Daily Brief (759) - Spionaj francez, curățenie în Polonia🧹, rețea iraniană destructurată🕸️, austriac condamnat, premier pakistanez fără vină, nuclearul lui Putin☢️, fără wiki în Rusia🚫
Spionajul francez expus în Azerbaidjan și nu numai
Pe teritoriul Azerbaidjanului a fost dezvăluită o celulă de spionaj, conectată la Ambasada Franței, care a efectuat culegere de informații împotriva reprezentanților țărilor cunoscute ca „parteneră” a Franței, transmite Trend News Agency, o agenție de presă azeră care se concentrează pe probleme de actualitate din regiunea Caucaz și Asia Centrală.
Site-ul, citând propriile surse, susține că un cetățean francez, care nu a mai fost membru al personalului comunității de informații franceze de mulți ani, a inițiat voluntar cooperarea cu agențiile de aplicare a legii din Azerbaidjan.
În urma acestei cooperări, au fost dezvăluiți zeci de agenți secreți francezi, dintre care unii au activat și continuă să lucreze în Azerbaidjan, iar alții dintre ei lucrează în prezent într-o serie de țări vecine și organizații internaționale.
Serviciile speciale din Azerbaidjan au primit dovezi și documente privind activitățile rezidenței franceze în regiunea Caucazului de Sud, Orientul Mijlociu, Ucraina și Moldova.
Amploarea evenimentului este de așteptat să fie o lovitură gravă pentru serviciile de informații franceze.
De asemenea, site-ul EU Today, relatează că, „potrivit informațiilor primite de surse neconfirmate”, o rețea amplă de agenți de informații din Franța a fost implicată în diverse operațiuni în Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, precum și în mai multe țări din Europa de Est, Orientul Mijlociu și Asia Centrala.
EU Today afirmă, ca și Trend, că unul dintre cetățenii francezi, care timp de mulți ani a fost un angajat independent al comunității de informații franceze, a luat inițiativa de a coopera cu agențiile de aplicare a legii din Azerbaidjan. Ca urmare, au fost expuși zeci de agenți secreti francezi
EU Today susține că au fost arestate persoane care au desfășurat activități de informații în legătură cu Ucraina (contactele și întâlnirile angajaților Ambasadei Ucrainei în Azerbaidjan au fost în atenția rețelei franceze), Georgia şi Azerbaidjan.
Totodată, EU Today face referire la demiterea de către președintele francez Emmanuel Macron a lui Bernard Emiet, directorul Direcției principale de securitate externă a Ministerului francez al Apărării (DGSE), care a călătorit la Minsk în luna aprilie a acestui an pentru a se întâlni cu Alexandru Lukașenko. Posibila demisie a lui Bernard Emie ar fi fost discutată după eșecul serviciilor de informații din zona africană și Caucazul de Sud.
Aceleași informații sunt relatate și de către site-urile Qafqazinfo și Musavat din Azerbaidjan.
Cu o lună în urmă, președintele azer e Ilham Aliyev a acuzat Franța că a instigat conflicte în Caucaz prin înarmarea rivalei de multă vreme a Azerbaidjanului, Armenia. Într-o declarație citită de consilierul său pentru politică externă, Aliyev a spus că Parisul „perturbă stabilitatea nu numai în fostele și actualele sale colonii, ci și în Caucazul de Sud, unde susține tendințele separatiste și separatiștii”.
TREND EUTODAY QAFQAZINFO MUSAVAT EURACTIV APA
„Curățenie” în Polonia
Canalul de televiziune de stat polonez TVP Info a fost închis după ce noul guvern al premierului Donald Tusk a trecut la depolitizarea presei publice.
Parlamentul de la Varșovia a susținut o rezoluție marți seară care cere independență, obiectivitate și pluralism în televiziunea și radioul public.
Noul ministru al Culturii i-a demis pe șefii TVP, Radio Polonia, precum și conducerea agenției de știri de stat, PAP.
Deputații din partidul Lege și Justiție (PiS) care au pierdut puterea în octombrie au reacționat prin organizarea unei sit-in la sediul televiziunii de stat. În ultimii ani, principalele emisiuni de știri de seară ale TVP și TVP Info, au devenit o mașinărie de propagandă pentru guvernul PiS, iar noua coaliție, condusă de premierul pro-UE Donald Tusk, le-a promis alegătorilor să transforme mass-media de stat într-o platformă pentru „ informaţii de încredere”.
