Daily Brief (782) - Acord privind ostaticii🤝, hackeri la Ministerul rus al Apărării, Martin Ryan, Palantir👁️, Il-76🛩️, decizie CIJ⚖️, presa la comun
Mossad sugerează un plan privind ostaticii
Șeful Mossad a prezentat un document în 9 puncte miniștrilor Cabinetului de război, subliniind parametrii unui potențial acord privind ostaticii.
Armistițiul propus, etichetat ca „35+7”, propune o zi de armistițiu pentru fiecare ostatic răpit, cu o săptămână suplimentară alocată pentru negocieri ulterioare. Elementul cheie al propunerii implică eliberarea a 35 de ostatici, în prima etapă.
Discuțiile privind potențialul acord includ cererea Hamas pentru eliberarea teroriștilor Nohba, o unitate de comandă navală în cadrul Hamas, care au fost implicați în masacrul din 7 octombrie. Se pare că Israelul nu a luat încă o decizie în această privință. O evaluare în Israel arată că odată ce Hamas dă undă verde, ar putea exista o fereastră de încă 7-10 zile pentru a finaliza și semna acordul.
Atac informatic al Ucrainei la Ministerul rus al Apărării
Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării a condus cu succes un atac cibernetic la 30 ianuarie 2024, vizând serverul special de comunicații al Ministerului rus al Apărării cu sediul la Moscova.
Această operațiune, recunoscută de agenția de informații ucraineană, a avut ca rezultat perturbarea schimbului de informații între diferite unități ale Ministerului rus al Apărării. Serverul vizat, conform standardelor Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, a fost crucial pentru comunicații speciale și a fost folosit în diverse facilități strategice din sectorul public, inclusiv în locații militare.
Tot pe 30 ianuarie, internetul rusesc a avut probleme câteva ore. Mai precis, site-urile web care utilizează domeniul.RU au încetat să se încarce pentru utilizatorii de internet atât din Rusia, cât și din străinătate. Incidentul a afectat giganți online precum motorul de căutare Yandex, rețeaua socială Vkontakte și platforma de comerț electronic Ozon, precum și site-urile mai multor bănci importante și piețe online. Ministerul Dezvoltării Digitale din Rusia a confirmat ulterior suspiciunile specialiștilor, anunțând că întregul domeniu .RU și-a pierdut temporar DNSSEC (Domain Name System Security Extensions).
„Afacerea Martin Ryan”
Autorităţile din Azerbaidjan au arestat în decembrie un francez sub acuzaţia de spionaj, „pentru o perioadă de patru luni”, a afirmat ambasadorul Azerbaidjanului, Leyla Abdullayeva.
Pe Twitter, jurnalistul francez de origine armeană, Leo Nikolyan, a scris că Martin Ryan, CEO-ul companiei Merkorama LLC din Baku, „ fost manipulat de agenți francezi ai DGSE (Directia Generală pentru Securitate Externă)”.
Merkorama LLC este o companie azeră cu sediul în Baku (Azerbaidjan), înființată în octombrie 2020.
Leo Nikolyan relatează recent „povestea adevărată” a cazului publicației Kernews:
„Martin este un francez care vrea să reușească în viață. Văzând toate problemele care sunt în Franța, între taxe și diverse standarde, vrea să plece în altă parte. Uneori iarba poate fi mai verde în altă parte... El ezită între mai multe țări, în special Canada, Statele Unite sau chiar Rusia, unde totul merge bine din punct de vedere economic, dar și Armenia, Dubai sau Qatar. El este interesat de această țară emergentă a Azerbaidjanului. Baku este perla Caucazului (…) Deci, Martin s-a mutat acolo acum cinci ani. El spune că este ceva de făcut, pentru că este o țară extrem de modernă și bogată. In plus, este un oras care asigura securitate totala. Nu există violuri, droguri și spargeri... Așa că, după un studiu de piață, decide să se stabilească în Azerbaidjan pentru că există o clasă bogată, dar și apariția unei medii de clasă care devine importantă. Restaurantele și cafenelele cresc ca ciupercile, mai mult decât la Paris. Au de toate în ceea ce privește mâncarea, dar el are ideea să le aducă produse high-end fabricate în Franța, în special pentru producerea sosurilor. Își începe afacerea, Mercorama. Viaţa este frumoasă. El își câștigă existența și se logodește cu o femeie frumoasă. Cu toate acestea, deoarece există o comunitate armeană semnificativă în Franța, aceasta influențează politica externă a Franței. Președintele Republicii, Emmanuel Macron, are poziții pentru Armenia... Martin este business manager, nu-i pasă de asta, lucrează în domeniul restaurantelor.
