Daily Brief (781) - Spioni în Bulgaria, zvonuri la Kiev, ne-spioni în Grecia, Brazilia/FirstMile, ce zice/nu zice Patrushev, Ungaria/UE, negocieri🌍🤝, Catalunia🏴, ravagii chinezești, ALPHV
Bulgaria: mandat european de arestare pentru șase spioni ruși
Procuratura bulgară a emis marți (30 ianuarie) un mandat de arestare european pentru șase spioni ruși suspectați de atacuri teroriste care vizează fabricile și depozitele de arme bulgare.
Bulgaria investighează atacurile de la prima explozie din fabrica de arme EMCO de lângă satul Lovnidol în 2011. Potrivit Euractiv, atacul a vizat o cantitate mare de muniție destinată Georgiei.
Mandatele de arestare au fost aprobate de instanța bulgară, care a spus că s-au strâns „o mulțime de probe” împotriva celor șase ruși, ale căror nume nu au fost încă făcute publice.
Potrivit informațiilor neoficiale furnizate lui Euractiv, pe locul celor mai multe fabrici și depozite aruncate în aer au fost găsite rămășițe de dispozitive explozive de fabricație rusă. În total, au fost raportate nouă atacuri din 2011.
Parchetul Bulgariei investighează cinci din cele nouă incidente care au implicat fabrici și depozite de arme bulgare din ultimii 13 ani. Trei dintre investigații se referă la explozii care vizează producția companiei private EMCO, iar celelalte două împotriva fabricilor de arme de stat din orașele Sopot și Kazanlak.
Cea mai recentă explozie a avut loc pe 25 iunie 2023 într-unul dintre depozitele de arme ale EMCO.
Industria militară bulgară produce cantități mari de arme de calibru mic și muniție standard sovietic, care sunt exportate în Georgia, Ucraina și alte zone de război. Exporturile de arme bulgare au cunoscut, de asemenea, o creștere semnificativă după începutul războiului din Siria. Bulgaria a exportat arme în Ucraina în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari în ultimii doi ani.
În 2022, exploziile au avut loc în depozite deținute de unul dintre cei mai cunoscuți producători și comercianți de arme bulgari, Emilian Gebrev, cu dovezi care arată că atacul a fost rezultatul unui sabotaj. În 2016, a avut loc o tentativă de asasinat împotriva lui Gebrev cu o substanță similară Novichok, pentru care procuratura bulgară a acuzat alți trei agenți ai informațiilor militare ruse. Unul dintre acești spioni este căutat de autoritățile britanice pentru otrăvirea agentului dublu Serghei Skripal și a fiicei sale Yulia în 2018.
EMCO a avut legătură cu exportul de arme către Ucraina și Georgia, ceea ce ar putea explica acțiunile de sabotaj ale informațiilor militare ruse.
Zvonuri la Kiev
În seara i de 29 ianuarie, presa ucraineană a relatat că Valerii Zalujnyi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, ar fi putut fi demis.
Aceste relatări au fost împărtășite de mai mulți actuali și foști membri ai Radei Supreme, Parlamentul Ucrainei, precum și de publicații de știri și canale Telegram.
Se zvonește că șeful Direcției Principale de Informații din Ucraina, Kyrylo Budanov, ar fi potențialul înlocuitor al lui Zalujnyi. Alte surse au scris că Valerii Zalujnyi a fost informat doar verbal despre demitere, fără ca aceasta să fi fost oficializată printr-un decret.
Potrivit surselor, Zaluzhnyi a fost chemat la biroul președintelui unde i s-a oferit postul de ambasador, pe care l-ar fi refuzat.
Ne-spionii din Grecia
Un tribunal de pe insula greacă Lesbos a găsit ca fiind nevinovați de spionaj 16 lucrători umanitari ai organizației neguvernamentale Emergency Response Center International (ECRI).
Curtea de apel pentru contravenții a decis că în mărturiile lor nu există fapte care să demonstreze acuzația de spionaj, a informat agenția de presă de stat AMNA.
Lucrătorii au fost acuzați inițial de formarea unei organizații criminale, spionaj și trafic de migranți de pe teritoriul turco-grec în timpul unui flux de migranți în 2018.