Sub guvernul anterior, Polonia a coborât de la locul 18 la 57 în Indexul mondial al libertății presei.
Autoritatea de reglementare a mass-media din Polonia, Consiliul Național al Radiodifuziunii (KRRiT), care a fost, de asemenea, politizat de PiS, a declarat că demiterile sunt ilegale.
La o săptămână după ce noul guvern al Poloniei a depus jurământul, premierul Donald Tusk i-a demis, de asemenea, pe șefii fiecăruia dintre cele cinci servicii speciale: șefii agenției anticorupție CBA, ai serviciilor de informații interne și externe și ai celor două servicii militare de informații ale Poloniei.
Agnieszka Kwiatkowska-Gurdak va deveni noul șef al autorității anticorupție, în timp ce colonelul Rafał Syrysko va prelua conducerea serviciului intern de informații, ABW. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că generalul Jarosław Stróżyk a devenit șeful Serviciului Militar de Contrainformații, iar colonelul Dorota Kawecka a devenit șeful Serviciului de Informații Militare. Colonelul Paweł Szota a devenit șeful Agenției de Informații, serviciul de informații externe, AW.
Tusk conduce o alianță pro-europeană a trei partide din fosta Opoziție, care a ieșit victorioasă în urma alegerilor parlamentare din octombrie, eliminând controlul de opt ani asupra puterii exercitat de partidul naționalist populist Lege și Justiție (PiS).
Noul premier a anunțat, de asemenea, că va numi în curând un succesor al șefului poliției, Jaroslaw Szymczyk. Generalul a fost în atenția publică în decembrie anul trecut, când a declanșat accidental explozia unui lansator de grenade, la sediul poliției, care i-a fost dat de colegii ucraineni.
Rețea iraniană destructurată în Israel
Serviciul de informații interne Shin Bet din Israel a destructurat o rețea iraniană care urmărea să recruteze civili israelieni pentru a aduna informații și a comite atacuri teroriste sub pretextul unor activități criminale.
Agenția de Securitate Israeliană a declarat că rețeaua iraniană s-a îndreptat către israelieni prin intermediul rețelelor sociale și a site-urilor de angajare. Vorbind în ebraică, engleză și arabă, operatorii rețelei s-au prezentat ca agenți de vânzări sau agenți imobiliari și, în unele cazuri, au căutat israelieni care și-au exprimat interesul pentru întâlnirile online.
Rețeaua a încercat, de asemenea, să ajungă la familiile soldaților și a israelienilor luați ostatici de Hamas pe 7 octombrie.
Israelienii au fost apoi trimiși în misiuni de recunoaștere plătite, adunând informații despre anumite adrese și fotografiind site-urile de interes pentru agenți, în încercarea de a extinde fondul de informații al Republicii Islamice despre Israel.
Sarcinile au fost date civililor într-un mod care făcea să pară inofensiv, a spus Shin Bet. Unii dintre israelienii care au primit astfel de întrebări suspecte au evitat să le răspundă și au alertat oficialii de securitate despre ele, a adăugat agenția de securitate.
La începutul acestei săptămâni, Iran International - un canal de televiziune de știri anti-regim în limba persană cu sediul la Londra, destinat telespectatorilor iranieni – a relatat că Republica Islamică a constituit un grup de femei vorbitoare de ebraică din orașul nordic Mashad pentru a trimite imagini cu caracter sexual explicit soldaților israelieni în încercarea de a accesa informații.
Potrivit relatării, tinerele au fost instruite de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), vorbeau fluent ebraica și i-au contactat pe soldați prin intermediul rețelelor sociale, trimițându-le videoclipuri și fotografii explicite pentru a obține informații.
Se pare că au fost create aproximativ 22 de profiluri diferite. Numele și profilurile erau false, dar fotografiile și videoclipurile folosite erau reale.
Marea Britanie condamnă un austriac pentru spionaj în favoarea Iranului
Procurorii londonezi susțin că cetățeanul austriac, născut în Cecenia, a sosit din Viena la Londra pentru a aduna informații despre clădirea folosită de canalul TV în limba persană, Iran International.
Magomed-Husejn Dovtaev a fost condamnat la tribunalul Old Bailey din centrul Londrei în urma unui scurt proces.
Tânărul de 31 de ani a pledat nevinovat pentru deținerea de înregistrări care conțineau informații care ar putea fi utile unei persoane care comite sau pregătește un act de terorism. El a fost reținut de ofițerii de combatere a terorismului pe 11 februarie.
