Daily Brief (793) - Burns negociază💼, tensiuni SUA/Venezuela🤨, informatorul FBI și Biden📝, München🏰, reguli și ambasade rusești, informare/dezinformare🤔
Burns în Israel
Directorul CIA, William Burns, a sosit într-o vizită neanunțată în Israel, joi, 15 februarie, și s-a întâlnit cu Benjamin Netanyahu, după decizia prim ministrului israelian de a împiedica delegația israeliană să călătorească la Cairo pentru discuții cu privire la un nou acord de eliberare a ostaticilor cu Hamas.
Premierul Benjamin Netanyahu a instruit delegația israeliană, condusă de șeful Mossad, David Barnea, să rămână în Israel și să nu se întoarcă la Cairo pentru a participa la negocieri ulterioare.
Decizia lui Netanyahu de a opri călătoria delegației la Cairo a venit după ce reprezentanții israelieni au raportat „progrese” în timp ce participau la noua rundă de negocieri pentru un acord în Egipt. Mai târziu a reieșit că Netanyahu nu i-a informat, în prealabil, pe ministrul Apărării, Yoav Gallant, și pe miniștrii Benny Gantz și Gadi Eisenkot despre decizia sa.
Kan 11 a dezvăluit că Netanyahu a respins un nou plan de eliberare a ostaticilor, care a fost propus de șeful Mossad, șeful Shin Bet, Ronen Bar, și general-maior Nitzan Alon. După ce planul a fost respins, general-maior Nitzan Alon, care este responsabil pentru problema ostaticilor în numele IDF, a decis să nu participe la negocierile de la Cairo.
Netanyahu s-a opus la început oricărei participări israeliene la discuții, dar după o conversație telefonică cu președintele american Joe Biden a decis că delegația ar trebui să participe. Membrii coaliției, inclusiv miniștrii de extremă dreapta, Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, și-au exprimat recent opoziția față de un potențial acord.
Tensiuni între SUA și Venezuela
Agenți FBI și Serviciile Secrete au percheziționat reședința oficială a ambasadorului Venezuelei la Washington
Operațiunea din noaptea de 15 februarie a stârnit un val de întrebări cu atât mai mult cu cât reședința ar fi trebuit să fie liberă după demisia fostului ambasador Carlos Vecchio, în ianuarie 2023. Reședința se află sub custodia Departamentului de Stat al SUA din februarie 2023, după ce Juan Guaidó a fost exclus din funcția de președinte interimar al Venezuelei.
Potrivit oficialilor, agenții au început să investigheze după un semnal de alarmă în jurul orei 17.30.
Site-ul turkiyenewspaper.com susține că raidul forțelor de ordine americane a avut loc pe fondul tensiunilor legate de confiscarea de către SUA a unui avion cargo din Iran.
Statele Unite au confiscat un avion de marfă Boeing 747, achiziționat de o companie venezueleană de la Mahan Air din Iran, invocând „restricții la export legate de Iran”.
Compania iraniană Mahan Air face, din 2019, obiectul sancțiunilor Departamentului de Trezorerie al SUA din cauza acuzațiilor privind legătura sa cu Corpul Gărzii Revoluționare Islamice.
Președintele venezuelean Nicolas Maduro a declarat că un avion aparținând țării a fost „furat” de SUA cu cooperarea Argentinei. Adunarea Națională din Venezuela a condamnat confiscarea avionului și a cerut ca aeronava, evaluată la 83 de milioane de dolari, să fie returnată „imediat” în țară.
De asemenea, Venezuela a suspendat activitățile Biroului Comisarului pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite (ONU) din țară, invocând lipsa acestuia de „neutralitate” și a solicitat ca 13 membri ai personalului ONU să părăsească țara în termen de 72 de ore.
S-a precizat că biroul a fost utilizat în „conspirația” și „tentativele de lovitură de stat” planificate împotriva țării.
Un fost informator FBI acuzat că a mințit în legătură cu afacerile lui Biden
David Weiss – care a depus, anterior, acuzații penale împotriva fiului președintelui Biden, Hunter – a anunțat noi acuzații joi împotriva unui fost informator FBI despre care oficialii spun că a mințit în legătură cu afacerile lui Biden.
Rechizitoriul returnat de un mare juriu din Los Angeles îl acuză pe Alexander Smirnov că a făcut o declarație falsă și a creat un dosar fals și fictiv.
Smirnov, în vârstă de 43 de ani, este descris în documentele de acuzare ca o fostă sursă confidențială pentru FBI, care a oferit agenților informații false în 2020, despre o personalitate politică proeminentă și fiul său. Descrierea celor doi indivizi se potrivește cu cea a lui Joe Biden și a fiului său Hunter.