Ce s-a întâmplat anul trecut? Serviciile secrete franceze au venit să-l viziteze pe Martin Ryan. Sunt doi diplomați de la ambasada Franței. Au pașaport diplomatic, pentru că trebuie să știi că toate ambasadele au mai mulți angajați și unele, sub acoperire diplomatică, sunt spioni. Statele Unite au CIA, Israelul are Mossad, Rusia are FSB, Franța are DGSE... Acești doi oameni de la DGSE merg să-l vadă, se prezintă și îl roagă să-i informeze lucrând pentru ei. Martin refuză. (…) Acești oameni îi răspund: „Nu ai de ales. Un accident se întâmplă rapid, gândiți-vă la tatăl sau la mama dvs. Sunt oameni care se sinucid...” Ei adaugă: „Putem să vă distrugem compania, pentru că vă putem bloca mărfurile care vin din Franța la vamă și vă putem face un vagabond în Baku. » Martin refuză prima dată. Dar presiunea este permanentă, precum lupul care își mușcă gâtul prăzii. Și ajunge să cedeze.
De ce ar putea acest manager de restaurant să fie util serviciilor secrete franceze?
Martin Ryan distribuie produse alimentare, baze pentru prepararea sosurilor, pentru toate restaurantele din Baku. Toate ambasadele sunt în capitale. Un restaurant iranian este frecventat de diplomați și de comunitatea iraniană. Un restaurant american este frecventat de angajați ai ambasadei americane. Proprietarii de restaurante, care sunt clienții lui Martin, devin informatorii lui. De exemplu, a venit așa și așa, așa s-a spus la masă după ospătar, s-ar putea să fi fost microfoane ascunse sub mese... E în dosarul legal, e Secretul Apărării. După câteva luni, probabil că cineva a vărsat fasolea. Martin Ryan este supravegheat de serviciile de informații din Azerbaidjan, este arestat, telefonul mobil este confiscat și percheziționat, iar agenții dau peste lucruri vizibil necurate. Se află în arest preventiv din 4 decembrie. Este acuzat de spionaj pasiv. Acestea nu sunt secrete militare, dar acestea sunt lumile diplomatică și de afaceri. Informația este întotdeauna crucială.
Nimeni nu a fost informat și nu îmi voi dezvălui sursele. Am contactat-o mai întâi pe mama lui Martin, Rose, care m-a implorat să nu dezvălui aventura din cauza negocierilor secrete în desfășurare. Aceste negocieri secrete se încheie, nu cu arestarea celor doi agenți secreti francezi, pentru că nu îi putem aresta, întrucât sunt diplomați cu imunitate, ci cu expulzarea lor din Azerbaidjan. Franța răspunde prin expulzarea a doi diplomați din Azerbaidjan. În mijlocul tuturor acestor lucruri, Martin Ryan, un simplu om de afaceri, nu are imunitate diplomatică. A fost fitilul care a ars, o victimă a politicii externe franceze.
