Anul 2023 văzut de Frumentarius (II)

Ce s-a petrecut în premieră: Germania a lansat Nationale Sicherheitsstrategie, prima strategia de securitate națională a țării. Deși Germania a avut documente de politică în trecut, care se concentrau pe apărare, nu a avut niciodată o strategie cuprinzătoare dedicată. Noua strategie de securitate națională a Germaniei numește Rusia drept „cea mai mare amenințare la adresa păcii și stabilității în zona euro-atlantică”.

Iar Serviciul Național de Informații din Grecia (EYP) a publicat primul său raport anual de activitate, „introducând, în premieră, în Grecia o practică a altor servicii de informații externe”.

Oamenii de afaceri din Marea Britanie au beneficiat, pentru prima dată, de informații de la MI5. Agenția de securitate internă a Marii Britanii a susținut un briefing destinat informării mediului de afaceri, ca parte a unei noi inițiative guvernamentale de aprofundare a cooperării pentru combaterea amenințărilor la adresa securității naționale.

Și am beneficiat și de o fotografie în premieră. Șefii serviciilor de informații din cadrul Five Eyes au fost fotografiați în Silicon Valley, în prima lor apariție împreună de la constituirea organizației: directorul general al Organizației Australiane de Informații de Securitate, Mike Burgess, directorul Serviciului Canadian de Informații de Securitate, David Vigneault, directorul FBI, Christopher Wray, directorul Serviciului de Informații de Securitate din Noua Zeelandă, Andrew Hampton, și directorul general al MI5, Ken McCallum. Alianța, care cuprinde agenții de informații din Marea Britanie, SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă, a fost constituită la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, a rămas în mare parte în umbră, iar liderii săi nu au mai apărut până acum împreună în public.

S-au numit noi șefi de intelligence. Despre cel din Turcia, Ibrahim Kalın, fost purtător de cuvânt al președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, se spune că a avut legături cu fostul finanțator al-Qaeda, Yasin al-Qadi. Iar Anne Keast-Butler este prima femeie în fruntea GCHQ, agenția de informații destinată culegerii și analizei de date electronice în Marea Britanie. Macron și-a numit un aliat la conducerea intelligence-ului extern, Nicolas Lerner. Este pentru prima dată când un fost șef al Direcției Generale pentru Securitate Internă devine șef al Direcției Generale pentru Securitate Externă. Iar președintele sud-coreean a numit noul șef al Serviciului Național de Informații (NIS), cea mai importantă agenție de spionaj a țării și, de asemenea, ministrul de Externe.

Alți șefi din alte comunități de informații au fost mai puțin norocoși.

Președintele slovac, Zuzana Čaputová a făcut apel la calm după arestarea mai multor șefi de intelligence și a organizat o ședință de urgență a Consiliului de Securitate pentru a discuta despre arestările din comunitatea de informații a țării cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile generale. Čaputová a precizat că nu a existat nicio lovitură de stat a poliției, iar agențiile de securitate sunt operaționale și securizate.

Germania și Danemarca au avut ceva deranj cu implicarea propriilor angajați din intelligence în scandaluri de spionaj.

La un an de la arestarea sa, în decembrie, a început procesul lui Carsten L. director al Serviciului Federal German de Informații și Contrainformații (BND), acuzat că a transmis informații statului rus. În efortul de a colecta date, Carsten L. a tipărit sau fotografiat materiale extrem de secrete de pe computerul său la sediul BND. Complicele său, omul de afaceri Arthur E. este acuzat că a dus aceste informații la Moscova, unde le-a transmis FSB. Procesul împotriva celor doi este de așteptat să se încheie în iulie 2024

De asemenea, fostul președinte al Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV) din Germania, Hans-Georg Maassen, este investigat de fosta sa agenție. Maassen, care a fost înlăturat din postul său după ce a părut să minimizeze violența de extremă-dreapta împotriva migranților, este membru al CDU, partidul fostului cancelar Angela Merkel. Maassen a fost forțat să renunțe la funcție în 2018.

Șeful Serviciului danez de Informații de Apărare, FE, Lars Findsen, cât și fostul ministru danez al Apărării, Claus Hjort Frederiksen, au fost acuzați de încălcarea obligației de confidențialitate în ceea ce privește o colaborare controversată danezo-americană. Însă, procurorii au renunțat la acuzațiile penale de divulgare de secrete de stat, după ce hotărârile judecătorești au precizat că dovezile secrete ar trebui să devină publice.

În Spania, ministrul Apărării, Margarita Robles, a confirmat că o instanță din Madrid anchetează membri ai serviciului secret spaniol, acuzați că au furnizat informații Statelor Unite. El Confidencial, care a dezvăluit cazul, și alte mass-media au subliniat că descoperirea acestei presupuse trădari a provocat un profund disconfort în guvernul lui Pedro Sánchez în relația cu Statele Unite, cele două țări fiind aliate și realizând, frecvent, schimb de informații.

