitatea” asupra Nagorno-Karabah, în urma unei victorii fulgerătoare asupra separatiștilor armeni, iar în Rusia s-a petrecut ceea ce s-a numit o pseudo lovitură de stat, după care liderul grupării Wagner și-a găsit sfârșitul într-un accident de avion.
Un an în care 7 octombrie a reamintit de Yom Kippur: operațiunea coordonată de Hamas, „Al-Aqsa Flood”, a marcat primul conflict pe scară largă la granițele Israelului de la războiul arabo-israelian din 1948. Lumea, a scris Ronan Bar, șeful Shin Bet, „trebuie să priceapă că pe 7 octombrie realitatea s-a schimbat dramatic.” Despre eșecul serviciilor de informații israeliene s-a scris din plin, una dintre explicațiile plastice, aparținând lui Sir Alex Younger, fostul șef al MI6, fiind aceea că neputința Israelului de a preveni atacul Hamas a rezultat dintr-un „eșec de imaginație”. S-au emis și concluzii, atât cât a fost posibil: Hamas nu a avut acces la surse de informații clandestine, ci s-a bazat mai degrabă pe informații cu sursă deschisă (OSINT) pentru a înțelege structura și punctele slabe ale sistemului de apărare al Israelului. Pe lângă hărțile disponibile public, Hamas a adunat meticulos informații online despre anumite site-uri din comunitățile israeliene din apropierea Fâșiei Gaza.
Anul 2023 a adus Chinei o lege care a modificat definiția „spionajului”, făcând-o mai vagă, ceea ce a mărit gama de informații și resurse pe care Beijingul le consideră relevante pentru securitatea națională. Legea oferă autorităților chineze mai multă putere și provoacă îngrijorări firmelor străine care operează în China, ale căror operațiuni de business intelligence, anterior legale, ar putea deveni infracțiuni de securitate națională.
Între timp, China a speriat mapamodul cu baloane. Două avioane de luptă F-22 „Raptor” au decolat de la baza forțelor aeriene Langley, Virginia, pentru a doborî balonul spion chinez care zbura de zile întregi deasupra teritoriului SUA și domina știrile. Aeronavele militare purtau indicativele de apel „Frank01” și „Frank02” – posibil un omagiu adus lui Frank Luke Junior, supranumit „Ballonknacker” sau „Arizona Balloon Buster”, unul dintre cei mai de succes piloți de vânătoare americani ai Primului Război Mondial.
Mai apoi, presa a aflat că autoritățile, inclusiv cei din comunitate de informații, aveau ceva idee despre baloanele chinezești. Unul dintre ele a zburat deasupra unei nave americane în Oceanul Pacific, iar celălalt s-a prăbușit în Marea Chinei de Sud.
De baloane s-a plâns și Polonia, semnalând un obiect zburător în spațiul aerian polonez dinspre Belarus, lângă Białowieża, dar și Canada. Premierul canadian Justin Trudeau a anunțat pe Twitter că a dispus „distrugerea unui obiect neidentificat care a încălcat spațiul aerian canadian”.
Potrivit oficialilor serviciilor de informații americane, baloanele ar face parte dintr-un program extins de supraveghere condus de armata chineză.
Dar când este vorba de supraveghere, programul Pegasus și firma care l-a produs, NSO Group, au rămas cap de afiș. NSO s-a restructurat și și-a schimbat proprietarul după ce s-a confruntat cu interdicții guvernamentale și dificultăți financiare. Creditorii companiei, Credit Suisse și Senate Investment Group, au fost blocați, iar proprietatea companiei israeliene a fost transferată firmei cu sediul în Luxemburg, Dufresne Holdings, controlată de co-fondatorul NSO, Omri Lavie. The Guardian a aflat că managementul a cinci firme legate de producătorul Pegasus a fost mutat la Londra. Foștii angajați NSO migrează către alte firme: Maor Sellek și Ziv Hava au făcut echipă cu specialistul în dezvoltare de afaceri Oshrat Kakon Faribai pentru a fonda start-up-ul IntelEye, iar alți foști experți ai NSO s-au reunit în noul startup Bold, susținut de magnatul imobiliar israelian Shlomi Fogel.
