Daily Brief (791) - Cairo🕌🌴, Polonia și Pegasus, CIA și Five Eyes anti-Trump👁️, Starlink🛰️, „wanted” în Rusia, „un moment decisiv”, sindromul Havana
Daily Brief (791) - Cairo🕌🌴, Polonia și Pegasus, CIA și Five Eyes anti-Trump👁️, Starlink🛰️, „wanted” în Rusia, „un moment decisiv”, sindromul Havana
Negocieri fără rezultat
Oficiali din Statele Unite, Egipt, Qatar și Israel s-au întâlnit la Cairo pe 13 februarie pentru a încerca să schițeze un potențial acord între Hamas și Israel. Au participat directorul CIA William Burns, prim-ministrul Qatar, Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, ministrul egiptean al Informațiilor, general-maior Abbas Kamel, șeful Mossad, David Barnea, și cel al Shin Bet, Ronen Bar. Wall Street Journal a relatat, citând oficiali americani, că nu au fost făcute progrese majore către un acord între Israel și Hamas.
Pe 7 februarie, Hamas și Israelul au respins un cadru de armistițiu care a rezultat dintr-o rundă anterioară de discuții. În versiunea finală a proiectului de acord, Hamas a căutat un angajament din partea Israelului de a pune capăt războiului și de a-și retrage complet forțele din Fâșia Gaza – lăsând Hamas la conducere – în schimbul eliberării de către gruparea teroristă a tuturor ostaticilor săi timp de 135 de zile. Hamas a cerut, de asemenea, ca Israelul să elibereze 1.500 de palestinieni întemnițați și să ia măsuri pentru a-și reduce suveranitatea asupra Muntelui Templului. Netanyahu a respins propunerea Hamas, spunând, în timpul unui discurs televizat, că „acceptarea cererilor ridicole ale Hamas nu va duce la eliberarea celor răpiți”. Netanyahu a susținut că Israelul „nu se va descurca cu nimic altceva” decât cu distrugerea totală a Hamas.
După ce au preluat controlul asupra părților de nord, centru și mare parte din sudul Gazei, inclusiv orașul Khan Younis, forțele israeliene ar putea începe în curând operațiunile în Rafah - un oraș aproape de granița dintre Gaza și Egipt. Statele Unite și alte națiuni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele operațiuni israeliene în Rafah, ultimul bastion rămas al Hamas, unde s-au refugiat civili din Gaza. Pe 12 februarie, forțele speciale israeliene au salvat doi ostatici din Rafah. Hamas continuă să țină 134 de ostatici din 7 octombrie, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor de Apărare Israelului (IDF), contraamiralul Daniel Hagari. IDF consideră că 29 dintre ei au fost deja uciși.
Polonia și Pegasus
Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, i-a spus președintelui țării, Andrzej Duda, că are dovezi că serviciile de informații poloneze au achiziționat programe spion Pegasus și l-au folosit împotriva Opoziției.
„Am un document divulgat, dar este doar o mostră din documentele care vă stau la dispoziție domnule președinte, care din păcate, (…) confirmă sută la sută achiziția și utilizarea în mod legal și ilegal a lui Pegasus”, a declarat premierul Donald Tusk. „Lista victimelor acestor practici este, din păcate, foarte, foarte lungă”.
Tusk a susținut că programul Pegasus a fost achiziționat în timpul mandatului guvernului polonez anterior, la solicitarea Biroului Central Anticorupție, folosind bani din Fondul Justiției.
La începutul lunii februarie, Gazeta.pl a relatat că partidul conservator Lege și Justiție (PiS) avea o listă de politicieni care erau supravegheați de serviciile de informații și care ar putea fi vizați de Pegasus. PiS a condus guvernul în perioada 2015-2023, înainte ca Donald Tusk să preia funcția de premier în decembrie 2023.
Spionarea lui Trump de către CIA și organizațiile de informații aliate
Comunitatea de Informații din SUA a cerut agențiilor de spionaj străine să supravegheze 26 de asociați ai lui Donald Trump în perioada premergătoare alegerilor din 2016, ceea ce a declanșat acuzațiile conform cărora campania fostului președinte ar fi colaborat cu Rusia.
Fostul director CIA, John Brennan, a identificat și prezentat țintele partenerilor americani din „Five Eyes” – organizație care include agențiile de informații din SUA, Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă – conform unei relatări a jurnaliștilor Matt Taibbi şi Alex Gutentag, de pe Public Substack, aparținând lui Michael Shellenberger.
Ei citează mai multe surse fără nume, inclusiv pe cele apropiate Comitetului Permanent al Camerei pentru Informații, condus de republicanul Mike Turner.
Comunitatea serviciilor de informații americane i-a „identificat” pe cei 26 de asociați ai lui Trump ca „people to bump, or make contact with or manipulate”.
Potrivit New York Post, în limbajul de spionaj, „bumping” este atunci când este fabricat un motiv pentru a întâlni o țintă de interes pentru a dezvolta o relație care ar putea duce la obținerea de intelligence.