Smirnov ar fi raportat unui agent FBI în 2017 că a avut un telefon cu proprietarul firmei ucrainene Burisma, în care s-a discutat că „fiul lui Public Official 1, era membru al Consiliului Burisma”. Faptul că Hunter Biden a făcut parte din consiliul companiei era cunoscut public la acea vreme.
În 2020, susține rechizitoriul, Smirnov a adus noi informații, inclusiv că știa de conversații din 2015 sau 2016 în care directorii Burisma spuneau că l-au angajat pe fiu „pentru a se proteja, prin tatăl său, de tot felul de probleme”. Acele afirmații ale lui Smirnov erau false, susține rechizitoriul.
Rechizitoriul susține implicit că unele dintre cele mai senzaționale acuzații pe care republicanii au încercat să le ridice împotriva președintelui și a fiului său s-au bazat pe minciuni.
Autoritățile americane au spus că, atunci când agenții l-au interogat din nou pe Smirnov în 2023, acesta a repetat unele afirmații false din trecut, a schimbat alte părți ale poveștii sale.
Smirnov a fost arestat pe un aeroport din Las Vegas, a declarat Departamentul de Justiție.
Weiss, care a adus rechizitoriul împotriva lui Smirnov, este procuror în Delaware și a fost numit în această funcție în timpul administrației Trump.
„Spiritul de la München”
Munchen, Germania, va găzdui săptămâna aceasta cea mai mare întâlnire de lucru de pe planetă a președinților, miniștrilor, diplomaților și oficialilor din apărare și informații.
Conferința de Securitate de la München (MSC) este acum la a 60-a ediție și se va desfășura de vineri până duminică. Majoritatea oficialilor care vor ține discursuri și, ocazional, interviuri cu jurnalişti vor face acest lucru în interiorul şi în jurul Hotelului Bayerischer Hof, o clădire neorenascentistă destinată evenimentului.
Un alt eveniment, Conferința de securitate cibernetică de la München (MCSC) a început joi, 15 februarie.
MSC își propune să abordeze provocările concurenței strategice și răspunsul global la conflictele regionale, în timp ce MCSC se concentrează pe provocări specifice de securitate cibernetică.
Noi reguli de angajare în ambasadele Rusiei
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunțat, recent, noi reguli de angajare pentru personalul tehnic din ambasade. Schimbarea, care vine ca răspuns la preocupările exprimate de fostul ofițer de informații și deputat, Andrei Lugovoi, cu privire la angajarea de personal local de către ambasadele străine în scopuri de comunicare secretă, a stârnit proteste diplomatice din partea națiunilor baltice.
Începând cu 15 februarie, străinii aflați în misiunile diplomatice vor fi împiedicați din punct de vedere legal să devină angajatori. În schimb, Ministerul rus al Afacerilor Externe va selecta personal pentru ambasade.
Fostul ministru de Externe rus, Andrei Kozyrev, afirmă că se urmărește să se creeze neplăceri diplomaților occidentali. Rusia se deosebește de majoritatea țărilor occidentale prin faptul că își trimite propriul personal tehnic la misiunile diplomatice din străinătate, în loc să angajeze la nivel local.
Noile reguli de angajare a personalului tehnic din ambasadele Rusiei au declanșat proteste diplomatice din partea națiunilor baltice și au escaladat tensiunile între Rusia și țările occidentale. Statele Unite au emis deja o declarație în care condamnă reglementările, numindu-le „un pas înapoi în relațiile diplomatice”.
Informare/dezinformare
Franța, Polonia și Germania au acuzat luni, 12 martie, Rusia că a dezvoltat o rețea de site-uri web pentru a promova propaganda pro-rusă și a le submina guvernele.
Acuzația indică posibilitatea unui aflux de dezinformare la doi ani după invadarea Ucrainei de către Rusia și înaintea alegerilor importante din Rusia, Uniunea Europeană și Statele Unite, precum și a Jocurilor Olimpice de la Paris.
Cele trei state susțin că Rusia a folosit internetul, rețelele sociale pentru a submina rezistența Ucrainei, pentru a încerca să influențeze sprijinul public și internațional, pentru a amplifica succesul Rusiei în război, a discredita rezistența ucraineană și justifica invazia. Rusia a negat afirmațiile.
Organismul de supraveghere francez Viginum, care monitorizează activitatea digitală străină și site-urile web, a identificat o rețea numită Portal Kombat cu 193 de site-uri web care răspândesc informații pro-ruse. Viginum a constatat că între 23 iunie și 19 septembrie 2023, site-urile au publicat peste 150.000 de conținut care a fost de obicei raportat de personalități sau membri mass-media ruse sau pro-ruse.