Guvernul iranian a declarat Iran International organizație teroristă după ce a relatat despre protestele declanșate de moartea Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani, în septembrie anul trecut, după arestarea ei la Teheran pentru o presupusă încălcare a codului vestimentar strict al Republicii Islamice.
The Intercept: fostul premier pakistanez nu este vinovat
Un document de la Agenția Inter-Services Intelligence din Pakistan, ISI, obținut de către The Intercept, subminează o piesă majoră în urmărirea penală a fostului prim-ministru al țării, Imran Khan.
Khan rămâne în spatele gratiilor în timp ce este judecat pentru că ar fi manipulat greșit un document secret, cunoscut sub numele de cod, despre care acuzarea susține că a compromis integritatea sistemului de comunicații criptate folosit de aparatul de securitate al statului.
Dar, conform unei analize ISI divulgate către The Intercept, această afirmație este complet falsă. Pe plan intern, agenția a concluzionat că scurgerea textului unui cod nu ar putea compromite în niciun fel integritatea sistemului, evaluare contrară pretențiilor publice făcute în mod repetat de procurori.
Principala acuzație împotriva lui Khan se referă la gestionarea de către acesta a unei telegrame diplomagtice care descrie o întâlnire cheie din martie 2022 între oficialii americani și pakistanezi la Washington. Khan, în timp ce era prim-ministru, făcuse aluzie în mod repetat la existența unui cod care sublinia presiunea SUA asupra Pakistanului pentru a-l îndepărta de la putere printr-un vot de cenzură. Deși nu a dezvăluit niciodată conținutul complet al acestuia, uneori, în discursurile publice, el a citat declarații înregistrate de la oficiali americani care promiteau că vor recompensa Pakistanul pentru înlăturarea s
La un miting, Khan a fluturat chiar și ceea ce a spus că este textul tipărit al documentului, fără a dezvălui conținutul exact al acestuia.
La 9 august 2023, The Intercept a publicat textul codului care sublinia presiunea SUA împotriva Pakistanului pentru a-l elimina pe Khan. La scurt timp după aceea, agenția de informații a Pakistanului a emis o evaluare care abordează cât de dăunătoare ar fi publicarea unui astfel de text. Concluzia agenției de spionaj în zilele următoare publicării de către The Intercept a codului secret a fost că dezvăluirea doar a scurtei bucăți de text – fără cheia de criptare – nu a reprezentat un risc, neexistând nicio amenințare la adresa mijloacelor de criptare ale Pakistanului.
Codul publicat de The Intercept se referă la o întâlnire din 7 martie 2022 între un înalt oficial al Departamentului de Stat, Donald Lu, și ambasadorul Pakistanului în SUA de atunci. Documentul descrie o întâlnire tensionată în care oficialii Departamentului de Stat și-au exprimat îngrijorarea cu privire la poziția lui Khan privind invazia rusă a Ucrainei și a amenințat că Pakistanul s-ar putea confrunta cu izolarea de către aliații americani și europeni. Potrivit telegramei, Lu îi spune ambasadorului pakistanez că „toți vor fi iertați” dacă Khan ar fi înlăturat de la putere printr-un vot de neîncredere.
Scandalul din cauza codului și afirmației lui Khan că descrie o conspirație de „schimbare de regim” a cuprins Pakistanul de la înlăturarea sa de la putere în 2022. În declarații publice, Khan a susținut că au fost făcute încercări de puteri străine „de a influența politica Pakistanului din străinătate”. După îndepărtarea sa, SUA au ajutat ulterior Pakistanul să obțină un împrumut generos de la FMI, în timp ce Pakistanul a început să producă muniție pentru războiul din Ucraina. Khan a căutat să mențină Pakistanul neutru în conflict, o poziție la care Departamentul de Stat a obiectat în întâlnirea descrisă în telegrama diplomatică.
După înlăturarea lui Khan, Pakistanul a fost cuprins de o serie de crize politice, economice și de securitate. Țara a cunoscut o inflație record, tulburări sociale și un val de atacuri teroriste din partea talibanilor pakistanezi. Actualul șef al armatei pakistaneze, generalul Asim Munir, a vizitat SUA săptămâna trecută pentru a construi legături cu factorii de decizie din SUA, chiar dacă țara continuă să fie condusă nominal de un guvern interimar civil.
Khan a fost arestat pe 5 august 2023, după ce a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru un caz de corupție dubios din punct de vedere politic. Acea condamnare a fost suspendată de Înalta Curte mai târziu în aceeași lună, dar el a rămas după gratii de atunci datorită acuzațiilor ulterioare care i-au fost aduse pentru manipularea codului.
