Șeful serviciului de informații externe al Germaniei în vizită în Armenia
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, l-a primit pe Bruno Kahl, șeful serviciului de informații externe al Germaniei.
Potrivit News Armenia, aceștia au discutat despre cooperarea sectorială dintre Armenia și Germania și s-au făcut schimb de opinii cu privire la procesele care au loc în regiunea Armeniei fiind atinse alte chestiuni de interes comun.
Pashinyan și Kahl au făcut schimb de opinii cu privire la procesele din regiuni și au abordat o gamă largă de probleme de interes reciproc.
O structură similară serviciului condus de Bruno Kahl a fost creată în Armenia nu demult.
Armenia avea deja servicii de informații operaționale atunci când Adunarea Națională a aprobat în decembrie 2022 crearea Serviciului de Informații Externe (FIS).
În octombrie, prim-ministrul Nikol Pashinian a numit-o pe fosta avocată a drepturilor omului a Armeniei, Kristine Grigoryan, șef agenții de informații înființată în urmă cu aproximativ un an.
Suspiciuni de spionaj militar și politic pentru Israel la Istanbul
Doi suspecți au fost reținuți la Istanbul pentru spionaj pentru serviciile de informații israeliene.
Nikola Radonjic și Fouad Osama Fouad Hijaz, care au fost identificați ca lucrând pentru serviciile de informații israeliene, l-au contactat pe inginerul de software palestinian Omar A. sub pretextul de a face afaceri în Turcia. Omar A. a primit o ofertă de muncă de la Raed Gazzal, care lucra pentru o companie legată de serviciul de informații israelian.
Potrivit ziarului turc Daily Sabah, Omar a absolvit Departamentul de Informatică al Universității Islamice din Gaza, a scris un program de hacking pentru Ministerul de Interne din Gaza și este considerat a fi unul dintre cei mai buni dezvoltatori de software și hackeri din lume.
Pegasus în Serbia înainte de alegeri
Doi sârbi au fost ținta unor atacuri spyware eșuate, în luna august, potrivit unui raport publicat de o organizație pentru libertatea digitală cu sediul la Belgrad.
Apple a alertat victimele că sunt ținte potențiale ale „atacurilor tehnice” sponsorizate de stat pe 30 octombrie.
Dispozitivele mobile au fost analizate de două ONG-uri internaționale, Access Now și Amnesty International, și s-a dovedit că au urme ale unor tentative eșuate de atac spyware.
Atacul a fost încercat printr-o vulnerabilitate a dispozitivului pe care Amnesty și Access Now au numit-o „PWNYOURHOME”, despre care au spus că a fost legată anterior de programul spion Pegasus, dezvoltat de grupul NSO din Israel.
Alegerile parlamentare sârbe vor avea loc pe 17 decembrie, context în care „atacurile spyware asupra reprezentanților publicului au un impact dezastruos asupra democrației și drepturilor omului, în special în perioada pre-electorală.”
Fost șef al poliției canadiene găsit vinovat pentru dezvăluirea unor secrete de stat
Cameron Ortis de la Royal Canadian Mounted Police (RCMP) a fost condamnat pentru încălcarea Legii privind securitatea informațiilor din Canada, fiind pentru prima dată când un canadian a fost condamnat în temeiul acestui act normativ.
Acuzațiile au urmat uneia dintre cele mai mari breșe de securitate din Canada, o dezvăluire care i-a alarmat pe aliații Five Eyes.
Ortis, în vârstă de 51 de ani, a pledat nevinovat pentru toate acuzațiile, inclusiv pentru încălcarea legii secretelor prin dezvăluirea de informații clasificate către trei persoane în 2015.
După o investigație îndelungată a RCMP, Ortis a fost arestat în 2019, o mișcare care a afectat comunitatea de informații.
El a declarat juriului că, în septembrie 2014, a fost contactat de un omolog la o agenție străină care l-a informat cu privire la o amenințare deosebit de gravă. Ortis a spus că omologul l-a informat cu strictețe despre un serviciu de criptare online numit Tutanota, care a fost creat în secret pentru a monitoriza comunicările de interes. Ortis a susținut că apoi a conceput un plan, numit Nudge, pentru a atrage țintele de investigație să se înscrie la serviciul de criptare, folosind promisiuni de material secret ca momeală.
Compania, cunoscută acum sub numele de Tuta, neagă că are legături cu agențiile de informații.