În America, Departamentul de Justiție a anunțat arestarea lui Victor Manuel Rocha, în vârstă de 73 de ani, un fost diplomat american de rang înalt, a cărui carieră a inclus perioade de ambasador și consilier la Consiliul de Securitate Națională și la Comandamentul de Sud al Statelor Unite. Serviciile cubaneze l-ar fi recrutat pe Rocha când era student în anii 1970 și l-au inspirat să-și petreacă întreaga viață profesională în căutarea oportunităților de a furniza informații Cubei și, eventual, Rusiei și Chinei. Potrivit procurorului general al Statelor Unite, cazul lui Rocha a fost „una dintre infiltrările cu cea mai mare anvergură și cea mai lungă durată” din guvernul american de către un agent străin.

Tot în SUA, Charles McGonigal, acuzat că a lucrat pentru oligarhul rus Oleg Deripaska, a primit o pedeapsă de peste patru ani de închisoare. McGonigal a lucrat ca agent special responsabil cu divizia de contrainformații pentru biroul FBI din New York și a jucat un rol central în investigația controversată a FBI-ului, „Russiagate”, asupra fostului președinte Donald Trump.

În calitate de trimis prezidențial pentru Iran, funcție în care a fost numit în ianuarie 2021, Robert Malley a activat în cadrul Departamentului de Stat, iar portofoliul său includea atât încercările de a reînvia un acord nuclear cu Iranul, cât și negocieri asupra a cel puțin trei americani reținuți la Teheran. Potrivit unei surse din Departamentul de Stat, FBI îl investighează pe Rob Malley în legătură cu gestionarea informațiilor clasificate. Carieră guvernamentală îndelungată a lui Malley pare că are de suferit după ce autorizațiile sale de securitate au fost suspendate fără explicații publice. Un scandal grav, care ar putea presupune spionaj, făcându-l pe Malley să pară o cârtiță a Teheranului în inima Casei Albe. Autoritățile americane păstrează tăcerea, iar mass-media rămâne șocant de neinteresată de toată această afacere. Spre deosebire de Washington, presa iraniană a dat câteva detalii în scandalul Malley. În special, Tehran Times, o instituție de limbă engleză în relație confortabilă cu ministerul de Externe al Iranului, a relatat pe larg despre această poveste.

America se confruntă și cu o posibilă recrutare a unui politician de către serviciile egiptene. Senatorul democrat american, Bob Menendez, acuzat de corupție, a demisionat temporar din funcția de președinte al Comitetului pentru Relații Externe din Senat. Rechizitoriul său face, însă, referiri și la dezvăluirea de informații „foarte sensibile” și „nepublice” către oficiali de informații egipteni.

Guvernul ucrainean l-a demis pe șeful Serviciului Special de Comunicații și Protecție a Informațiilor din Ucraina, Yurii Shchyhol, împreună cu adjunctul său pentru digitalizare, Viktor Zhora. Biroul Național Anticorupție al Ucrainei a anunțat că șeful Comunicațiilor Speciale și adjunctul său au fost acuzați de deturnarea a peste 62 de milioane de grivne (1,7 milioane de dolari) din fonduri de stat. Iar președintele ucrainean l-a înlocuit pe comandantul Forțelor Medicale ucrainene, cu precizarea că este nevoie de „un nivel fundamental nou de medicină” și l-a revocat pe Oleksandr Tarasovski din funcția de șef adjunct al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, pe 17 noiembrie. Motivul concedierii nu a fost precizat. Anterior, citând surse anonime din armata țării și conducere politică, publicația ucraineană Ukrainska Pravda a scris că Ministerul Apărării ia în considerare posibila demitere a trei comandanți din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei.

Ceva probleme are și Franța. Doar site-ul EU Today și presa azeră au relatat despre cum pe teritoriul Azerbaidjanului a fost dezvăluită o celulă de spionaj, conectată la Ambasada Franței. Se spune că un cetățean francez a inițiat voluntar cooperarea cu agențiile de aplicare a legii din Azerbaidjan, care au primit documente și dovezi privind activitățile rezidenței franceze în regiunea Caucazului de Sud, Orientul Mijlociu, Ucraina și Moldova.

Alții s-au întrebat dacă nu cumva Luxemburgul este veriga slabă a securității UE și NATO. Presa a dezvăluit că fostul ambasador al Luxemburgului în Rusia, Jean-Claude Knebeler, a plecat să lucreze pentru Gazprombank, deținută de Kremlin, în 2020. Iar fostul ministru al Apărării din Luxemburg, Etienne Schneider, a primit, o funcție, în 2020, la firma rusă de investiții Sistema, care se află sub sancțiunile SUA din cauza legăturilor cu Kremlinul. Între timp, Doris Woltz și-a dat demisia din funcția de director al Service de Renseignement de l'État. Ea a părăsit funcția după șapte ani din cauza „deciziei sale personale de a se retrage din serviciul public” și susține că nu are legătură cu ce a scris mass media.

Însă, cu cele mai grave repercusiuni legate de spionaj se confruntă opt foști militari indieni în Qatar. Aceștia sunt acuzați că au cules informații despre proiectul secret al Qatarului de a achiziționa submarine de înaltă tehnologie fabricate în Italia, care sunt concepute pentru a fi greu de detectat de adversari. Nu au fost dezvăluite până acum multe detalii ale cazului. Momentan, Curtea din Qatar a aprobat recursul Indiei împotriva pedepsei capitale.