Recent, France 24 a anunțat că fost victima unui deepfake. Videoclipul în cauză, care manipulează un extras dintr-unul din buletinele de știri în limba franceză, folosind inteligența artificială pentru a simula vocea prezentatorului, susține în mod fals că președintele francez Emmanuel Macron a amânat o călătorie în Ucraina din cauza temerii unui complot pentru asasinarea lui acolo. Videoclipul este încă răspândit pe rețelele de socializare. Postul de propagandă pro-rus Pravda.fr, care a împărtășit inițial deepfake, a răspuns la dezmințirea France 24, insistând în mod fals că afirmația despre Macron este adevărată.
Prilej pentru reluarea discuțiilor despre Operațiunea Matryoshka, de care Rusia a fost acuzată că a orchestrat-o, o campanie masivă de dezinformare împotriva aliaților occidentali ai Kievului. Descoperirile colectivului Bot Blocker, împreună cu Agenția France-Presse (AFP), indică faptul că Operațiunea Matryoshka folosește automatizarea și traducerea automată pentru a difuza rapid știri false pe mai multe platforme. Denumită Operațiunea Matryoshka, această strategie folosește o abordare stratificată (de unde denumirea păpușii rusești) pentru diseminarea dezinformării. Scopul este acela de a distrage atenția jurnaliștilor și de a face din ce în ce mai dificilă separarea adevărului de fals. Matryoshka pare să dezvolte o operațiune anterioară de influență pro-Kremlin numită Doppelgänger, care ar fi fost legată de agenția militară de spionaj GRU a Rusiei.
Din septembrie, nu mai sunt transmise doar știrile false anti-ucrainene, ci este vorba de o strategie care vizează în mod direct apelarea la mass-media occidentală pentru a încuraja verificarea informațiilor false. O diversiune care vizează jurnalişti.
În operațiune sunt vizate și mass media axate pe MENA (Middle East and North Africa), cu relatări limitate despre Ucraina. Printre acestea se numără versiunea în limba engleză a publicației Misbar, precum și FactNameh, axată pe Iran, Sudanese BeamReports și Syrian Verify-Sy.
Grupul anonim Antibot4navalny, care urmărește operațiunile de influență legate de Rusia pe X, a fost primul care a dezvăluit campania Matryoshka. Campania folosește o rețea de conturi care afișează caracteristici de comportament neautentic. Nu este clar cum au fost achiziționate conturile folosite în campanie. Niciunul dintre conturi nu pare să se comporte în mod asemănător unui bot și, cel mai probabil, este operat de oameni. Potrivit Antibot4navalny, campania a început pe 5 septembrie 2023, când unul dintre aceste conturi neautentice a postat pe X un videoclip fals de știri BBC, ca răspuns la Hulu, serviciul de streaming cu abonament din SUA. Videoclipul susținea că Hulu a cedat presiunilor din partea Departamentului de Securitate Internă al SUA și a anulat o serie de documentare care intenționa să abordeze subiectul „politicienilor consumatori de droguri”. Potrivit clipului, primul episod al serialului a fost destinat să se concentreze pe Volodymyr Zelensky. Pentru a părea mai legitim, clipul fals a folosit brandingul videoclipurilor de știri de la BBC, precum și logo-ul canalului de știri american Fox News. În loc să partajeze știrile false în sine, campania Matryoshka redistribuie postări de la alte conturi din aceeași rețea și le postează direct pe fluxurile unor surse cunoscute pentru verificarea informației. Aceste „redistribuiri” sunt formulate ca o solicitare de verificare a faptelor. Conturile simulează comportamentul unui utilizator tipic de rețele sociale, care ar putea fi sceptic față de o știre și ar dori opinia unei surse de încredere de verificare a faptelor.
Campania a țintit peste 500 de conturi pe X, potrivit Antibot4navalny, iar printre cele mai vizate se numără radiodifuzorul internațional de stat german, Deutsche Welle, și postul de investigație non-profit, Correctiv. Au fost vizate și conturile organizațiilor guvernamentale oficiale, printre care Centrul Ucrainean de Combatere a Dezinformarii și Biroul purtătorului de cuvânt al Parlamentului European.
Experții se întreabă ce impact ar putea avea campania Matryoshka în acest an „superelectoral”. Potrivit think-tank-ului american The Atlantic Council, anul 2024 va avea 83 de alegeri naționale în aproximativ 78 de țări, inclusiv în Statele Unite, Regatul Unit, Rusia și Ucraina.
Google a anunțat că, înaintea alegerilor parlamentare din UE, se pregătește să lanseze o campanie de dezinformare în cinci țări din Uniune.
Actul european privind serviciile digitale, care intră în vigoare săptămâna aceasta, va cere platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare să facă mai mult pentru a aborda conținutul ilegal și riscurile pentru securitatea publică.