Traseul către arestarea lui Ortis a început când RCMP a analizat conținutul unui laptop deținut de Vincent Ramos, directorul executiv al Phantom Secure Communications, care fusese reținut în SUA. Ortis a fost acuzat că a comunicat cu Ramos, care ajută la producerea de telefoane mobile criptate folosite de crima organizată pentru a se sustrage poliției, și cu doi oameni de afaceri care erau investigați de autoritățile canadiene. Un efort RCMP cunoscut sub numele de Project Saturation a dezvăluit că membrii organizațiilor criminale erau cunoscute că foloseau dispozitivele de comunicare criptate ale Phantom Secure.
Mai târziu, Ramos a pledat vinovat că a folosit dispozitivele sale Phantom Secure pentru a facilita distribuirea de cocaină și alte droguri ilicite în țări, inclusiv Canada.
O audiere pentru stabilirea sentinței va avea loc la începutul lunii ianuarie.
Nehotărâri la Bruxelles în Qatargate
Ar trebui sau nu arestate figurile cheie acuzate de coruperea Parlamentului European? Se întreabă Politico.
Aceasta este întrebarea care se află în centrul scandalului cunoscut sub numele de Qatargate – cele mai grave acuzații de corupție care au lovit instituțiile Uniunii Europene în ultimele decenii. Într-o investigație extinsă a poliției și a serviciilor de informații belgiene, personalități diplomatice și guvernamentale importante au fost acuzate că au direcționat plăți către membrii Parlamentului European în schimbul influențării deciziilor în favoarea Qatarului și Marocului.
În ianuarie, autoritățile belgiene au emis o notificare națională pentru arestarea ministrului Muncii din Qatar, Ali Bin Samikh Al Marri, a asistentului său, Bettahar Boudjellal, și a ambasadorului Marocului în Polonia, Abderrahim Atmoun, potrivit rapoartelor poliției belgiene văzute de Politico.
Mai târziu în aceeași lună, Michel Claise, pe atunci judecătorul de instrucție principal în caz, a dispus anularea notificărilor de arestare. La o dată ulterioară, au fost emise noi sesizări de arestare pentru cei doi reprezentanți ai guvernului Qatar. Notificările de arestare pentru toți cei trei bărbați au fost ridicate pe 18 ianuarie. Dar asta nu înseamnă că aceștia nu mai erau căutați.
Până în acest moment, autoritățile au emis noi notificări naționale pentru arestarea lui Boudjellal și Al Marri în Belgia, conform documentelor văzute de Politico. Pe 16 mai s-au ridicat temporar atât notificările naționale, cât și internaționale pentru arestarea lui Al Marri. Din documente nu este clar dacă acestea au fost reimpuse ulterior.
Presa belgiană susține că mandatul lui Al Marri a fost ridicat în schimbul ajutorului Qatarului în negocierea eliberării lui Olivier Vandecasteele, un lucrător umanitar belgian care a fost deținut în Iran de mai bine de un an. Mai târziu în acea zi, prim-ministrul Alexander De Croo a spus că „nu a existat niciodată vreo legătură cu niciun alt caz care să asigure eliberarea lui Olivier Vandecasteele” sau a celorlalți trei cetățeni europeni eliberați de Iran la scurt timp după aceea.
Interpol a refuzat să comenteze dacă au fost emise notificări roșii pentru cei trei bărbați. Europol și Eurojust, agențiile responsabile cu mandatele europene de arestare, au adresat întrebări parchetului federal belgian, care nu a răspuns la o cerere de comentarii.
De asemenea, Ministerul de Interne francez a refuzat să comenteze. Atmoun, Boudjellal, Al Marri și ambasadele Qatarului și Marocului nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Ministrul de Externe al Marocului a negat implicarea țării în scandalul Qatargate. Qatarul a respins acuzațiile că a intervenit în democrația UE.
Agenția de ape uzate din Paris a fost atacată cibernetic
În urmă cu o săptămână, Organizația care gestionează apele uzate pentru nouă milioane de oameni din Paris și din jurul său a fost lovită de un atac cibernetic.
Service public de l'assainissement francilien – cunoscut sub acronimul său SIAAP – gestionează aproape 275 mile de conducte în patru departamente franceze.
Organizația a declarat că a depus o plângere la poliția judiciară și la Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți (CNIL) în urma descoperirii unui atac cibernetic.
Niciun grup de hacking nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac, dar autoritățile de apă au fost o țintă principală pentru bandele de ransomware dornice să vizeze servicii critice care dețin informații sensibile despre clienți.
În mai, o companie italiană care furnizează apă potabilă pentru aproape jumătate de milion de oameni a suferit unele întreruperi tehnice în urma unui atac de tip ransomware, iar compania de apă din Porto, al doilea oraș ca mărime din Portugalia, s-a confruntat cu un atac ransomware în februarie.