Biserica Ortodoxă Ucraineană
Într-un vot de 265 la 29 (cu patru abțineri și 24 absențe), Parlamentul Ucrainei a adoptat marți (20 august), după un an și jumătate de discuții și controverse, proiectul de lege revizuit nr. 8371 privind interzicerea activităților organizațiilor religioase al căror management este situat în țara agresoare. O lege potrivit căreia comunitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene vor avea la dispoziție nouă luni pentru a rupe legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă. Legea este așteptată să intre în vigoare la 30 de zile de la publicare. Documentul nu a fost încă semnat de președintele Ucrainei. O comisie, care ar trebui să fie independentă de puterea executivă, va investiga prezența legăturilor, afilierea cu Moscova sau „faptele de răspândire a ideologiei lumii ruse”. Legea prevede, de asemenea, că autoritățile vor putea rezilia automat contractul de închiriere cu structura Ukrainian Orthodox Church of the Moscow Patriarchate (UOC) asupra proprietății de stat sau comunale, chiar înainte de orice hotărâre judecătorească.
Biserica Ortodoxă Ucraineană, care și-a anunțat deplina independență și autonomie față de Patriarhia Moscovei în mai 2022, dar nu a declarat niciodată autocefalie completă, este scoasă, astfel, în afara legii.
Legea a fost inițiată de președintele Volodymyr Zelensky în decembrie 2022, care a anunțat, apoi, demersurile pentru „independența spirituală față de Moscova”.
UOC a fost înființată, cu drepturi de autonomie, în octombrie 1990, de către Consiliul Episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse (Russian Orthodox Church, ROC) în cadrul ROC. În 2022, Consiliul UOC, desfășurat la Kiev, a decis cu privire la „autonomia și independența completă” și și-a exprimat dezacordul față de sprijinul Patriarhului Kirill al Moscovei pentru intervenția rusă în Ucraina, dar ROC a afirmat că o schimbare a statutului UOC este posibilă numai în cadrul unei proceduri canonice, inclusiv rezoluție a Consiliului Local al ROC.
La 19 octombrie 2023, Rada Supremă a adoptat, în primă lectură, proiectul de lege nr. 8371 „cu privire la modificarea anumitor legi ale Ucrainei privind activitățile organizațiilor religioase din Ucraina”, proiect pe care Cabinetul de Miniștri l-a înaintat Parlamentului în ianuarie 2023. În noiembrie 2023, mai mulți deputați ai partidului „Slujitorul poporului” și fostul „OPZJ” au strâns semnături pentru trimiterea proiectului de lege Comisiei de la Veneția pentru a împiedica avansarea lui. Cu o lună înainte, Serviciul de Securitate al Ucrainei inițiase un proiect de legislație privind extinderea listei de motive pentru interzicerea organizațiilor religioase. SBU a propus, în special, oprirea activităților organizațiilor religioase ale căror persoane autorizate au fost condamnate pentru crime împotriva securității naționale a Ucrainei, propagandă de război și participarea la acesta de partea agresorului, încălcarea egalității cetățenilor, participarea la acte teroriste.
Din 2022, SBU a efectuat 41.000 de investigații asupra UOC pentru presupusă cooperare cu Rusia și a percheziționat 350 de clădiri bisericești. În noiembrie 2022, ofițerii SBU au efectuat percheziții în Lavra Kiev-Pechersk, numindu-le „măsuri de contrainformații” menite să împiedice „utilizarea mănăstirii ca o celulă a lumii ruse”. Potrivit serviciului de presă al Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), de la începutul invaziei Rusiei, au fost deschise proceduri penale împotriva a peste 100 de clerici ai UOC, iar 26 au primit sentințe judecătorești. În martie 2024, șeful SBU, Vasyl Malyuk, a declarat că, din februarie 2022, serviciul special a deschis 80 de dosare penale împotriva clerului și episcopilor UOC cu acuzația de trădare, „ajutorarea țării agresoare” și „incitarea la ură religioasă”. Mai mulți preoți arestați și condamnați au fost schimbați cu prizonieri de război ucraineni și predați Rusiei.
În iunie 2023, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația din jurul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Este posibil ca UOC și susținătorii săi să conteste legea, existând puncte slabe în document, care pot deveni baza acțiunilor atât la Curtea Constituțională a Ucrainei, cât și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Întrucât Biserica Ortodoxă Ucraineană nu este o singură entitate juridică, ci este formată din 9.000 de eparhii și parohii separate, interdicția fiecăreia dintre ele trebuie atacată separat în instanță. În cazul Lavra Kiev-Pechersk, statul a reziliat deja contractul de închiriere a sediului mănăstirii UOC de mai bine de un an, dar nu a reușit să-i dea afară pe reprezentanții bisericii.
***
În februarie 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit și a hotărât, printre altele, „să încurajeze și să susțină inițiativele comunităților ortodoxe române din Ucraina de a restabili comuniunea cu Biserica Mamă – Patriarhia Română – prin organizarea lor juridică, într-o structură religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.
Decizia Bisericii Ortodoxe Române a fost comentată pe zahidTv, raskolam, keuapc.
Editorul site-ului Orthodox Times, Efi Efthimiou, a publicat un material în care afirmă că este vorba de o decizie extrem de controversată, întrucât pe teritoriul Ucrainei se află Biserica Ortodoxă a Ucrainei, căreia i s-a acordat autocefalie de către Patriarhul Ecumenic, și Biserica Ortodoxă Ucraineană sub mitropolitul Onufriy, care se află în subordinea administrativă a Patriarhiei Moscovei. Decizia Sinodului BOR a fost luată fără nicio comunicare prealabilă între Biserica Română și bisericile care își desfășoară activitatea pe teritoriul ucrainean și arată o încercare de „intervenire” în jurisdicția ucraineană, dat fiind că Patriarhia Română nu a recunoscut Biserica Ortodoxă oficială, autocefală a Ucrainei, sub Mitropolitul Epifani.
Efi Efthimiou precizează că Biserica Ortodoxă a Ucrainei a răspuns prin reprezentantul Eparhiei Mukacevo-Carpați, episcopul Viktor Bede: „adoptarea unei decizii atât de provocatoare împotriva Ucrainei și a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, mai ales pe fondul războiului ruso-ucrainean din 2014-2024, mărturisește marea influență asupra autorităților politice românești și a ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române, a structurilor FSB și Patriarhiei Moscovei”.
Episcopul, potrivit căruia decizia „arată că la nivelul comunității politice românești și al ierarhiei bisericești românești, narațiunile care prevalează sunt acelea că Ucraina poate pierde războiul și poate fi separată în viitor”, este citat și de către site-ul ucrainean ReligionPravda.
UPDATE, octombrie 2024: Sinodul Bisericii Ortodoxe Române ”a luat act cu regret de faptul că autoritățile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoașterea juridică a Asociației religioase Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, potrivit unui comunicat transmis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române.Conducerea BOR arată că asociația pe care ar vrea să o înființeze în Ucraina ”îndeplinește toate condițiile solicitate de legislația ucraineană în vigoare” și anunță continuarea demersurilor către autoritățile publice centrale din România și Ucraina pentru soluționarea ”acestei solicitări legitime”.
La 1 martie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) decisese să susțină înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina care să fie subordonată Patriarhiei Române.