Daily Brief (786) - stop Nord Stream🌊, spioni chinezi/rețea olandeză, Mossad și răspunsul Hamas, dosar Trump📂, Tucker Carlson📺, cercetare în Maldive🔬, armata UE
Suedia oprește ancheta asupra Nord Stream
Procuratura suedeză a anunțat că închide oficial ancheta privind exploziile gazoductului Nord Stream, deoarece cazul se află în afara jurisdicției țării.
După cum a clarificat serviciul de presă al departamentului, în cadrul anchetei, autoritățile suedeze au dorit să stabilească dacă cetățenii suedezi au fost implicați în incident și dacă teritoriul țării a fost folosit pentru a efectua explozii.
După efectuarea mai multor audieri, examinarea locului exploziilor, precum și analizarea mișcărilor navelor în zonă, ancheta nu a găsit semne de implicare a Suediei sau a cetățenilor țării în incident. Prin urmare, acest caz nu este supus jurisdicției suedeze și ancheta ar trebui închisă, a precizat parchetul într-un comunicat de presă.
Departamentul a adăugat că a predat toate materialele colectate agențiilor de aplicare a legii germane, care își continuă investigația asupra exploziilor.
Exploziile Nord Stream au avut loc la un loc din Marea Baltică, lângă insula daneză Bornholm, în noaptea de 26 septembrie 2022. În urma exploziilor, trei dintre cele patru gazoducte au fost avariate.
În noiembrie 2023, The Washington Post, citând oficiali ucraineni și europeni, a scris că sabotajul a fost coordonat de colonelul ucrainean Roman Chervinsky. Conform acestei versiuni, Chervinsky a condus un grup de șase persoane care au închiriat o navă și, folosind echipamente de scufundări, au instalat dispozitive explozive pe conductele de gaz.
Cervinski, care este reținut într-un centru de detenție preventivă din Kiev sub acuzația de abuz de putere, neagă implicarea sa în explozii.
DAGENSJURIDIK MEDUZA EURACTIV TASS
Spionii chinezi au spart, anul trecut, o rețea militară olandeză
Spionii cibernetici chinezi, susținuți de stat, au obținut acces la o rețea militară olandeză anul trecut, au declarat agențiile de informații olandeze.
Este prima dată când Țările de Jos atribuie public spionajul cibernetic Chinei, pe măsură ce tensiunile cresc între cele două țări.
Agențiile, cunoscute sub acronimele lor olandeze MIVD și AIVD, au declarat că hackerii au plasat software rău intenționat, care și-a ascuns propria activitate într-o rețea a forțelor armate folosită de 50 de persoane pentru cercetări neclasificate. Agențiile susțin că daunele au fost limitate, deoarece rețeaua era separată de sistemul principal al ministerului Apărării.
În aprilie anul trecut, AIVD a declarat într-o evaluare anuală că Republica Chineză reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității economice a Țărilor de Jos, cu încercări de spionaj care vizează companiile de înaltă tehnologie și universitățile.
Într-un raport separat, tot în aprilie anul trecut, MIVD a declarat că Beijingul a încercat, ilegal, să achiziționeze tehnologie spațială olandeză.
Mossad evaluează răspunsul Hamas
Hamas a dat răspuns Egiptului și Qatarului pentru propunerea de acord de schimb de prizonieri și încetarea focului în Fâșia Gaza
„Răspunsul Hamas a fost transmis Mossad-ului de către mediatorul Qatar”, a declarat Biroul Prim Ministrului israelian pe X.
Prim-ministrul Qatar, şeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a declarat, de asemenea, că Doha a primit răspunsul Hamas la acord.
„Răspunsul Hamas conține nuanțe, dar este în general pozitiv'”, afirmă premierul Qatar.
Dosar MI6: implicațiile privind securitatea națională ale revenirii lui Donald Trump
Oficialii de securitate lucrează cu Foreign Office la un raport care analizează impactul potențial al președintelui Trump pentru a doua oară la conducere dacă va câștiga alegerile din toamnă din SUA.
Analiștii de la MI6, agenția de informații externe din Marea Britanie, evaluează impactul președinției lui Trump asupra securității naționale și diplomației internaționale. Lucrarea face parte dintr-un dosar mai larg întocmit și coordonat de Ministerul de Externe.
