Daily Brief (807) - Tal Dilian sancționat, spion american, alegeri în Rusia, mai puțin FSB, alertă la Moscova, Lituania/CIA, presă și servicii
Daily Brief (807) - Tal Dilian sancționat, spion american, alegeri în Rusia, mai puțin FSB, alertă la Moscova, Lituania/CIA, presă și servicii
SUA sancționează un fost ofițer de informații israelian
Pe fondul unei varietăți de dezacorduri între SUA și Israel, Departamentul de Stat al SUA a sancționat un fost ofițer de informații israelian și actualul director general al companiei de spyware cibernetic Intellexa și al entităților conexe, Tal Dilian.
În 2021, Departamentul de Comerț al SUA a emis o listă neagră pentru a împiedica companiile israeliene implicate în infracțiuni cibernetice să facă afaceri în SUA, dar acea listă nu a împiedicat călătoriile în America și nu ar duce la sancțiuni împotriva companiilor și țărilor la nivel global care fac afaceri cu acele firme în afara SUA.
În iulie 2023, Intellexa a fost adăugată pe lista neagră a entităților spyware israeliene. NSO Group este și el pe această listă, dar a menținut relații de afaceri puternice în Europa.
Sancțiunile Departamentului de Stat împotriva fostului ofițer de informații israelian, Tal Dilian, asociatului Sara Aleksandra Fayssal Hamou și a trei dintre entitățile lui Dilian sunt mult mai largi și mai severe. Potrivit Departamentului de Stat, Dilian este fondatorul Consorțiului Intellexa și este arhitectul din spatele instrumentelor sale spyware. Consorțiul este o rețea internațională complexă de companii descentralizate, controlate integral sau parțial de Dilian, inclusiv prin Sara Aleksandra Fayssal Hamou.
Hamou este un specialist în off-shoring corporativ care a oferit servicii manageriale Consorțiului Intellexa, inclusiv închirierea de spații de birouri în Grecia în numele Intellexa S.A.. Hamou deține un rol de conducere la Intellexa S.A., Intellexa Limited și Thalestris Limited.
În mod informal, această ultimă decizie vine la scurt timp după ce Washingtonul a sancționat și unii activiști coloniști israelieni pentru presupuse activități violente.
De asemenea, vine și în condițiile în care țările au fost în conflict de aproximativ o lună din cauza refuzului prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a susține ideile americane despre cum să gestioneze Gaza după război, precum și despre momentul încheierii războiului.
De la jumătatea anului 2022, Intellexa lui Dilian și entitățile asociate au făcut titluri importante în știri, de obicei cu acuzații puternice. La fel ca mulți dintre cei care au condus NSO, Dilian este absolvent al Informațiilor militare israeliene.
Într-o postare pe blogul Lawfare din 24 martie 2023, Winnona DeSombre Bernsen – care a petrecut cinci ani în industria informațiilor privind amenințările cibernetice urmărind amenințările cibernetice de stat naționale și criminale (la Google și Recorded Future) – a detaliat modul în care Dilian a ajuns la NSO, afacere la care a trebuit să renunțe pentru a evita probleme suplimentare din partea Washingtonului.
Dilian a fost odată fondatorul unei filiale NSO, dar a urmat propriul drum în urmă cu aproape un deceniu și a creat Intellexa.
Potrivit multor relatări de presă și a unor anchete penale oficiale din Grecia, Dilian a folosit o combinație de tehnologii de hacking și război psihologic și a făcut afaceri cu guverne autocratice, fiind suspectat pentru posibile încălcări ale drepturilor omului.
Potrivit Carnegie Endowment, care citează Lighthouse Reports, trei companii numite Intellexa au fost înregistrate în Grecia, Irlanda și Insulele Virgine Britanice. Toate trei erau deținute de un holding irlandez,Thalestris. Inside Story a descoperit că Thalestris controla și companiile Apollo, Hermes, Mistrona, Dernova, Lorenco și Feroveno – dintre care unele erau aparent înregistrate pe un teren viran din centrul orașului Limassol. Thalestris, la rândul său, era parțial dependent de bani de la o altă entitate din Insulele Virgine, Chadera Enterprises, care – în spatele unui văl de anonimat – a fost controlată de Dilian și doi dintre asociații săi.