2023 a adus și alianțe noi și înțelegeri mai mult sau mai puțin secrete.

China a ajuns la un acord cu Havana pentru a stabili o facilitate electronică de interceptare pe insulă, la aproximativ 100 de mile de Florida.

Regatul Unit și Norvegia au convenit să consolideze cooperarea pentru a contracara amenințările subacvatice, pe fondul îngrijorării că spionii ruși intenționează să vizeze aliații NATO.

Comandantul marinei iraniene, Shahram Irani, a dezvăluit că Iranul intenționează să formeze o alianță navală cu mai multe state din Golf, Pakistan și India, în scopuri de securitate. Crearea acestei alianțe vine cu o schimbare a obiectivelor iraniene în Golf, deoarece Iranul a încheiat, recent, o perioadă de șapte ani de ostilitate cu Arabia Saudită printr-un acord și și-a îmbunătățit relațiile cu alte state din Golf. Tot în Iran, Parlamentul examinează un proiect de lege care se referă la cooperarea dintre Teheran și Moscova în domeniul securității informațiilor. Proiectul de lege este prezentat Parlamentului pentru a pune în aplicare un acord semnat în urmă cu trei ani de fostul ministru de Externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, și omologul său rus, Serghei Lavrov.

Israel Aerospace Industries a finalizat un acord semnificativ cu Azercosmos din Azerbaidjan, furnizând doi sateliți de spionaj ca parte a programului Azersky-2. Înțelegerea consolidează parteneriatul dintre firma israeliană și Azercosmos în domeniul tehnologiei spațiale, poziționând în același timp capacitățile de recunoaștere ale Israelului mai aproape de granița cu Iranul. În ultimele două decenii, Israelul a vândut armament avansat armatei azere în valoare de miliarde de dolari, dar, în pofida acordurilor semnificative dintre Israel și Azerbaidjan, companiile de apărare au rămas în mare măsură discrete cu privire la activitățile lor în regiune. Mai mult decât Turcia, armata și serviciile de informații israeliene au contribuit la cucerirea militară rapidă de către Azerbaidjan a Nagorno-Karabah. Forțele azere au primit asistență semnificativă din partea Israelului, care a devenit un furnizor major al echipamentului său militar.

În încercarea de a îmbunătăți comunicarea dintre Beijing și Washington, directorul CIA, William Burns, a vizitat China. Dar Burns s-a tot plimbat în anul care tocmai s-a încheiat: la Kiev, în Israel și în Qatar. A realizat și prima vizită a unui director CIA în Libia, de la atacul din 2012 împotriva unei misiuni americane la Benghazi. În Libia, șeful CIA a fost urmat, la câteva zile, de Hakan Fidan, pe atunci șeful Organizației Naționale de Informații din Turcia, MIT, astăzi ministru de Externe.

Subliniind încrederea pe care o are în directorul CIA, Joe Biden a anunțat, în iulie, că William Burns va face parte din Cabinetul său. Între timp, directorul CIA a ținut legătura cu directorul serviciului rus de informatii externe, Serghei Naryshkin, pentru a discuta „ce sa facă cu Ucraina”, după cum relatează agenția de presă TASS, în timp ce New York Times și Wall Street Journal susțin că Burns l-a sunat pe Naryshkin pentru a da asigurări că Statele Unite nu au avut niciun rol în scurta revoltă a grupului de mercenari Wagner.

Mirajul tehnologiei, în special aceea de supraveghere, s-a făcut simțit peste tot …

Gigantul tehnologic Palantir a încheiat un nou contract, de 480 de milioane de lire sterline, cu Serviciul Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie, obținând un rol cheie în gestionarea datelor despre pacienți. Construcția platformei, care presupune de la cinci până la șapte ani, este cel mai mare contract IT pe care NHS l-a atribuit vreodată și care va declanșa, probabil, o dezbatere despre confidențialitatea datelor.

Palantir este cunoscută pentru activitatea sa cu agențiile de informații și militare din SUA, Marea Britanie și nu numai. Palantir are o relație strânsă cu CIA, ceea ce l-a determinat pe David Davis, fostul secretar pentru Brexit, să le spună parlamentarilor din Camera Comunelor că „este compania greșit aleasă să fie reponsabilă pentru o prețioasă sursă de date”. Omul de afaceri Peter Thiel, președintele miliardar și fondatorul Palantir, a fost criticat în ianuarie după ce a spus, într-o dezbatere a Uniunii Oxford, că NHS îmbolnăvește oamenii și ar trebui să îmbrățișeze privatizarea, iar afecțiunea profundă a britanicilor pentru NHS trimite la „sindromul Stockholm”. Publicația „The Insider” a realizat un material despre încercările de întâlnire dintre Vladimir Putin și Peter Thiel, care a devenit informator FBI în vara lui 2021. Thiel a început să furnizeze informații ca „sursă umană confidențială” (CHS), lui Johnathan Buma, un agent FBI din Los Angeles, specializat în investigarea corupției politice și a campaniilor de influență străină.