Președintele Braziliei îl concediază pe adjunctul Agenției de Informații
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a demis un oficial de rang înalt al agenției de informații a țării, pe fondul unei investigații despre un presupus spionaj ilegal care îl implică pe fiul fostului președinte, Jair Bolsonaro.
Demiterea lui Alessandro Moretti din funcția de director adjunct al agenției, cunoscută sub acronimul său portughez ABIN, a avut loc la o zi după ce poliția a percheziționat proprietatea legată de Carlos Bolsonaro, un consilier al orașului Rio de Janeiro.
Judecătorul de la Curtea Supremă a emis mandatele de percheziție în casa și biroul lui Carlos Bolsonaro pe baza acuzațiilor poliției federale privind existența unui grup în interiorul ABIN care i-a spionat pe oponenții lui Jair Bolsonaro în timpul mandatului său de patru ani, încheiat în 2022.
Anchetatorii suspectează că Alexandre Ramagem, care conducea ABIN sub conducerea lui Bolsonaro, a folosit software cunoscut sub numele de FirstMile, dezvoltat de o companie israeliană pentru a monitoriza politicienii și personalitățile publice. Poliția a percheziționat biroul și casa lui Ramagem săptămâna trecută.
Patrushev: „anglo-saxonii nu vor opri războiul prin procură împotriva Rusiei”
Potrivit publicației italiene La Stampa, în timpul unei întâlniri la Universitatea Tehnică Maritimă de Stat („Korabelka”), din Sankt Petersburg (tema a fost pregătirea personalului tehnic pentru industriile de înaltă tehnologie), secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrushev, ar fi cerut în mod explicit pregătirea pentru un război lung cu Occidentul. La Stampa citează: „ Anglo-saxonii nu vor opri războiul prin procură împotriva Rusiei nici după conflictul din Ucraina. Inamicul a venit în repetate rânduri cu foc și sabie în țara noastră. Și acum Statele Unite, NATO și sateliții lor, în mâinile regimului nazist de la Kiev și a diverșilor mercenari, duc un război proxy împotriva poporului nostru și a statului nostru, pe care lumea anglo-saxonă nu îl va opri nici măcar odată cu finalul fazei fierbinți a conflictului din Ucraina”.
Potrivit La Stampa, în escaladarea amenințărilor, acesta ar fi „un pas decisiv înainte” față de prima dată când Patrushev a atins subiectul în mod explicit, în octombrie 2022, când s-a limitat să susțină că Occidentul a vrut să transfere ostilitățile de pe teritoriile ucrainene pe cele rusești. În timp ce în iulie 2023, Patrushev a anunțat că, în opinia sa, Occidentul lucrează pentru a stimula o insurecție națională separatistă în Karelia - conform vechii scheme KGB: acuzați-i pe alții de ceea ce faceți de obicei.
Ria Novosti relatează și ea despre discursul lui Patrushev de la Universitate, notând doar elementele referitoare la „activitatea universitară” din discurs, cu mențiunea că Nikolai Patrushv, el însuși absolvent al „Korabelka”, ține în mod regulat întâlniri la universitatea pentru formarea personalului de inginerie de înaltă tehnologie din Rusia.
„Este necesar să se rezolve în mod cuprinzător problema deficitului de personal de inginerie pentru complexul militar-industrial al Rusiei și alte sectoare ale economiei țării, cu participarea întreprinderilor de stat și industriale”, a declarat secretarul Consiliului de Securitate.
În schimb, Russia Gazeta relatează că Patrushev a amintit că la 27 ianuarie s-a sărbătorit împlinirea a 80 de ani de la eliberarea Leningradului de sub blocada fascistă și că și-a exprimat părerea „și despre perspectivele relațiilor, sau mai exact, confruntarea dintre Rusia și Occidentul colectiv după încheierea conflictului din Ucraina”. Și citează același paragraf din materialul La Stampa.
Viktor Orban: „Ungaria este șantajată”
Joi, 1 februarie 2024, cei douăzeci și șapte se întrunesc la Bruxelles pentru un Consiliu European extraordinar pe problema bugetară. Iar premierul Viktor Orban va fi pus în ipostaza de a fi singur împotriva celorlalți douăzeci și șase.