Oficialii israelieni au dat aprobare poliției să folosească software-ul spion Pegasus în timp ce derula o investigație privind împușcarea unor cetățeni palestinieni.
Spyware-ul Pegasus a apărut în conflictul Azerbaidjan-Armenia. O investigație a Access Now, CyberHUB-AM, Citizen Lab de la Universitatea din Toronto, Amnesty International și un cercetător independent de securitate, a descoperit piratarea telefoanelor unor membri ai societății civile din Armenia. În Mexic, un scandal de amploare Pegasus a ajuns în instanță, procurorii fiind preocupați de modul în care programul spion l-a vizat pe un celebru jurnalist de investigație și pe alți mexicani importanți. În Spania, Paz Esteban, fost director al serviciului de informații, a fost chemată să depună mărturie în instanță de către un tribunal din Barcelona, care investighează utilizarea aceluiași program.
Doi sârbi au fost ținta unor atacuri spyware eșuate, printr-o vulnerabilitate a telefoanelor, despre care s-a spus că a este legată tot de Pegasus. Iar atacul împotriva Galinei Timchenko, editorul executiv și fondatorul Meduza, este primul caz confirmat în care Pegasus a vizat un jurnalist rus.
Parlamentul European s-a străduit și a votat pentru adoptarea recomandărilor Comisiei de anchetă Pegasus, deputații condamnând utilizarea ilegală a programelor spion de către guvernele din Polonia, Ungaria, Grecia și Spania. Iar în acest timp, Belgia a găsit spyware în telefoanele ofițerilor de poliție și judecătorilor.
Din același registru, al programelor spion: Amnesty International a publicat investigația Predator Files. „Fișierele Predator” reprezintă un proiect coordonat de rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC) în cadrul căruia Laboratorul de Securitate al Amnesty International a analizat documentația tehnică, materialul de marketing și alte înregistrări obținute de Der Spiegel și Mediapart care descriu produsele de supraveghere oferite de alianța Intellexa, producători și distribuitori ai programului spion Predator. Alianța Intellexa este un grup în evoluție de companii și mărci care au fost implicate în dezvoltarea și comercializarea unei game largi de produse de supraveghere, inclusiv spyware avansat, platforme de supraveghere în masă și sisteme tactice pentru țintirea și interceptarea dispozitivelor din apropiere. Entitățile corporative ale alianței se regăsesc atât în interiorul, cât și în afara UE. Natura exactă a legăturilor dintre aceste companii este învăluită în secret ca entități corporative, iar structurile se transformă, redenumesc, rebranduiesc și evoluează în mod constant. În mod similar și produsele comercializate de Intellexa au fost redenumite de nenumărate ori.
Am mai avut și Pentagon Files și Vulcan Files.
Oficialii americani l-au arestat pe Jack Teixeira, un aviator de 21 de ani din Garda Națională Aeriană din Massachusetts, acuzându-l că a dezvăluit sute de pagini de documente clasificate ale Pentagonului pe un server Discord. Documentele oferă perspective rare asupra războiului din Ucraina și dezvăluie prezența forțelor speciale ale SUA și ale altor națiuni NATO care operează clandestin în zona de război. Este vorba, de asemenea, despre modul în care conflictul se extinde în Orientul Mijlociu și eforturile de spionaj ale SUA, inclusiv împotriva aliaților americani și a secretarului general al Națiunilor Unite.
Ce mai scria prin hârtiile Pentagon Leak?
Că CIA a aflat, prin intermediul unei agenții europene de spionaj, că o echipă de șase persoane din forțele de operațiuni speciale ucrainene intenționează să saboteze conductele Nord Stream. Detaliile despre plan, care nu au fost relatate anterior, au fost colectate de un serviciu de informații european și împărtășite CIA în iunie 2022. Cu referire la Nord Stream, și ziarul belgian De Tijd relatează că, la scurt timp după deteriorarea conductelor, serviciul belgian de informații militare a primit informații despre sabotaj de la CIA. La rândul său, Wall Street Journal scrie că anchetatorii germani examinează dovezi care sugerează că o echipă de sabotaj a folosit Polonia, ca bază de operare pentru a arunca în aer conductele. O investigație comună a The Washington Post și a publicației germane Der Spiegel afirmă că Roman Chervinsky, un bărbat de 48 de ani care a activat în Forțele de Operații Speciale din Ucraina, a jucat un rol cheie în sabotarea Nord Stream.