Interviul lui Carlson
Comentatorul politic american Tucker Carlson aspiră de multă vreme să-l intervieveze pe Vladimir Putin. Acum, la câteva luni după ce a acuzat guvernul SUA că i-a blocat eforturile de a vorbi cu președintele rus, Carlson s-ar putea să-și fi îndeplinit în sfârșit scopul, potrivit fostului redactor șef Echo of Moscow, Alexey Venediktov.
Duminică dimineață, canalul pro-Kremlin, Bezgranichny Analitik a relatat despre intenția lui Carlson de a-l intervieva pe Putin. Carlson este o „piatră de temelie a jurnalismului american modern” care se bucură de „sprijin neechivoc din partea majorității covârșitoare a republicanilor”. Un interviu între el și Putin ar fi o „bombă informațională de o putere monstruoasă” și o „lovitură extraordinară pentru pozițiile democraților americani”.
Comentatorul politic pro-Kremlin, Serghei Markov, a făcut o evaluare similară, spunând că Statele Unite „tremură în așteptarea” interviului dintre „cel mai popular jurnalist” al țării și „cel mai popular inamic” al său.
În total, potrivit unuia dintre canalele Telegram ale lui Ksenia Sobchak, presa de stat rusă l-a menționat pe Tucker Carlson de peste 2.000 de ori între 29 ianuarie și 5 februarie.
Interviul este programat să fie difuzat pe platforma de socializare X și pe startup-ul mediaal lui Carlson, dar alte date, cum ar fi dacă interviul a fost deja realizat sau are o dată de lansare programată, sunt încă nedezvăluite.
Kremlinul s-a abținut să comenteze.
China face „cercetare” în Maldive
Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a declarat că misiunea Xiang Yang Hong 3 este pașnică, dar experții cred că nava chineză, programată să acosteze în portul principal din Maldive în această săptămână, desfășoară activități de colectare de informații.
Ministerul de Externe al Maldivelor și-a motivat decizia de a permite vizita lui Xiang Yang Hong 3, subliniind că aceasta este pentru „rotația personalului și reaprovizionare” și reafirmă deschiderea națiunii față de navele din țările prietene în scopuri pașnice.
UE fără armată
Pe fondul solicitărilor ca o armată europeană comună să facă față unei Rusii agresive și altor potențiale amenințări, membrii UE, Slovenia, Spania, Danemarca și Polonia spun că ideea este nerealistă și inutilă.
„UE ar trebui să aibă propria sa armată”, a declarat ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, într-un interviu pentru ziarul italian La Stampa. Oficialul a propus ca forța de luptă să fie implicată în misiuni de menținere a păcii și prevenirea conflictelor. Însă, nu există consens între cele 27 de națiuni ale UE cu privire la necesitatea unei astfel de forțe.
„Stabilirea acestei apărări comune – un cadru necesar pentru dezvoltarea unei armate europene – ar necesita o decizie unanimă a Consiliului”, a spus Ministerul Spaniol al Apărării într-un comunicat. „Dacă îndeplinirea acestei cerințe era aproape imposibilă în 1992, când UE era compusă din 12 state membre, o decizie a unei UE cu 27 sau mai multe țări ar fi foarte greu de luat – în acest context ideea este nerealistă.”
În plus, Europa are deja o forță de apărare în NATO, ceea ce face inutilă o forță separată exclusiv europeană, potrivit Danemarcei, de asemenea membră a ambelor organizații. „Danemarca nu sprijină înființarea unei armate a UE”.
Ideea nu este nici pe agenda Sloveniei, a declarat Aleš Sila, oficialul responsabil cu comunicațiile strategice la Ministerul sloven al Apărării.
Raportul anual 2022 privind apărarea, publicat de Agenția Europeană de Apărare, notează că majoritatea țărilor UE fac parte și din NATO și văd alianța militară ca fiind orientarea lor multilaterală principală.
Potrivit Poloniei, cele două organizații ar trebui considerate mai degrabă complementare decât incompatibile.
Slovenia, Spania și Polonia subliniează necesitatea dezvoltării Capacității de desfășurare rapidă a UE, care până în 2025 urmărește să permită desfășurarea rapidă a unei forțe modulare de până la 5.000 de militari în medii nepermisive.