În decembrie, prim-ministrul ungar a refuzat sprijinul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027 (inclusiv 17 miliarde de subvenții). De atunci, discuțiile s-au blocat.
UE va sabota economia Ungariei dacă Budapesta blochează un nou ajutor acordat Ucrainei în cadrul unui summit din această săptămână, conform unui plan confidențial elaborat de Bruxelles, care marchează o escaladare semnificativă a bătăliei dintre UE și cel mai prorus stat membru al său, scrie Financial Times.
Într-un document întocmit de oficialii UE și dezvăluit de Financial Times, Bruxelles-ul a conturat o strategie care să vizeze în mod explicit slăbiciunile economice ale Ungariei, să-i pună în pericol moneda și să provoace o prăbușire a încrederii investitorilor în încercarea de a afecta „locurile de muncă și creșterea economică” dacă Budapesta refuză să-și ridice vetoul împotriva ajutorului acordat Kievului. Dacă nu se dă înapoi, alți lideri ai UE ar trebui să promită public că vor opri definitiv toate finanțările UE către Budapesta, cu intenția de a speria piețele, precipitând o rulare a monedei forint a țării și o creștere a costului împrumuturilor acesteia, a declarat Bruxelles-ul în document.
Bruxelles și-a mai exercitat pârghia financiară împotriva statelor membre, cum ar fi Polonia și Ungaria, cu privire la problemele statului de drept și Grecia în timpul crizei zonei euro, dar o strategie care să încerce în mod explicit să submineze economia unui stat membru ar marca un nou pas major pentru bloc. Membrii UE s-au gândit dacă nu ar fi fezabil să se folosească articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care ar permite Bruxelles-ului să deposedeze Budapesta de drepturile de vot sau, a spus un diplomat, să blocheze plățile de bani. Dar alții au respins ideea, având în vedere că necesită sprijin unanim și multe țări sunt reticente să aplice o sancțiune atât de gravă.
Într-un interviu pentru săptămânalul francez Le Point, publicat marți, 30 ianuarie, Orbán afirmă „Bruxelles duce de ani de zile un război ideologic împotriva Ungariei și ne șantajează constant. Acum avem o lucrare despre asta. Manualul de șantaj de la Bruxelles a fost publicat în rubricile din Financial Times. Bruxelles ne șantajează spunând că dacă ne comportăm ca țară suverană, vor lega problema ucraineană cu statul de drept și vor pune Ungaria sub o blocada financiară occidentală. Acela ar fi Armaghedonul, pe care nu-l vom lăsa. Vom proteja interesele Ungariei. Nu putem fi șantajați!". Moneda ungară, forintul, s-a depreciat luni cu 0,7%, scăzând pentru scurt timp la un minim în raport cu euro, văzut ultima dată în octombrie.
Economia Ungariei se bazează în mare măsură pe piața unică, aproape toate exporturile sale mergând peste graniță către țările învecinate. Potrivit datelor Comisiei Europene, comerțul intra-UE reprezintă 78% din exporturile Ungariei (Germania 28%, România, Slovacia, Austria și Italia toate 5%), în timp ce 3% se îndreaptă către SUA și 3% către Regatul Unit.
UE a încercat deja să folosească fondurile ca instrument pentru a forța Ungaria să se alinieze la politici și la aplicarea statului de drept, o cerință de bază pentru apartenența la bloc.
János Bóka, secretarul de stat responsabil pentru UE al Ungariei, a declarat pentru Financial Times că țara sa „nu cedează presiunii” și că nu există nicio legătură între Ucraina și accesul general la fondurile UE.
Se presupune că documentul este o notă scrisă de secretariatul consiliului și ar fi putut fi scurs pentru a adăuga presiune asupra lui Orbán înainte de întâlnirea de joi. „Documentul la care se face referire în Financial Times este o notă de fundamentare a secretariatului Consiliului UE, spune un înalt oficial al Uniunii. Nu prezintă niciun plan specific referitor la CFM (cadrul financiar multianual) și facilitatea pentru Ucraina și nici nu schițează niciun plan legat de Ungaria. Discuțiile sunt în desfășurare pentru găsirea unui compromis”, scrie jurnalista ungară Katalin Halmai pe twitter.
