Daily Brief (803) - Discuția din Bundeswehr, stop Nord Stream, poze coreene, Pegasus, Predator, italienii la raport, spion militar suedez, cyber GUR, dezertorii ruși
Germania investighează dezvăluirea discuției din Bundeswehr
Recent, a apărut o înregistrare audio în care se presupune că ofițeri germani de rang înalt, inclusiv șeful Luftwaffe, Ingo Gerhartz, discută despre potențiala utilizare a rachetelor Taurus în Ucraina și atacarea Podului Crimeei, generând controverse internaționale și punând în centrul atenției strategiile diplomatice și militare ale Germaniei.
Înregistrarea se referă la o întâlnire desfășurată în 19 februarie, în timpul căreia șeful forțelor aeriene germane, generalul Ingo Gerhartz, și-a convocat consilierii pentru a pregăti o prezentare pentru ministrul Apărării. Prezentarea trebuia să sublinieze modul în care Germania ar putea livra Taurus, o rachetă ghidată cu rază lungă de acțiune, în Ucraina, și câte rachete ar fi necesare pentru a distruge Podul Kerci. Oficialii pot fi auziți recunoscând că Taurus poate elimina podul din Crimeea - o linie cheie de aprovizionare pentru Rusia - și că ar fi nevoie de 10 până la 20 de rachete pentru a trece de sistemul de apărare al Rusiei și pentru a distruge infrastructura.
Discuțiile se referă și la utilizarea rachetelor SCALP și Storm Shadow, ambele având o rază de acțiune de aproximativ 250 de kilometri, furnizate Kievului de către Franța și Marea Britanie. Înregistrarea conține, de asemenea, referire la faptul că britanicii au „câțiva oameni la sol” în legătură cu desfășurarea rachetelor lor de croazieră Storm Shadow.
Potrivit agenției de presă TASS, „șeful Departamentului Operațiuni și Exerciții de la Comandamentul Forțelor Aeriene, Frank Graefe, inspectorul Forțelor Aeriene, Ingo Gerhartz, și doi membri ai personalului de la centrul de operațiuni aeriene al Comandamentului Spațial au spus că 100 de astfel de rachete ar putea fi transferate în două tranșe”.
Der Spiegel a relatat că întâlnirea virtuală nu a avut loc printr-o linie securizată, ci prin platforma publică de conferințe WebEx, realizată de compania americană, Cisco.
Dezvăluirea vine într-un moment în care Germania, după Statele Unite, a devenit un furnizor important de ajutor militar pentru Ucraina, dar ezită să trimită rachete Taurus din cauza riscului de implicare directă în război. Rachetele au fost una dintre cele mai importante solicitări ale Ucrainei către Germania.
Înregistrarea a fost făcută publică de editorul-șef al grupului media Rossiya Segodnya și al canalului de televiziune RT, Margarita Simonyan. Clipul audio de 38 de minute, distribuit pentru prima dată de Margarita Simonyan, a circulat simultan în mass-media controlată de stat din Rusia și pe canalele de socializare pro-Kremlin, înainte de a genera reacția Ministerului de Externe al Rusiei, care a afirmat că înregistrarea este dovada că trupele britanice și americane sunt pe teren în Ucraina.
Înalți oficiali germani au confirmat autenticitatea pentru The Wall Street Journal.
Duminică, 3 martie, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că încearcă să semene dezbinarea și să creeze diviziuni în Germania. Moscova duce un „război informațional” împotriva Germaniei prin interceptarea și lansarea unei discuții sensibile între ofițerii militari de rang înalt ale Bundeswehr cu privire la Ucraina, a declarat oficialul. El a adăugat că încă nu a primit informații despre alte scurgeri care ar fi putut fi interceptate de Moscova.
Germania verifică autenticitatea înregistrării, cancelarul german Olaf Scholz anunțând o anchetă în acest caz.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că autoritățile de la Kremlin nu au încă informații despre conținutul înregistrării. Președintele Dumei de Stat, Vyacheslav Volodin, a declarat că Parlamentul rus va discuta problema la următoarea sesiune.