Iar când jurnalistul Seymour Hersh și-a publicat materialul în care susținea că președintele Joe Biden a autorizat personal o acțiune secretă pentru a bombarda conductele Nord Stream, a fost o frenezie de speculații, disecție detaliată a afirmațiilor lui Hersh și apariția unor narațiuni care au susținut sau negat relatarea.
Investigația care a condus la dezvăluirea Vulkan Files a fost o colaborare între jurnaliști din opt țări. Peste 5.000 de pagini de documente corporative confidențiale – Vulkan Files – au dezvăluit informații despre un antreprenor din Moscova, NTC Vulkan, care construiește instrumente pentru războinicii cibernetici ai Rusiei. Activitatea companiei este legată de serviciul federal de securitate, FSB, diviziile operaționale și de informații ale forțelor armate, cunoscute sub denumirea de GOU și GRU, și SVR, agenția de informații externe a Rusiei. Din 2011, Vulkan a primit licențe guvernamentale speciale pentru a lucra la proiecte militare clasificate.
Prin ce și-a mai băgat nasul presa? Programul suedez de televiziune axat pe jurnalism de investigație, Uppdrag Granskning, a cercetat 21 de ofițeri de informații suspectați că sunt activi în Suedia sau au fost anterior. Dezvăluirea a făcut obiectul unui episod din seria de documentare de investigație „Războiul în umbră al lui Putin”.
O anchetă jurnalistică a The New York Times arată că, la cinci zile după ce Administrația Biden a anunțat includerea pe lista neagră a firmei producătoare a Pegasus, pentru activități contrare securității naționale sau intereselor politicii externe ale Statelor Unite, SUA au achiziționat un alt software de la NSO, printr-o companie-paravan. Software-ul este cunoscut sub numele de Landmark, un sistem de geolocalizare care poate urmări în secret telefoanele mobile din întreaga lume fără știrea sau acordul utilizatorului de telefon.
O investigație Haaretz a analizat firmele israeliene care transformă rețelele sociale în tehnologie de spionaj și a scos la lumină o întreagă industrie de supraveghere digitală care dezvăluie datele personale și adună informații private de pe internet, folosind conturi online false cunoscute sub numele de avataruri.
Potrivit jurnaliștilor de la publicația grecească Documento, în contextul scandalului legat de interceptările telefonice, au fost date afară peste 100 de persoane din serviciul grec de informații, EYP, „astfel încât urmele lor să se piardă și problema să fie mușamalizată”.
În vară, o barcă turistică s-a răsturnat pe lacul Maggiore în Italia, oferind lumii o privire neașteptată în lumea spionajului internațional. Printre victime se numărau agenți israelieni și italieni care păreau să efectueze o misiune secretă. Agenția de presă israeliană Ynet și ziarul italian La Repubblica s-au aflat pe urmele autorităților din cele două țări, încercând să afle ce s-a întâmplat cu adevărat la această „petrecere de zi de naștere”. S-a vorbit că agenții Mossad și cei de informații italieni erau în zonă pentru a coordona supravegherea oligarhilor ruși care locuiau în acea parte a Italiei și sunt implicați în furnizarea de UAV-uri iraniene către Rusia.
Despre bărci a fost vorba și în documentarul cofinanțat de radiodifuzorii nordici DR, NRK, SVT și Yle, care a dezvăluit că Rusia folosește „ambarcațiuni fantomă” pentru a desfășura spionaj în regiunea nordică. Potrivit documentarului, programul militar al Rusiei folosește aceste bărci pentru a realiza o hartă a infrastructurii regiunii, inclusiv conducte de gaz, cabluri semnificative și parcuri eoliene offshore în apele din jurul Danemarcei, Norvegiei, Finlandei și Suediei.
Politico s-a ocupat intens de Qatargate, scandalul „bani pentru influență” al Parlamentului European: politicieni, lobbyiști, funcționari publici și familiile acestora sunt bănuiți de corupție, spălare de bani și crimă organizată, care implică statele Maroc și Qatar pentru influență în Parlament.