Înaintea summit-ului european, Politico analizează cele mai mari probleme din relația premierului ungar cu UE, care „de 9 ori a fost un spin în coasta Bruxelles-ului”: în timp ce Ucraina era blocată într-o contraofensivă epuizantă în octombrie anul trecut, Orbán a sfidat consensul UE, călătorind la Beijing pentru o întâlnire cu președintele rus; în condițiile în care țările UE negociază al 13-lea pachet de sancțiuni pentru Rusia, despre care se zvonește că ar include sancțiuni pentru aluminiu, autoritățile ungare au avertizat încă o dată că au considerat sectorul nuclear o linie roșie; pe lângă blocarea unei serii de dosare UE, Ungaria este, de asemenea, singurul membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu a aprobat încă cererea Suediei de a adera la alianța militară; Ungaria este una dintre țările UE care întârzie sancțiunile europene împotriva coloniștilor israelieni extremiști, cum ar fi interzicerea vizelor pentru a interzice călătoria în Europa; Ungaria a fost printre cei mai înverșunați oponenți ai unui nou cadru de reglementare al UE care vizează protejarea libertăților mass-media. Sfidarea lui Orbán față de UE nu se limitează la Ucraina – premierul, care este la putere din 2010, este, de asemenea, implicat într-o dispută de lungă durată cu Bruxelles-ul privind statul de drept în Ungaria. Împreună cu Polonia și Slovacia, Ungaria s-a revoltat în septembrie anul trecut împotriva deciziei Comisiei de a elimina restricțiile la importurile de cereale din Ucraina devastată de război.
FT LEPOINT GUARDIAN X POLITICO
Hackerii chinezi sunt hotărâți să „facă ravagii”
Hackerii guvernului chinez țintesc cu multă activitate stațiile de tratare a apei, rețeaua electrică, sistemele de transport și alte infrastructuri critice din interiorul Statelor Unite, declară directorul FBI Chris Wray în fața parlamentarilor Camerei Reprezentanților, într-un nou avertisment de la Washington despre ambițiile globale ale Beijingului.
Wray susține că s-a acordat „prea puțină atenție publică” asupra unei amenințări cibernetice care afectează „fiecare american”, conform unei copii a observațiilor directorului FBI pe care urmează să le prezinte în fața Comitetului Selectat al Camerei pentru Partidul Comunist Chinez.
Între timp, Reuters relatează că guvernul SUA a lansat în ultimele luni o operațiune de combatere a unei operațiuni de hacking chineză care a compromis cu succes mii de dispozitive conectate la internet. Departamentul de Justiție și Biroul Federal de Investigații au căutat și au primit autorizație legală pentru a dezactiva de la distanță aspecte ale campaniei de hacking din China, au declarat sursele pentru Reuters.
Grupul de hacking din centrul activității recente, Volt Typhoon, i-a alarmat în special pe oficialii serviciilor de informații, care spun că este parte a unui efort mai amplu de a compromite infrastructura critică occidentală, inclusiv porturile navale, furnizorii de servicii de internet și utilitățile.
Atac la serviciile secrete
Renumitul grup de ransomware Blackcat, cunoscut mai ales sub numele de ALPHV, amenință că va elibera documente secrete și date secrete de la numeroase agenții de informații din SUA, inclusiv FBI, după o încălcare a unei companii de tehnologie.
Într-o postare pe dark web, ALPHV a susținut că a furat cu succes 300 GB de date de la Technica Corporation, o companie care, potrivit site-ului său, „sprijină guvernul federal în misiunea lui de a apăra și de a proteja cetățenii Americii.”
„Scurgeri de documente secrete și secrete”, a scris grupul pe blogul său. „Documente legate de FBI și alte agenții de informații din SUA. Dacă Technica nu ne va contacta în curând, datele vor fi fie vândute, fie făcute publice”.
Postarea a inclus, de asemenea, un presupus eșantion de date sub forma a 29 de documente separate, inclusiv contracte de la Departamentul Apărării, precum și numele, numerele de telefon și numerele de securitate socială a zeci de angajați Technica.
Luna trecută, FBI și alte agenții de informații au reușit să distrugă pagina de pornire dark web a ALPHV. ALPHV a răspuns la scurt timp după relansarea site-ului său în altă parte pe dark web.
