Daily Brief (801) - Dosare militare rusești, spion bulgar, DSMA–notice, Vadim Krasikov, Team A, reacții la afirmațiile lui Macron, secrete chinezești
Daily Brief (801) - Dosare militare rusești, spion bulgar, DSMA–notice, Vadim Krasikov, Team A, reacții la afirmațiile lui Macron, secrete chinezești
Dezvăluiri de date militare rusești
Forțele lui Vladimir Putin au exersat folosirea armelor nucleare tactice într-un stadiu incipient al conflictului cu o mare putere mondială, potrivit unor dosare militare ruse scurse, care includ scenarii de antrenament pentru o invazie a Chinei.
Documentele clasificate, văzute de Financial Times, descriu un prag de utilizare a armelor nucleare tactice, care este mai mic decât a admis în mod public Rusia vreodată, potrivit experților care au evaluat documentele.
E vorba de 29 de dosare militare ruse secrete, întocmite între 2008 și 2014, inclusiv scenarii pentru jocuri de război și prezentări pentru ofițerii de marină, care discută principiile de funcționare pentru utilizarea armelor nucleare.
Deși documentele datează de 10 ani și mai mult, experții susțin că rămân relevante pentru doctrina militară rusă actuală.
Planurile defensive dezvăluie suspiciuni profunde cu privire la China în rândul elitei de securitate a Moscovei, chiar dacă Putin a început să formeze o alianță cu Beijingul, care încă din 2001 includea un acord nuclear fără primă lovitură. Chiar dacă țările s-au apropiat, materialele de instruire arată că districtul militar de est al Rusiei repeta mai multe scenarii care descriu o invazie chineză.
O prezentare separată de instruire pentru ofițerii de marină, fără legătură cu jocurile de război referitoare la China, prezintă criterii mai largi pentru un potențial atac nuclear, inclusiv o aterizare a inamicului pe teritoriul Rusiei, înfrângerea unităților responsabile cu securizarea zonelor de frontieră sau un atac iminent al inamicului cu arme convenționale. Pragul de la care s-ar reacționa este dat de o combinație de factori în care pierderile suferite de forțele ruse „ar duce irevocabil la eșecul acestora de a opri o agresiune majoră a inamicului”, o „situație critică pentru securitatea statului a Rusiei”. Alte condiții potențiale includ distrugerea a 20% din submarinele cu rachete balistice strategice ale Rusiei, a 30% din submarinele sale de atac cu propulsie nucleară, trei sau mai multe crucișătoare, trei aerodromuri sau o lovitură simultană asupra centrelor de comandă de coastă principale și de rezervă. De asemenea, se așteaptă ca armata Rusiei să poată folosi arme nucleare tactice pentru o gamă largă de obiective, inclusiv „prevenirea statelor să folosească agresiunea […] sau escaladarea conflictelor militare”, „oprirea agresiunii”, prevenirea forțelor ruse să piardă bătălii sau teritoriu, și a face marina Rusiei „mai eficientă”.
Harta Rusiei, care arată locațiile depozitelor nucleare și ale brigăzilor Iskander, dezvăluie că o mare parte din capacitățile sale nucleare rămân în est. Rusia încă se comporta în conformitate cu „teoria utilizării” armelor nucleare expusă în documente. Documentele reflectă modele observate în exercițiile desfășurate în mod regulat de armata rusă înainte și după invadarea Ucrainei de către Putin în 2022. În timp ce președintele Rusiei are singura autoritate de a lansa o primă lovitură nucleară, pragul scăzut pentru utilizarea nucleară tactică stabilit în documente este în conformitate cu o doctrină pe care unii observatori occidentali o numesc „escaladare pentru de-escaladare”. În cadrul acestei strategii, ar putea fi folosită o armă tactică pentru a încerca să împiedice Rusia să se implice într-un război extins, în special unul în care SUA ar putea interveni. Folosind ceea ce ea numește „inducerea fricii”, Moscova ar încerca să pună capăt conflictului în propriile sale condiții, șocând adversarul țării cu utilizarea timpurie a unei arme nucleare mici - sau asigurând o soluționare prin amenințarea de a face acest lucru.
În concluzie:
Doctrina rusă privind utilizarea armelor nucleare nestrategice de către Marina Rusă include un prag mult mai scăzut pentru utilizarea nucleară decât se credea anterior și mult mai mic decât a susținut Kremlinul în anii de la sfârșitul Războiului Rece.
Armele nucleare nestrategice rusești rămân o parte a flotei de suprafață (inclusiv rachete, bombe, torpile, încărcături de adâncime, toate cu focoase convenționale și nucleare înlocuibile la cald), în ciuda faptului că au promis că le vor elimina în cadrul inițiativelor nucleare prezidențiale.
Rusia a făcut o muncă extinsă pentru a ținti cu precizie nucleară și convențională infrastructura civilă și militară din Japonia și cel puțin o țintire teoretică împotriva țintelor din Coreea de Sud, Iran, Azerbaidjan, Coreea de Nord și chiar China.