Aparatul de informații al Centrului de Comunicații al Guvernului din Marea Britanie, GCHQ, a luat contacte cu asociații lui Trump încă din martie 2016, potrivit relatării.
„În martie 2016 făceau contacte și îi ținteau pe oamenii lui Trump”, a declarat o sursă pentru presă. „Trimeau oameni în Marea Britanie, Australia, Italia – Mossad-ul din Italia. MI6 lucra la o școală de informații pe care o înființaseră.”
Un purtător de cuvânt al GCHQ a declarat pentru presă că a susține că i s-a cerut „să efectueze interceptări” împotriva președintelui ales de atunci „este o prostie”.
Informațiile legate de presupusul efort de supraveghere sunt găzduite într-un „dosar de 10 inchi”, potrivit publicației, pe care Trump a ordonat să fie desecretizat la sfârșitul președinției sale și care ar putea conține dovezi că „mai mulți oficiali de informații din SUA au încălcat legile împotriva spionajului și a interferenței electorale”.
În 2022, Taibbi și Shellenberger au fost implicați în publicarea Twitter Files, care detaliau modul în care echipa anterioară de management a rețelei de social media a încercat să reducă la tăcere vocile controversate și să suprime știrile, cum ar fi relatarea The Post despre laptopul lui Hunter Biden.
Cine vinde Starlink armatei ruse
Jurnaliştii de la iStories au contactat reprezentanţi ai trei firme rusești care pretind că vând terminale Starlink din birourile din Moscova.
Se presupune că echipamentul funcționează doar în apropierea granițelor Rusiei (inclusiv în Ucraina ocupată), conectându-se prin rețele extinse în țările vecine. iStories spune că vânzătorii fac publicitate locațiilor de preluare din Moscova în apropierea adreselor pe care reporterii de investigație le-au pus în legătură cu comunitatea de informații a Rusiei, deși jurnaliștii nu au găsit legături directe între vânzătorii Starlink și statul rus.
O investigație separată a RFE/RL a constatat că trupele ruse pot folosi terminalele Starlink din cauza lipsei de control de către SpaceX asupra datelor personale ale clienților în timpul înregistrării și ca urmare a limitărilor tehnice care împiedică compania să restricționeze accesul la Internet doar unei dintre părțile aflate în conflict în Ucraina.
RFE/RL a identificat zeci de companii de import din Rusia care pretind că vând terminale Starlink alături de produse de uz casnic. RFE/RL notează că o soluție ar implica restricționarea accesului Starlink în interiorul zonei de război la terminalele aflate pe o „listă albă”, controlată exclusiv de Kiev, deși jurnaliștii afirmă că acest lucru ar necesita un nivel de coordonare a informațiilor care, în prezent, nu există în Ucraina.
Wanted … în Rusia
Jurnaliştii Mediazona au descărcat de pe site-ul Ministerului rus al Afacerilor Interne întreaga bază de date de căutare de persoane. Setul de date este postat pe Github, iar o căutare în baza de date este disponibilă pe site-ul web al publicației.
La începutul lunii februarie 2024, baza de date a Ministerului Afacerilor Interne conține peste 96 de mii de fișiere. După ce le-au studiat, jurnaliştii au aflat că zeci de politicieni europeni erau căutaţi în Rusia, printre care prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, precum şi personalul militar ucrainean de rang înalt şi presupuşii „mercenari străini” din Forţele Armate ucrainene.
Forțele de securitate caută în primul rând cetățeni ai Rusiei și țărilor fostei URSS - străinii reprezintă doar 2% din numărul total de fișiere. Un sfert din acestea sunt alocate departamentelor de poliție din Moscova. De exemplu, președintele Curții Penale Internaționale, Peter Hofmanski, ori secretarul de presă al companiei Meta, Andy Stone, care a fost arestat în lipsă în dosarul de promovare a terorismului.
În total, peste 700 de străini sunt căutați de departamentele de poliție din Moscova. Cel mai mare grup de persoane căutate sunt ucrainenii. Mediazona a găsit pe această listă cel puțin 176 de cetățeni ucraineni printre care trei foști miniștri ucraineni ai Apărării, trei foști comandanți-șefi ai Forțelor Armate ale Ucrainei (inclusiv Valery Zalujni), foști deputați ai Radei Supreme.
Anchetatorii ruși nu se limitează doar la personalul militar și oficialii ucraineni. De exemplu, un tribunal din Moscova a condamnat-o în lipsă pe prezentatoarea TV, Maria Efrosinina, pentru postări pe Instagram, iar alte trei prezentatoare TV ucrainene - Natalya Moseychuk, Yanina Sokolova și Fakhrudin Sharafmal - au fost arestate, de asemenea, în lipsă.