Grupul este cunoscut pentru că vizează infrastructura critică, precum și facilitățile medicale.
Alte negocieri
O delegație de oficiali Hamas este așteptată să se întâlnească miercuri, 31 ianuarie, cu șeful serviciilor secrete egiptene, Abbas Kamel, la Cairo, pentru a discuta despre un potențial acord de armistițiu pentru ostatici, a declarat un oficial egiptean pentru canalul de știri Al Araby din Qatar, după ce gruparea teroristă din Gaza a confirmat că primise și examinează propunerea.
Propunerea intermediată de Qatar ar presupune trei etape, timp în care toți ostaticii deținuți de Hamas în Gaza din 7 octombrie vor fi eliberați în schimbul unui număr nedeterminat de prizonieri palestinieni închiși în Israel, a declarat un oficial al Hamas pentru agenția de presă Reuters. Oficialul a spus că propunerea implică un armistițiu treptat, în timpul căruia gruparea teroristă va elibera mai întâi civilii (inclusiv copii, femei, bolnavi și bătrâni), apoi soldații și în cele din urmă trupurile ostaticilor care au fost uciși în captivitate.
Potrivit unui material publicat de instituția de știri în limba arabă Al-Araby Al-Jadeed, Hamas va cere eliberarea a 100-250 de prizonieri palestinieni pentru fiecare soldat al IDF pe care îl eliberează. Citând oficiali egipteni de securitate, publicația a relatat că Israelul și Hamas se așteaptă să ajungă la un acord cu privire la detaliile acordului până la începutul săptămânii viitoare.
În același timp în care Hamas examinează acordul propus, ministrul Afacerilor Strategice, Ron Dermer, este de așteptat să se întâlnească, tot miercuri, cu consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, la Casa Albă, pentru a discuta despre eforturile de a asigura eliberarea ostaticilor.
Cabinetul de război al Israelului s-a întâlnit luni seară pentru a discuta schița acordului pentru ostatici, a relatat Channel 12, adăugând că întâlnirea a fost în mare parte pozitivă. Cabinetul de război este de așteptat să se întâlnească din nou joi, 1 februarie, pentru a discuta orice evoluție care va avea loc.
Spania extinde ancheta cu privire la implicarea Rusiei în planurile de independență a Cataloniei
Judecătorul spaniol care investighează ingerința Rusiei în procesul de independență al Cataloniei a prelungit ancheta cu încă șase luni după ce a primit o scrisoare anonimă care conținea un articol care îl identifică pe rusul care a oferit separatiștilor catalani 500 de miliarde de dolari și o mică armată dacă se despart de Madrid.
Carles Puigdemont a negociat cu rușii pentru a obține sprijin pentru independența Cataloniei în schimbul unor servicii și concesii către Rusia.
Ancheta, publicată în mai 2022 de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) și de ziarul spaniol El Periódico, a dezvăluit că fostul diplomat rus, Nikolau Sadovnikov, s-a întâlnit la Barcelona cu fostul lider separatist, Carles Puigdemont, în ajunul votului de independență al Cataloniei din octombrie 2017.
Cetățenul rus s-a prezentat drept un trimis al guvernului de la Moscova și i-a oferit lui Puigdemont ajutor economic și militar pentru o viitoare Catalonie independentă în schimbul unor legi care să favorizeze utilizarea criptomonedelor și să transforme noul stat independent într-un paradis al monedei virtuale.
De asemenea, Catalonia nu ar trebui să critice niciodată modul în care Moscova i-a tratat pe oponenții săi, cum ar fi Aleksei Navalny, sau acțiunile președintelui belarus Alexandru Lukașenko.
Identitatea bărbatului care a condus grupul și alte detalii de la întâlnire par să nu fi fost cunoscute de justiția spaniolă.
Potrivit deciziei anunțate la 29 ianuarie, magistratul a revizuit „documentația abundentă” din dosarul complex și a găsit date care ar confirma „relațiile strânse dintre unii dintre cei anchetați și persoane de naționalitate rusă, germană și italiană”. Unii dintre indivizi au ocupat funcții diplomatice sau au avut „relații cu serviciile secrete ruse” sau cu partide de extremă dreapta.