Ministerul de Externe al Rusiei l-a convocat luni (4 martie) pe Alexander Lambsdorff, ambasadorul Germaniei la Moscova.
TM WSJ DW DW FT TASS MOSCOWTIMES
Autoritățile daneze au închis investigația cu privire la Nord Stream
O investigație privind exploziile din 26 septembrie 2022 pe o secțiune a gazoductelor Nord Stream 1 și 2, care leagă Rusia și Germania, a confirmat că atentatul a fost un act de sabotaj „deliberat”, dar nu a găsit motive pentru urmărirea acuzațiilor penale, potrivit unui declarații de presă a Serviciului Danez de Informații al Poliției (PET), care a colaborat cu Poliția din Copenhaga la ancheta comună.
PET a precizat că exploziile din Marea Baltică au avut loc în afara apelor teritoriale daneze.
La începutul acestei luni, și Suedia și-a închis ancheta, derulată timp de 16 luni, privind exploziile,fără a numi niciun suspect.
Imagini de la Phenian
Primul satelit spion dezvoltat de Coreea de Sud a reușit să trimită imagini de înaltă calitate ale Phenianului în timpul unei transmisii de testare, potrivit surselor militare.
Satelitul electro-optic și în infraroșu este primul dintre cele cinci sud-coreene plănuite a fi lansate pe orbită până în 2025 pentru a efectua recunoașteri periodice în nord.
Satelitul care a transmis imagini ale capitalei nord-coreene a fost lansat pe orbită pe o rachetă SpaceX Falcon 9 de la baza Vandenberg Space Force din California, pe 2 decembrie.
Potrivit unei surse militare, rezoluția fotografiilor trimise de satelit este „la fel de bună pe cât se aștepta”, deși imaginile necesită o editare intensă. Sursa a mai menționat că „centrul Phenianului și navele din port sunt clar vizibile”, indicând faptul că transmisia de test a reușit.
În timp ce oficialii au refuzat să precizeze ce facilități militare și guvernamentale nord-coreene au fost capturate în transmisie, centrul Phenianului este locația Complexului guvernamental nr. 1, complexul securizat care găzduiește biroul liderului Kim Jong-un, sediul central al Partidul Muncitorilor de guvernământ, Comisiei pentru afaceri de stat și câteva clădiri rezervate înalților oficiali de partid și guvernamentali.
Este de așteptat ca satelitul să transmită imagini cu rezoluție mai mare începând de luna viitoare.
NSO predă codul de spyware Pegasus
Un judecător federal din California a ordonat grupului NSO din Israel, cunoscut pentru programul său spion Pegasus, să dezvăluie codul sursă al instrumentelor sale de supraveghere pe WhatsApp către Meta.
Această hotărâre face parte din procesul în curs de desfășurare al WhatsApp, inițiat în 2019, împotriva NSO pentru că ar fi implementat programul spyware pentru a spiona 1.400 de utilizatori. Cu toate acestea, în favoarea NSO s-a decis cu privire la o altă chestiune: compania nu va fi forțată, în acest moment, să divulge numele clienților săi sau informații referitoare la arhitectura serverului său.
Decizia marchează un moment esențial în responsabilitatea juridică a companiilor care furnizează tehnologii de supraveghere guvernelor și reprezintă o provocare pentru operațiunile Grupului NSO. Codul Pegasus al NSO și codul pentru alte produse de supraveghere pe care le vinde sunt văzute ca un secret de stat foarte căutat. NSO se supune reglementărilor Ministerului israelian al Apărării, care trebuie să evalueze și să aprobe vânzarea tuturor licențelor către guverne străine.
Grupul NSO a fost sancționat de SUA în 2021 pentru dezvoltarea și furnizarea de arme cibernetice guvernelor străine care „au folosit aceste instrumente pentru a viza oficiali guvernamentali, jurnaliști, oameni de afaceri, activiști, academicieni și lucrători ai ambasadei”.