Doctrina nucleară navală a Rusiei este în concordanță cu deficiențele sale foarte reale și cu poziția precară în comparație cu Marina SUA, prin urmare integrând planificarea nucleară la niveluri inferioare, oferind comandanților o mare flexibilitate de țintire după utilizarea nucleară inițială.
Încă un spion bulgar la Londra
Autoritățile britanice au anunțat arestarea unui al șaselea bărbat bulgar suspectat de implicare într-o rețea de spionaj rusă care operează în Regatul Unit.
Tihomir Ivanov Ivanchev, în vârstă de 38 de ani, din Acton, West London, se confruntă cu acuzații de conspirație pentru a comite spionaj, potrivit declarațiilor făcute de poliția britanică.
Ivanchev a fost reținut pe 7 februarie, în cadrul unei anchete în curs conduse de Echipa Antiterorism. El este acuzat că a conspirat pentru a obține, a colecta, a înregistra, a publica și a comunica documente sau informații considerate prejudiciabile pentru securitatea și interesele statului, presupus în colaborare cu un adversar nenumit.
Arestarea se adaugă procedurilor legale existente împotriva altor cinci cetățeni bulgari, acuzați anterior în legătură cu suspecta rețea de spionaj rusă. Orlin Rusev, Biser Jambazov, Katrin Ivanova, Ivan Stoyanov și Vanya Gaberova au fost arestați în februarie 2023 de autoritățile anti-terorism și urmează să fie judecați la Londra în octombrie. În timpul unei ședințe de judecată din toamna anului trecut, procurorii au afirmat că acuzații fac parte dintr-o rețea organizată însărcinată cu supravegherea și activități ostile în numele Rusiei. Grupul ar fi vizat anumite persoane, inclusiv planificarea de răpiri, sub conducerea lui Jan Marsalek și a altor asociați neidentificați.Pe lângă acuzațiile de conspirație, trei membri ai grupării sunt acuzați că dețin documente falsificate, inclusiv pașapoarte și cărți de identitate din diferite țări europene.
Big Tech refuză DSMA-ul britanic
Comitetul consultativ pentru mass-media din Marea Britanie încearcă să coopteze firmele de tehnologie în îndeplinirea rolului său de a preveni răspândirea secretelor de stat pe platformele sociale. Însă, firmele de tehnologie, inclusiv Google, Meta și X, au respins, în mod repetat, solicitările .
Sistemul britanic de notificare DA, în prezent redenumit DSMA (Defence, Press and Broadcasting Advisory Committee în Defence and Security Media Advisory Committee), a fost conceput să ofere consiliere mijloacelor de informare în masă despre informațiile a căror publicare ar aduce prejudicii securității naționale. El este voluntar, nu are autoritate juridică, iar responsabilitatea finală pentru decizia publicării sau difuzării materialelor aparține presei.
Comitetul DSMA este condus de ofițeri pensionați și numără printre membrii săi reprezentanți ai mass media din Marea Britanie, inclusiv Sky, BBC și Times. Notificările DSMA stabilesc orientări, agreate de mass-media și de guvern, pentru acele domenii în care riscurile sunt cel mai probabil să apară. Deși scrisorile informale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, este rar ca DSMA-notice să fie refuzate.
Comitetul DSMA susține că este independent de guvern, dar este condus, în prezent, de directorul general pentru politica de securitate al Ministerului Apărării, Paul Wyatt. Comitetul include membri ai guvernului proveniți din Foreign Office, Cabinet Office, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, iar întâlnirile au loc în Ministerul Afacerilor Externe.
Regimul de notificare al grupului acoperă cinci domenii de bază: operațiuni sau capacități militare; dezvăluirea sistemelor de arme; forțele de combatere a terorismului sau activitățile agențiilor de informații; proprietăți fizice și active; și personalul și familiile acestora care lucrează în poziții sensibile. Cu toate acestea, opacitatea notificărilor și misiunea vag definită a grupului a determinat uneori politicienii să încerce să exploateze sistemul pentru propriile lor scopuri.
În ultimii ani, Comitetul este interesat de cooptarea Big Tech în sistem și de aplicarea regimului DSMA -notice pe internet. Eforturile repetate ale comitetului de a extinde regimul de notificare DSMA în domeniul digital nu au avut rezultate.
Google a fost cândva membru al Comitetului DSMA – singurul participant din Silicon Valley – dar a plecat în urma dezvăluirilor lui Edward Snowden din 2013, care pretindeau o cooperare pe scară largă între firmele Big Tech și agențiile de informații occidentale implicate în supravegherea ilegală în masă.
Ce se știe despre Vadim Krasikov
Maria Pevcikh, președintele Fundației Anticorupție, a declarat că Alexey Navalny ar fi trebuit să fie eliberat printr-un schimb de prizonieri. Politicianul rus de Opoziție urma să fie schimbat cu Vadim Krasikov, un fost ofițer FSB care se află în închisoare în Germania pentru asasinarea fostului comandant cecen, Zelimkhan Khangoshvili, în 2019.