Autoritățile ruse trec pe lista de urmăriți cetățeni străini, pe care îi consideră „mercenari” care luptă de partea Forțelor Armate ucrainene. La începutul lunii februarie, Comitetul de Investigații al Rusiei a raportat despre investigarea dosarelor penale împotriva a 593 de străini din 46 de țări care ar fi luptat de partea Ucrainei. Mediazona a reușit să găsească doar 396 de persoane din 36 de țări în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit publicației, cel mai mare număr de cetățeni străini urmăriți sunt cei georgieni – 100 de persoane – urmați de cetățenii Marii Britanii și Belarusului - 93, respectiv 62 de persoane.
Pe lista de urmăriți sunt 59 deputați ai parlamentului leton, fostul ministru de Interne leton, Maria Golubeva, ministrul Agriculturii, Armands Krause, ministrul de Finanțe, Arvil Asheradens, și ministrul Justiției, Inese Libiņa-Egnere. Jurnaliștii cred că toți au fost trecuți pe listă în legătură cu demolarea monumentelor sovietice. O situație similară se observă și cu Lituania.
„Acesta este un moment decisiv”
Serviciile de informații norvegiene avertizează cu privire la creșterea amenințărilor rusești. Norvegia nu s-a confruntat de câteva decenii cu amenințări atât de grave împotriva securității sale naționale, avertizează cele trei autorități principale de informații ale țării. Printre țintele cheie ale forțelor străine răuvoitoare se numără infrastructura subacvatică norvegiană. „Situația actuală de securitate este gravă. Există un război de invazie pe scară largă în Europa. Ne aflăm la o răscruce […]”, a declarat ministrul Apărării, Bjørn Arild Gram, în timp ce agențiile principale de informații din Norvegia și-au prezentat rapoartele de activitate anuale.
„Forțele militare ruse rămân principala amenințare militară împotriva suveranității, teritoriului, instituțiilor și infrastructurii societății centrale ale Norvegiei”. Potrivit raportului anual al Serviciului Norvegian de Informații Militare, conductele extinse de petrol și gaze subacvatice ale Norvegiei și infrastructura de internet sunt o țintă cheie a activității rusești.
„Programul rus de informații subacvatice (GUGI) are la dispoziție nave de suprafață avansate, submarine și alte capacități de cartografiere, recunoaștere și sabotaj împotriva cablurilor de comunicații civile și a instalațiilor subacvatice”, avertizează serviciul de informații norvegian.
GUGI este denumirea pentru Direcția Principală de Cercetare în Marea Adâncă, o unitate aflată în subordinea directă a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse. De la baza sa din Olenya, la aproximativ 100 de kilometri est de granița cu Norvegia, o flotă de nouă submarine cu propulsie nucleară și câteva nave de suprafață navighează frecvent în misiuni speciale.
Și Serviciul de Securitate al Poliției, PST, afirmă că serviciile ruse de informații folosesc în mod activ nave civile pentru operațiuni în apele norvegiene. Ei cartografiază capacitățile militare norvegiene și aliate, infrastructura subacvatică și de coastă, se arată în raportul anual.
Cu doar câteva zile înainte de publicarea rapoartelor de către serviciile de informații norvegiene, guvernul norvegian a anunțat că se iau o serie de măsuri pentru protejarea infrastructurii subacvatice. Au fost achiziționate noi tehnologii de supraveghere a conductelor și cablurilor.
„Serviciile de informații chineze operează în toată Europa” și își ascund activitățile printr-o serie de „instrumente și infrastructură digitală disponibile în mod obișnuit”, se mai arată în documentele norvegiene. Ele nu își îndeplinesc sarcinile singure, ci sunt asistate de actori civili precum „diplomați, persoane private, întreprinderi și grupuri de interese speciale”. Aceste servicii de informații se bazează, de asemenea, pe relațiile lor strânse cu entitățile corporative chineze.
Investigarea …investigației Sindromului Havana
Comitetul de Informații al Camerei investighează modul în care agențiile de informații din SUA au examinat cazurile de sindrom Havana și concluziile lor despre bolile misterioase.
La începutul Administrației Biden, agențiile de informații au avut un impuls pentru a determina cauzele incidentelor anormale de sănătate, termenul guvernului pentru sindromul Havana. Ca urmare a acelei inițiative, agențiile de informații au concluzionat că mediul, condițiile medicale nediagnosticate sau stresul, mai degrabă decât o campanie globală susținută a unei puteri străine, au cauzat majoritatea afecțiunilor.
Dar ancheta Comitetului va evalua analiza agențiilor secrete și integritatea muncii lor. Ancheta ar putea redeschide dezbaterea asupra cauzelor sindromului Havana, care s-a liniștit după ce comunitatea de informații a susținut că nu este rezultatul unei țări adverse.
Sindromul Havana este numele unei colecții de stări debilitante - inclusiv migrene, vertij și alte afecțiuni – observate, pentru prima dată, la diplomații și ofițerii de informații care lucrau la Ambasada SUA în Cuba, în 2016 și 2017. Simptomele au apărut adesea după ce oamenii au simțit presiune în cap sau auzit sunete ciudate.
În cele din urmă, au existat sute de raportări cu posibile cazuri, care, în ultimii ani s-au redus, susțin oficialii.