Alte ținte ale Predator
Cercetătorii în domeniul securității cibernetice au identificat o nouă infrastructură probabil utilizată de operatorii programului spion comercial cunoscut sub numele de Predator în cel puțin 11 țări.
Analizând domeniile folosite pentru livrarea programelor spion, analiștii de la Recorded Future's Insikt Group au reușit să identifice potențiali clienți Predator din Angola, Armenia, Botswana, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Mongolia, Oman, Filipine, Arabia Saudită și Trinidad și Tobago. Niciun client Predator din Botswana și Filipine nu a fost identificat înainte de analiza Recorded Future.
Predator este un spyware sofisticat dezvoltat de consorțiul de spyware Intellexa, deținut de Israel. A fost utilizat cel puțin din 2019, infectând atât dispozitivele Android, cât și iPhone. Un consorțiu de jurnaliști, activiști și experți cibernetici a examinat anterior spyware-ul într-un proiect numit Predator Files.
Predator poate obține acces la microfonul, camera foto și toate datele stocate sau transmise ale unui dispozitiv, inclusiv contacte, mesaje, fotografii și videoclipuri. Este extrem de invaziv și lasă urme foarte limitate pe dispozitivul țintă, ceea ce face dificil de investigat. Insikt Group nu a identificat victime sau ținte specifice ale celei mai recente activități Predator.
Serviciile de informații italiene la raport
O sută cincizeci și una de pagini, sute de infografice și un accent pe „transformarea globalizării” cu noile pericole pe care le presupune. De la securitatea economică până la alarma cu privire la posibila interferență în procesele electorale într-un 2024 în care vor vota 76 de țări, 51% din populația lumii și jumătate din PIB-ul planetei.
Raportul anual către Parlament cu privire la politica de informare pentru securitate aferentă anului 2023 a fost prezentat la 28 februarie, la Palazzo Dante, sediul Președinției Consiliului de Miniștri din Roma, de directorul DIS (Dipartimento delle Informazioni per la Sicurezza), Elisabetta Belloni, de subsecretarul Alfredo Mantovano în calitate de autoritate delegată, de liderii AISE (Agenzia Informazioni e Sicurezza esterna) și AISI (Agenzia Informazione e Sicurezza interna), Giovanni Caravelli și Mario Parente, și de președintele Copasir, Lorenzo Guerini, în prezența, printre alții, a vicepremierului Antonio Tajani și a miniștrilor Matteo Piantedosi (Interne) și Adolfo Urso (Afaceri).
Documentul este împărțit în trei capitole: primul vizează scenariile geostrategice, cu criza din Orientul Mijlociu adăugată războiului din Ucraina, dar și cu problemele din Balcani și atenția către pe Africa, al doilea se referă la lumea în transformare, la ceea ce se numește „noua globalizare” și numeroasele sale vulnerabilități, iar cel de-al treilea se refră la securitatea națională, sub diversele sale aspecte, de la cele „tradiționale” legate de amenințarea jihadistă la cele de mediu.
În contextul unei „fragmentări geoeconomice” deja evidentă în unele sectoare – semiconductori, telecomunicații și 5G, farmaceutice, pământuri rare și tranziție energetică – care a cunoscut o creștere a utilizării de către guverne a instrumentelor de restricție comercială, raportul evidențiază posibila înclinație a un număr tot mai mare de actori pentru reshoring sau „friendshoring”, „dând astfel o nouă viață alianțelor consolidate și facilitând o mai mare coproducție și partajare a resurselor”.
China este sub supraveghere specială. Belloni a vorbit în mod expres despre „politici coercitive” și „expansionism”. Graficele colectate în documentul serviciilor secrete demonstrează „o politică economică invazivă și expansionistă în multe părți ale lumii”, aproape o împărțire a rolurilor între Rusia și China în Africa și multe suprapuneri. Toate elementele care – a afirmat directorul DIS – „pun țara în fața unor alegeri precise pentru a crește competitivitatea italiană și europeană față de gigantul chinez. Odată cu ieșirea din Drumul Mătăsii, nu este vorba de a abandona piața sau de a închide relațiile cu China, ci de a permite Italiei să-și recapete independența și autonomia.”