Avocații lui Khan consideră arestarea ca fiind ilegală și neconstituțională. Procesul lui Khan a fost sub controale stricte care au împiedicat mediatizarea. Susținătorii partidului său, Pakistanul Tehreek-e-Insaf, continuă să organizeze mitinguri de amploare în țară, în pofida încercărilor de suprimare de către guvern.
Pakistanul este de așteptat să organizeze alegeri la începutul anului viitor, deși Khan, despre care sondajele arată probabil că va câștiga, este puțin probabil să participe datorită problemelor juridice.
Putin și arma nucleară
Peter Schroeder, un fost analist CIA spune că SUA ar putea subestima posibilitatea unui război nuclear între Rusia și NATO.
Este de fapt destul de puțin probabil ca președintele rus Vladimir Putin să folosească o armă nucleară pe câmpul de luptă din Ucraina, dar este foarte posibil ca el să folosească una împotriva NATO, susține Schroeder.
Spre deosebire de Occident, Putin s-ar putea să nu se teamă de un impas nuclear: el cunoaște bine arsenalul nuclear al Rusiei și principiile descurajării nucleare și, probabil, se consideră potrivit pentru a naviga într-o criză nucleară. Și Putin a fost remarcabil de consecvent cu faptul că Rusia este dispusă să folosească arme nucleare împotriva NATO pentru a-și apăra interesele în Ucraina. Chiar și în urmă cu opt ani, într-un interviu de televiziune acordat la un an după ce Rusia a invadat Crimeea, Putin a declarat că a fost gata să pună forțele nucleare rusești în alertă pentru a împiedica forțele occidentale să interfereze în preluarea peninsulei de către Moscova, afirmă Schroeder.
Peter Schroeder a lucrat pentru CIA, la ambasada SUA la Moscova și la Consiliul Național de Informații din Biroul Directorului de Informații Naționale (ODNI) în perioada 2018-2022. A condus proiecte la nivelul întregii comunității de informații cu privire la o serie de probleme importante, inclusiv relațiile Rusiei cu China, Ucraina, Afganistan, Asia Centrală, controlul armelor și interferența electorală.
Fără Wikipedia în Rusia
Wikimedia RU, un ONG care susținea Wikipedia în Rusia, s-a închis, iar directorul său, Stanislav Kozlovsky, profesor asociat al Facultății de Psihologie, a fost concediat de la Universitatea de Stat din Moscova.
Potrivit lui Kozlovsky, săptămâna trecută i s-a cerut să demisioneze din universitate. „Am fost într-o călătorie de afaceri la filiala din Baku a Universității de Stat din Moscova, ținând cursuri despre psihofiziologie studenților de acolo. Dintr-o dată, din ordinul prorectorului Universității de Stat din Moscova, din cauza necesității operaționale, am fost chemat la Moscova. Ieri la decanatul facultăţii mi-au spus că există informaţii sigure că vineri viitoare Ministerul Justiţiei mă va recunoaşte ca agent străin. Mi-au pus două hârtii în față - un ordin cu concediere cu motivația absenteism și o declarație pe cont propriu. Am ales-o pe cea din urmă”, a spus Kozlovsky.
Echipa Wikimedia RU a avut o adunare generală pe 18 decembrie, în urma căreia s-a decis închiderea proiectului.
După cum a explicat Kozlovsky într-un interviu cu Meduza în 2022, Fundația Wikimedia din diferite țări cooperează cu organizații locale independente care scriu și editează Wikipedia în propriile limbi. Proiectul Wikimedia RU a sprijinit comunitatea de autori și editori ai versiunii în limba rusă a enciclopediei. Autorii săi au susținut prelegeri pe Wikipedia la Skolkovo, iar în 2010 au elaborat modificări la Codul civil privind drepturile de autor. În același timp, Wikimedia RU nu a primit nicio finanțare de la Fundația Wikimedia. Organizația a primit ocazional mici donații și granturi, dar „în mare parte este o poveste de voluntariat”, a declarat Kozlowski.
După începutul războiului din Ucraina, Roskomnadzor a amenințat că va bloca Wikipedia pentru articole despre invazia rusă a Ucrainei. Registrele rusești ale site-urilor interzise includ aproximativ o sută de articole de enciclopedie, iar Fundația Wikimedia a fost amendată cu peste 10 milioane de ruble pentru că nu le-a eliminat.