(…) Ceea ce mă scandalizează este că guvernul nostru nu face nimic. Sper că noul nostru prim-ministru, Gabriel Attal, va merge mai departe. (…) Statul francez este responsabil pentru această situație. (…) Sunt în contact cu prietenii lui și cu avocatul lui. Aceasta este o chestiune care devine foarte importantă. Toate mass-media încep să vorbească despre asta și sper că ne va interesa din ce în ce mai mult. (…)
Personal, m-aș fi dus la serviciile secrete azere și aș fi spus: „Sunt oameni care mă deranjează și care mă întreabă asta...” (…) Credeți-mă, închisoarea serviciului secret din Azerbaidjan nu este zona VIP a sănătății. Vom vedea rezultatul acestei chestiuni. Avem nevoie de mobilizare populară. Singura posibilitate ar fi ca președintele Azerbaidjanului să decidă să-l grațieze.
NEWSAR ARMRADIO LEFIGARO KERNEWS
Palantir și intelligence-ul israelian
Palantir, compania de inteligență artificială din SUA, care joacă un rol proeminent în războiul Ucrainei cu Rusia, are un acord cu Ministerul Apărării, dar informațiile militare ale IDF, forțele armate israeliene i-au refuzat serviciile.
În urmă cu două săptămâni, Alex Karp, co-fondator și CEO al companiei de software Palantir Technologies, a aterizat în Israel. Karp, un evreu rezident din Silicon Valley, a venit la un eveniment public la Universitatea din Tel Aviv și, într-o sală plină de studenți, jurnalişti și lucrători din domeniul tehnologiei, a vorbit în principal despre antreprenoriat și tehnologie, dar a adus și laude Israelului.
În ultimii ani, Palantir a devenit unul dintre cei mai intriganți contractori ai forțelor de securitate israeliene. O astfel de cooperare nu este un secret: imediat după apariția sa la universitate, Karp a semnat un acord îmbunătățit cu Ministerul Apărării și chiar a fost fotografiat cu Danny Gold, șeful Direcției de Cercetare și Dezvoltare în Apărare, care a devenit bine cunoscut ca manager al dezvoltării sistemului de apărare antirachetă Iron Dome.
Imaginea nu a apărut în presa israeliană, dar a apărut în Bloomberg, care a relatat că Israelul urma să cumpere de la Palantir un sistem bazat pe inteligență artificială numit AIP, conceput pentru a ajuta la luarea deciziilor pe baza informațiilor și capabil să analizeze ținte inamice și să propună mișcări de luptă. Palantir se așteaptă la venituri de zeci de milioane de dolari din acordul cu Israelul.
Ce face Palantir în apărarea Israelului? Niciuna dintre părți nu a detaliat. Vara trecută, însă, compania a permis unui reporter al revistei „Time” să arunce o privire în birourile sale din Londra, din care compania îndeplinește un rol important în războiul din Ucraina. Unul dintre cele mai interesante produse pe care compania le oferă, potrivit „Time”, este MetaConstellation, un sistem de gestionare a fotografiilor aeriene dintr-o rețea uriașă de sateliți. Palantir le permite ucrainenilor nu doar să strângă informații extinse cu fotografiile satelitului și să urmărească ținte de informații, ci și să răspundă rapid la informații, în ceea ce este cunoscut sub numele de un ciclu foarte rapid de „găsire, urmărire, țintă și urmărire penală”.
O dilemă pentru armate și agențiile de aplicare a legii atunci când lucrează cu o companie privată, în special cu o companie străină, este cât de multe informații clasificate să le partajeze și unde ar trebui să fie stocate informațiile. Prin cloud-ul său de date, Palantir facilitează procesarea și stocarea datelor la site-uri locale. Compania lucrează cu Microsoft, care și-a lansat recent regiunea cloud din Israel pe baza unei ferme de servere din Israel. Chiar și așa, până la urmă datele sunt la dispoziția unei companii din SUA.
Se crede că Palantir are dificultăți să intre în sistemul de apărare israelian și, cu siguranță, nu este în centrul operațiunilor israeliene, așa cum se află în Ucraina. Se înțelege că este un partener în aspectele legate de logistică și managementul forței de muncă în armata israeliană, dar nu colaborează cu informațiile militare. După ce i-au examinat sistemul, unitatea de informații 8200 a IDF și Agenția de Securitate din Israel (Shin Bet) au decis să nu apeleze la serviciile Palantir.