Potrivit lui Alfredo Mantovano, ar trebui ca italienii să fie mai puțin preocupați de ceea ce face China și mai mult de ceea ce fac ei. „În Africa, de exemplu. Dacă Fondul Monetar Internațional neagă împrumuturile pentru că cere respectarea drepturilor omului și nu respectând întotdeauna criterii obiective, nu este surprinzător dacă guvernele apelează apoi la partenerul chinez care nu cere condiții în faza de pornire”.
Serviciile secrete reînnoiesc alerta privind riscurile de interferență și dezinformare pentru a genera instabilitate. Și întotdeauna Rusia, cu aparatul său dedicat subminării coeziunii europene și a încrederii cetățenilor în instituțiile liberal-democratice occidentale, este cea mai mare îngrijorare. Mantovano a citat exemplul legat de „protestul tractorului”: „în canalele sociale pro-ruse s-a încercat să se susțină ideea că protestul tractorului a derivat din sprijinul Italiei pentru Ucraina. Sarcina serviciilor de intelligence nu trebuie să fie și nu va fi niciodată să controleze conținuturile și ideile publicate online. Serviciile se concentrează pe verificarea autenticității și trasabilității informațiilor online și mai ales asupra veridicității profilurilor sociale, a dinamicii creării conținutului fără distorsiuni de către actori care au ca obiective destabilizarea informației și a proceselor democratice”.
Sprijinul țărilor occidentale pentru Ucraina rămâne important - subliniază raportul - și este fundamental pentru continuarea efortului militar al Kievului, dar a înregistrat o scădere semnificativă față de anul precedent. La sfârșitul anului 2023, ajutorul militar total alocat de țările europene a depășit pentru prima dată cel oferit de SUA. Pe de altă parte, sprijinul pe care actorii terți îl oferă bazei industriale militare ruse este în creștere. Probabil China a oferit Moscovei tehnologii duale, în timp ce alte țări au oferit sprijin militar direct: Iranul cu drone, Coreea de Nord cu muniții.
Dacă odată cu criza din Gaza (Belloni a negat „dovezile de informații despre o legătură directă” cu invazia rusă a Ucrainei, dar a recunoscut că instabilitatea dintr-o regiune din apropiere ar fi putut determina Hamas să recurgă la instrumentul de război), pericolul jihadist este în creștere, „nu numai dintr-o perspectivă antisionistă”, și teama de „potențiali lupi singuratici staționați în Europa”, serviciile secrete indică însă Africa drept „principalul incubator al instabilității”, și datorită prezenței și economiei militare sporite a actorilor extraregionali. În special, există o încercare a Moscovei și Beijingului de a transforma continentul într-un câmp de competiție geopolitică cu Occidentul, deplasându-și centrul de greutate către așa-numitul „Sud Global” care în 2023 a început să exprime o mai mare greutate politică”, făcând problematică gestionarea multilaterală a conflictelor aflate în derulare.
Cetățean suedez acuzat de spionaj militar
În mijlocul schimbării strategice a Suediei către aderarea la NATO după invazia Ucrainei a Rusiei, a apărut un incident flagrant de presupus spionaj. Procurorul Mats Ljungqvist a emis acuzații împotriva lui Hans Georg Svanstrom pentru că ar fi adunat informații militare sensibile, punând în pericol mecanismele de apărare ale Suediei împotriva amenințărilor externe.
În rechizitoriu se arată că, între decembrie 2015 și noiembrie 2017, Svanstrom s-ar fi angajat într-o misiune clandestină pentru a documenta instalațiile militare vitale din Suedia, realizând hărți detaliate care, dacă ar fi diseminate, ar putea submina în mod critic strategia de apărare a țării. Au fost confiscate aproximativ 40 de probe incriminatorii, inclusiv chei USB, camere și fișiere de la reședința lui Svanstrom din Vaxholm, lângă Stockholm.
Procurorul Mats Ljungqvist a declarats că „mai multe persoane” au fost implicate în colectarea informațiilor și este necesar un „nivel ridicat de expertiză”.