La 23 august 2019, fostul comandant cecen și cetățean georgian, Zelimkhan Khangoshvili, a fost ucis la Berlin. Făptașul s-a apropiat de Khangoshvili pe o bicicletă și l-a împușcat. Polițiștii l-au arestat pe suspect nu departe de locul crimei. Avea documente cu numele „Vadim Sokolov”. O investigație comună a Bellingcat, The Insider și Der Spiegel a descoperit, ulterior, că acesta era un pseudonim și că numele adevărat al bărbatului era Vadim Krasikov. În decembrie 2021, un tribunal din Berlin l-a condamnat pe Krasikov la închisoare pe viață, fiindu-l găsit vinovat de uciderea lui Khangoshvili. De asemenea, instanța a concluzionat că autoritățile ruse i-au ordonat lui Krasikov să efectueze asasinatul.
Jurnaliştii Meduza l-au pus în legătură pe Krasikov cu unitatea forțelor speciale, Vympel, a FSB și cu alte două crime, una la Moscova și una în regiunea Karelia din Rusia.
„Echipa A” din Australia
Directorul general de securitate al Organizației Australiane de Informații de Securitate, Mike Burgess, a declarat că a desecretizat detaliile unei operațiuni de culegere de informații, care a folosit platforme profesionale de rețele, e-mail și rețele sociale pentru a-i viza pe australieni.
A mai declarat că agenția sa i-a confruntat pe „stăpânii spionilor” pentru a-i anunța că au fost prinși. Burgess s-a referit la spionii străini drept „Echipa A” și a spus că au încercat să atragă australieni cu informații de securitate națională, oferindu-le roluri de consultanță.
A mai spus că agenția străină a „cultivat și recrutat cu succes un fost politician australian” în urmă cu câțiva ani. El nu i-a numit nici pe politician și nici țara căeria îi aparține serviciul secret responsabil de operațiune.
Grupul operativ de interferență străină din Australia a efectuat 120 de operațiuni de când a fost înființat în 2020.
Războiul … declarațiilor
În contextul unui summit convocat în grabă, la Paris, la care au participat 25 de guverne din Europa, Emmanuel Macron a făcut declarații cum rar se fac auzite din partea unui om politic occidental cu privire la războiul împotriva Ucrainei. Președintele francez nu exclude desfășurarea de soldați occidentali în Ucraina. Afirmațiile sale au declanșat controverse între aliați.
Adjunctul cancelarului Germaniei a afirmat că nu există nicio șansă de a trimite trupe terestre în Ucraina și a spus Parisului că ar trebui să furnizeze Kievului mai multe arme, relatează The Financial Times. Ziarul a citat, de asemenea, un „oficial european superior al apărării” care a spus că declarația lui Macron intenționează să „creeze descurajare și ambiguitate față de Rusia”, adăugând că: „toată lumea știe că există forțe speciale occidentale în Ucraina – pur și simplu nu au recunoscut acest lucru oficial”.
Politico notează că nici măcar Franța nu și-ar urma președintele într-o acțiune atât de riscată și cu mize atât de mari. Și nu e vorba, comentează publicația, doar de radicalii de dreapta, respectiv de stânga, Le Pen și Mélenchon, care i-au reproșat că se joacă cu „viețile copiilor Franței”.
În urma declarațiilor președintelui francez, purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că un conflict direct dintre Rusia și NATO este „inevitabil” dacă trupele din țările alianței sunt trimise în Ucraina. „Însuși faptul că se discută despre posibilitatea ca țările NATO să trimită anumite contingente în Ucraina este, desigur, foarte important, un element nou”, a spus Peskov. El a adăugat că alte țări NATO „mențin o evaluare destul de sobră a potențialelor pericole ale unei astfel de acțiuni”, deoarece un conflict direct cu Rusia nu este în interesul lor.
Ambasadorul Lituaniei în Suedia, Linas Linkevicius, a scris pe Twitter: „după ce Suedia a fost integrată în Alianță, Marea Baltică a devenit o mare internă a NATO. Dacă Rusia îndrăznește să provoace NATO, Kaliningradul ar fi mai întâi „neutralizat”. Acuzațiile false anterioare ale Rusiei că este înconjurată de NATO devin acum realitate.”
Și totuși, Palatul Elysee transmite că Emmanuel Macron insistă asupra posibilei trimiteri de soldați în Ucraina, scrie Le Monde. La douăzeci de luni după ce a sugerat „să nu se umilească” Rusia, iată-l pe președintele francez acuzat că a deschis o dezbatere prematură asupra posibilei trimiteri de trupe aliate în Ucraina, pentru a o apăra de atacurile Kremlinului.
FT LESECHOS POLITICO LEMONDE INTERFAX TWITTER
China extinde legea privind secretele de stat
Legea revizuită cere agențiilor guvernamentale să protejeze informațiile „care nu sunt secrete de stat, dar care vor provoca anumite efecte adverse dacă sunt dezvăluite”.
Legislatorii chinezi au extins legea secretelor de stat din Beijing pentru prima dată din 2010, extinzând domeniul de aplicare a informațiilor sensibile restricționate la „secretele muncii”.
Cel mai important organism legislativ al Chinei a adoptat marți, 28 februarie, legea revizuită privind protecția secretelor de stat care va intra în vigoare de la 1 mai, a relatat agenția de presă Xinhua.