Când Rosinanta ignoră Pegasus
Aproape că a trecut neobservat: doi spanioli din serviciul secret au fost acuzați că au dezvăluit informații Statelor Unite.
El Confidencial a relatat despre arestare și investigații, dar cel care a decis să facă public evenimentul a fost chiar serviciul secret care se confruntă cu scurgerea de date, și anume, Centro Nacional de Inteligencia (CNI). Ceea ce a fost confirmat de către ministrul Apărării, Margarita Robles.
Presa spaniolă mai spune că „afacerea” a provocat un profund disconfort echipei premierului în exercițiu, Pedro Sánchez, care tocmai a reușit să își treacă un nou guvern prin Parlament, într-o ţară profund divizată de decizia acestuia de a-i amnistia pe separatiştii catalani.
Se pune, astfel, capăt unei perioade de blocaj după alegerile legislative din iulie, iar Pedro Sánchez va putea forma un nou guvern împreună cu aliaţii săi de extrema stângă. Clasat pe locul doi în alegerile din iulie, premierul în exerciţiu a fost nevoit să negocieze cu toată lumea, inclusiv cu partidul separatist catalan al lui Carles Puigdemont, cel care a condus secesiunea eşuată a Cataloniei din 2017 şi a fugit în Belgia, sustrăgându-se procedurilor judiciare.
Carles Puigdemont a acceptat, după negocieri dure, să-l susţină pe Sánchez şi a obţinut, în schimbul voturilor, adoptarea, în viitor, a unei legi a amnistierii separatiștilor catalani urmăriți în justiţie, act normativ care îi va permite să revină în Spania. Mai mult, guvernul lui Sánchez a sugerat că i-ar putea asigura liderului separatist protecție din fonduri publice.
Pe separatiști și guvernul Sánchez i-a „unit” și ceea ce s-a numit CatalanGate:
În aprilie 2022, organizația canadiană Citizen Lab a publicat un raport, în care erau menționate 65 de persoane, printre care membri ai mişcării separatiste catalane, ale căror telefoane mobile au fost piratate între anii 2017, după cererea de independență eșuată, şi 2020, utilizând programele israeliene Pegasus și Candiru.
Guvernul Spaniei a recunoscut faptul că telefoanele a 18 separatişti, printre care Pere Aragones, președinte al Guvernului Cataloniei, au fost puse sub supraveghere, în baza unui mandat judecătoresc. Din acest motiv, separatiştii catalani au amenințat cu retragerea susţinerii Guvernului minoritar condus de Pedro Sánchez.
Pe 10 mai 2022, Executivul spaniol a decis să o demită pe Paz Esteban, prima femeie numită la conducerea Centrului Naţional de Informaţii (CNI), iar la sfârșitul lunii, Sánchez a anunțat reformarea serviciilor de informaţii, cu scopul de a „întări controlul judiciar” în ceea ce privește supravegherea telefoanelor. O reformă care s-a realizat sub conducerea noii șefe a CNI, Esperanza Casteleiro, care, cu o diplomă în Filosofie și Științe ale Educației, face parte din serviciile de informații din 1983.
Scandalul de spionaj a luat amploare, Guvernul declarând că inclusiv telefoanele deținute de Pedro Sánchez şi de alți miniştri, printre care ministrul Apărării, Margarita Robles, și ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, au fost spionate, tot prin intermediul software-ului Pegasus. Executivul a susținut că se confruntă cu „un atac extern”, fără a preciza cine se află în spatele „atacului”, dar indicând statul Maroc.
În iulie acest an, Spania a închis provizoriu investigația presupusei piratări a telefoanelor din cauza „lipsei de cooperare” din partea Israelului, căruia i se ceruse, oficial, cu un an în urmă asistență și informații despre software-ul realizat de firma israeliană NSO Group, companie care susține că programul spion Pegasus a fost vândut guvernelor ca instrument de aplicare a legii, iar Centro Nacional de Inteligencia ar fi unul dintre clienți.
Însă, cu două luni în urmă, Paz Esteban, fosta șefă a serviciului secret, despre care se spune că „a plătit factura” acestui scandal, a fost convocată să depună mărturie în instanță – ceea ce se va întâmpla - pe 13 decembrie, de un judecător din Barcelona care a admis plângerea lui Pere Aragones, magistratul arătând că faptele denunţate de liderul secesionist au „caracteristicile” unor „posibile infracţiuni penale precum interceptarea ilegală a comunicaţiilor şi spionajul informatic”.
Dar în aceste zile, în Spania, nu doar guvernul are neliniști legate de spionaj.
Firma spaniolă de consultanță Llorente y Cuenca (LLYC) l-a demis rapid pe fostul ambasador al SUA în Bolivia, Manuel Rocha, din funcția de consilier, după ce a aflat din declarația Departamentului de Stat despre arestarea sa, la 4 decembrie, aceeași zi în care El Confidencial relata povestea reușitei serviciului spaniol de informații.
Manuel Rocha, fost ambasador al SUA în Bolivia, a fost arestat la Miami în urma unei anchete de lungă durată a FBI, fiind acuzat că a fost agent al guvernului Cubei. După retragerea din Departamentul de Stat, fostul diplomat a început o carieră în afaceri, deținând funcții de conducere în diverse companii, printre care și firma spaniolă de relații publice Llorente y Cuenca.
De altfel, Llorente y Cuenca se mândrește cu specialiști în politica de apărare, Forțele Armate și informații, care oferă clienților „o consiliere cuprinzătoare”. Din luna aprilie dispune de un birou de Securitate, Apărare și Aerospațial, specializat „în consilierea companiilor și organizațiilor care doresc o înțelegere aprofundată a ecosistemului politic și de reglementare, împreună cu proiectarea de afaceri publice, relații instituționale și strategii de advocacy pentru activități legate de onshore, offshore, aviație, spațiu, securitate cibernetică și electronică”. Biroul își propune să colaboreze cu agențiile guvernamentale pentru a promova proiecte industriale legate de securitate, apărare și aerospațiu.
Recent, Biroul de Securitate, Apărare și Aerospațial al Llorente y Cuenca a publicat un raport - Inițiative europene în domeniul securității și apărării: o mare oportunitate pentru industria spaniolă - în care autorii trec în revistă principalele inițiative ale UE din sector, avantajele și provocările asociate pieței europene, situația specifică a industriei spaniole, pregătind, ulterior, un ghid de recomandări pentru companiile care abordează pentru prima dată domeniul.
Cu tot ce se întâmplă, probabil că noua șefă a Centro Nacional de Inteligencia, Esperanza Casteleiro, își amintește de misiunile sale anterioare în străinătate.
În special la Havana, de unde Esperanza Casteleiro a fost expulzată, după cum se spune, în urma unei operațiuni care a avut legătură cu arestarea, în 2009, de către autoritățile cubaneze, a lui Conrado Hernández, om de afaceri cu dublă cetățenie, cubaneză și spaniolă, legătura dintre Ministerul Basc al Industriei și Societatea Cubaneză pentru Promovare și Reconversie Industrială.