Avionul Il-76
Vladimir Putin a declarat că avionul de transport militar rus Il-76 (despre care Ministerul rus al Apărării pretinde că transporta prizonieri de război ucraineni) a fost doborât de un sistem de rachete Patriot fabricat în SUA. Un clip din declarația lui Putin a fost postat de Pavel Zarubin, corespondent pentru postul rusesc de stat VGTRK.
Comisia de Investigații Rusă a declarat că a fost posibilă identificarea rămășițelor tuturor persoanelor de la bordul Il-76. În total, la locul prăbușirii avionului, a declarat Comisia de Investigație, „au fost descoperite peste 670 de fragmente din cadavrele victimelor, precum și documente personale parțial conservate”. Ancheta a avut la dispoziție profilurile genetice ale tuturor militarilor ucraineni care se aflau la bordul aeronavei, se arată în raport, deoarece materialul biologic trebuie să fie preluat de la prizonieri.
„Rezultatele examenelor genetice ne-au permis să tragem o concluzie fără ambiguitate cu privire la apartenența fragmentelor de cadavru confiscate la șase membri ai echipajului, trei ofițeri de poliție militară și 65 de militari ucraineni”.
Vladimir Putin afirmă că Rusia insistă asupra unei anchete internaționale cu privire la ceea ce s-a întâmplat și că Forțele Armate ale Ucrainei ar fi putut doborî accidental aeronava.
Potrivit președintelui, Rusia nu intenționează să înceteze schimburile de prizonieri.
La 31 ianuarie Rusia și Ucraina au făcut schimb de prizonieri pentru prima dată oficial de la prăbușirea avionului militar rusesc Il-76. Ministerul rus al Apărării a declarat că 195 de militari ruși au fost schimbați cu 195 de militari ucraineni. Ministerul nu a spus unde sau cum a avut loc schimbul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că 207 persoane, atât „militari, cât și civili”, au fost eliberați din captivitatea rusă.
Decizie în procesul Ucraina/Rusia la Curtea Internațională de Justiție
Într-o decizie pronunțată miercuri, 31 ianuarie, principalul organ judiciar al Națiunilor Unite, Curtea Internațională de Justiție, s-a pronunțat cu privire la procesul de la Kiev împotriva Moscovei (depus în ianuarie 2017) pentru încălcarea obligațiilor Rusiei în temeiul Convenției internaționale pentru suprimarea finanțării Terorismul și Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
Instanța a respins majoritatea acuzațiilor Ucrainei de finanțare a terorismului, care s-au bazat pe sprijinul Rusiei pentru forțele proxy din Donbas, fiind de acord doar că Moscova nu a reușit să investigheze informațiile colectate de Ucraina despre presupușii infractori. Curtea a motivat că finanțarea terorismului este definită de convenția internațională d strict ca transfer de fonduri, ceea ce înseamnă că furnizarea de echipamente și arme militare nu încalcă acordul. Curtea a respins, de asemenea, majoritatea acuzațiilor Ucrainei împotriva Rusiei cu privire la discriminarea etnicilor tătarilor din Crimeea și ucrainenii din Crimeea ocupată, deși a constatat că Rusia și-a încălcat obligațiile din tratat prin interzicerea Mejlisului, organismul reprezentativ al tătarilor din Crimeea și prin reducerea învățământului în limba ucraineană în Crimeea cu 90% în doar primii doi ani de ocupație.
Presa la comun
Președintele rus, Vladimir Putin, și președintele belarus, Alexander Lukașenko, au semnat un decret de creare a unei companii comune de media de stat pentru Rusia și Belarus, relatează RIA Novosti.
Maksut Shadaev, șeful Ministerului Dezvoltării Digitale al Rusiei, a declarat că holdingul de media va include canalele existente: două ziare, o revistă și un canal de televiziune, toate acestea urmând o „politică unificată, coordonată”. RIA TASS
În același timp, Shadaev a menționat și posibilitatea de a „crea de la zero un holding media”.