Și tot cu referire la Uniune, presa germană a sugerat că șeful delegației ruse la UE, Kirill Logvinov, este probabil un spion sub acoperire diplomatică. Cazul lui Logvinov face parte dintr-un studiu mai amplu al jurnaliştilor Espiomats, care se concentrează asupra posibililor spioni ruşi din UE sub acoperire diplomatică. Pe lângă Der Spiegel, ziarele belgian, De Tijd, suedez, Expressen, eston, Delfi, radiodifuzorul lituanian, LRT, publicațiile poloneze VSquare și Frontstory, la acest proiect lucrează Dossier Center, fondat de emigranți din Rusia, și Centrul de Invetigații Jan Kuciak (ICJK) din Slovacia.
HonestReporting a ajuns din nou în atenție, publicând un material cu titlul „Broken Borders: Imaginile AP și Reuters cu atrocitățile Hamas ridică întrebări etice”, în care sunt numiți patru fotografi independenți despre care se presupune că aveau cunoștințe în avans referitor la incursiunea Hamas, deoarece au fost bine poziționați pentru a fotografia. Deși nu a acuzat direct organizațiile de știri, HonestReporting a făcut insinuări de complicitate. HonestReporting (Honest Reporting sau honestreporting.com) este o organizație caritabilă înregistrată în Statele Unite, cu sediul în New York City și personal editorial la Ierusalim, care „monitorizează mass-media pentru părtinire împotriva Israelului” și a fost descrisă de mai multe instituții de știri drept un „grup de supraveghere a media pro-Israel”. Grupul de lobby în mass-media este cunoscut, printre altele, pentru campanii împotriva CNN, The Independent și The Guardian, dar și pentru promovarea „Obsession: Radical Islam's War Against the West”, un documentar controversat despre presupusa ameninţare a islamismului la adresa civilizaţiei occidentale.
Despre covid, jurnaliștii n-au mai aflat mare lucru, poate doar că Anthony Fauci a fost „escortat”, în secret, la sediul CIA, unde a încercat să „influențeze” rezultatul investigațiilor agenției cu privire la originile COVID-19 în timpul pandemiei.
Comunitatea de informații din SUA a rămas divizată cu privire la originea virusului. Dar Agenția Centrală de Informații i-a mituit pe analiștii care au concluzionat că pandemia de COVID-19 provine dintr-o scurgere a unui laborator din Wuhan, susține un whistleblower. Acuzația a fost dezvăluită într-o scrisoare pe care președintele Comitetului de Informații al Camerei, Mike Turner, și președintele Subcomitetului pentru pandemia de coronavirus, Brad Wenstrup, au trimis-o directorului CIA, William Burns.
Între timp, președintele Joe Biden a semnat legislația pentru declasificarea informațiilor legate de originile COVID-19, după ce măsura a fost adoptată în unanimitate în Congres.
Tot din presă: Tucker Carlson nu a fost niciodată la știri la fel de mult ca după concedierea sa pe neașteptate de către Fox News. Tucker Carlson: „există membri ai Congresului care sunt controlați de agențiile de informații. Nu speculez despre asta, știi, am fost acolo timp de 35 de ani. Știu asta.”
Vor mai fi dezvăluite și în viitor povești interesante de către mass media?
De mai bine de un an, un proiect de lege privind libertatea presei în Europa, European Media Freedom Act, a făcut obiectul unor discuții aprinse la Bruxelles și Strasbourg. În acest text care ar trebui să garanteze independența, libertatea și pluralismul presei, o prevedere se află în centrul tensiunilor dintre statele membre și Parlamentul European: articolul, care se referă la protecția surselor jurnalistice, considerat ca una „ condiţiile fundamentale ale libertăţii presei” de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Fără această protecție, „rolul vital al presei în calitate de gardian al sferei publice riscă să fie subminat”.
Franța, Italia, Finlanda, Grecia, Cipru, Malta și Suedia vor să modifice prima lege europeană menită să protejeze libertatea și independența presei în Europa. Potrivit documentelor obţinute de Disclose, în parteneriat cu Investigate Europe şi Follow the Money, aceste şapte ţări militează activ pentru autorizarea supravegherii jurnaliştilor, în numele „securităţii naţionale”.