Serviciul de informații militare din Ucraina în spațiul cibernetic
Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei, serviciul de informații, și-a schimbat în mod semnificativ abordarea, începând să-și atribuie public operațiunile cibernetice împotriva țintelor rusești din noiembrie 2023.
Din noiembrie 2023 până în februarie 2024, GUR a făcut mai multe anunțuri cu privire la propriile operațiuni cibernetice împotriva țintelor rusești și a celor desfășurate de grupuri pro-ucrainene. Acestea includ piratarea agențiilor guvernamentale ruse și atribuirea atacurilor cibernetice perturbatoare unor grupuri specifice de hacktiviști. Unele dintre aceste afirmații au fost primite cu scepticism, atât în ceea ce privește autenticitatea lor, cât și eficiența strategică a unei astfel de autoatribuții publice.
De exemplu, afirmația GUR privind un atac de succes asupra Rosaviatsia și scurgerea ulterioară a documentelor sensibile a fost contestată, ulterior, de relatări care sugerau că informațiile scurse au fost disponibile anterior. În mod similar, atribuirea de către GUR a anumitor atacuri cibernetice unor „voluntari cibernetici necunoscuți din Rusia” și unor grupuri specifice hacktiviști, fără dovezi clare, a ridicat semne de întrebare cu privire la acuratețea și scopul acestor anunțuri.
Luni, 4 martie, GUR a declarat că specialiștii săi cibernetici au obținut acces la serverele Ministerului rus al Apărării și la o mulțime de date despre conducerea militară rusă, ordine, rapoarte și directive. GUR susține că aceste informații îi permit să stabilească structura completă a Ministerului rus al Apărării și a filialelor sale.
Serviciile rusești și dezertorii
Serviciile de informații rusești au „întărit arhitectura” menită să oprească potențialii dezertori și să-i „lichideze” pe cei care au dezertat deja și trăiesc în exil, potrivit unui articol publicat duminică, 3 martie, de către The Wall Street Journal, care scrie că lista „deceselor nerezolvate” ale criticilor ruși ai Kremlinului „se prelungește” și ar fi putut depăși 50.
De la faza actuală a invaziei Ucrainei, care a început în februarie 2022, dezertorii ruși și alți critici ai războiului în desfășurare al Rusiei „au murit în circumstanțe neobișnuite pe trei continente”. Cele mai multe decese au avut loc în interiorul Rusiei, dar mai multe au avut loc în țări precum India, Franța și Spania. În cel mai recent caz, Maksim Kuzminov, un pilot rus de elicopter, care a dezertat în Ucraina în august 2023, a fost împușcat în Villajoyosa, Spania, luna trecută, fiind ceea ce The Journal a descris drept un „asasinat în stil mafiot”.
Articolul notează că foarte puține dintre aceste crime sau decese suspecte pot fi atribuite direct Kremlinului. Se adaugă, totuși, că guvernul rus a ordonat o dublare a operațiunilor coordonate de către cele trei agenții principale de informații ale țării - Serviciul Federal de Securitate (FSB), Serviciul de Informații Externe (SVR) și Direcția Principală de Informații a Statul Major al Forțelor Armate Ruse (GRU). În efortul lor de a preveni dezertarea și de a pedepsi dezertorii, aceste agenții și-au estompat granițele operaționale, „făcând mai dificil să știe cine este responsabil” pentru operațiunile anti-dezertori.
Operațiunile rusești anti-dezertori implică, de asemenea, din ce în ce mai mult cetățeni din țări terțe – agenți care nu au nicio legătură oficială cu Rusia sau cu țara în care aceștia operează în numele serviciilor secrete ruse. Într-un exemplu recent din august anul trecut, autoritățile din Marea Britanie au arestat trei cetățeni bulgari acuzați de spionaj pentru Rusia. Potrivit procurorilor britanii, suspecții dețin pașapoarte și cărți de identitate falsificate pentru Spania, Franța, Regatul Unit, Croația, Italia, Grecia, Bulgaria, Republica Cehă și Slovenia.