Un analist american acuzat de vânzare de informații clasificate către China
Sgt. Korbein Schultz a fost arestat la Fort Campbell din Kentucky, după investigațiile efectuate de FBI și contrainformațiile Armatei SUA.
Potrivit rapoartelor, el a fost plătit cu 42.000 de dolari în schimbul a zeci de date sensibile de securitate. Pe lângă conspirație și dezvăluirea informațiilor privind apărarea națională, Schultz este acuzat de exportul de date tehnice legate de articolele de apărare fără licență și de luare de mită. Documentele includ pregătirea militară a Chinei, viitoarele acțiuni militare ale SUA, planurile SUA cu privire la Taiwan.
Potrivit rechizitoriului, Schultz deținea o „autorizare de securitate top secret” care îi oferea acces la cele mai sensibile date, iar documentele clasificate au fost furnizate unui contact din Hong Kong.
Pregătiri pentru alegeri
Mișcarea pentru drepturile alegătorilor Golos a obținut materiale promoționale care arată că partidul politic de guvernământ al Rusiei, Rusia Unită, a creat și distribuit un instrument numit „Geo-SMS” pentru a ajuta la monitorizarea prezenței la alegeri, în special în rândul alegătorilor care depind de stat pentru venituri.
Software-ul permite persoanelor să confirme prin funcția de geolocalizare de pe smartphone-uri că au votat.
Golos spune că sistemul încalcă dreptul rușilor la secretul de vot și ar putea fi considerat o obstrucționare a exercitării drepturilor de vot.
Golos este singua structură de monitorizare a alegerilor în Rusia care este independentă de guvernul rus.
Mai puțin FSB
Guvernul armean și-a reziliat oficial acordul cu Rusia pentru staționarea de polițiști de frontieră FSB pe Aeroportul Internațional Zvartnots din afara Erevan.
Cu câteva ore înainte ca știrea să fie făcută publică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că Moscova ar fi primit vreo notificare oficială cu privire la decizia Armeniei. Luna trecută, Armenia și-a suspendat calitatea de membru la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia.
La scurt timp după, președintele Parlamentului Armeniei a cerut guvernului să rezilieze acordul său cu FSB pe Aeroportul Internațional Zvartnots - o inițiativă descrisă de Ministerul de Externe al Rusiei, drept „comportament neprietenos”.
După cum precizează Kommersant, departamentul de frontieră al FSB-ului din Armenia include patru detașamente - în Gyumri, Armavir, Artashat și Meghri, precum și un punct de control pe aeroportul Zvartnots. Întreținerea polițiștilor de frontieră ruși în Armenia este asigurată de guvernele ambelor țări.
Alertă americană la Moscova
Pe 7 martie, ambasada SUA la Moscova a emis o alertă de securitate valabilă 48 de ore.
Conform acestei alerte, „Ambasada monitorizează rapoartele conform cărora extremiștii au planuri iminente de a viza adunările mari la Moscova, pentru a include concerte, iar cetățenii americani ar trebui sfătuiți să evite adunările mari în următoarele 48 de ore.”
Departamentul de Stat a preluat alerta ambasadei și a postat-o pe X, alături de mesajul de „reamintire”: „avizul nostru de călătorie pentru Rusia este Nivelul 4 - Nu călătoriți.”
Avertizarea a fost reluată și de către Ambasada Marii Britanii la Moscova care își sfătuiește cetățenii, pe Twitter, să nu călătorească în Rusia.
La Moscova, ca și în multe orașe rusești, în aceste zile vor avea loc evenimente prilejuite de 8 Martie, inclusiv concerte în parcuri și alte manifestări culturale.
Editorul-șef al grupului media Rossiya Segodnya și al canalului de televiziune RT, Margarita Simonyan, jurnalista care, recent, a făcut publică înregistrarea audio a discuției dintre ofițerii germani, a scris pe Telegram: „ambasadele SUA și Marii Britanii au avertizat asupra amenințării cu atacuri teroriste pe 8 martie la Moscova. Într-o manieră coordonată. Se cere evitarea adunărilor mari timp de 48 de ore. … Dacă aveți informații specifice, acestea trebuie transmise prin serviciile de informații. Sper că ai făcut-o. Și dacă nu, atunci aceasta este complicitate.”
Tot pe 7 martie, FSB a declarat că un cetățean belarus a fost ucis în Karelia. Acesta ar fi fost membru al „Regimentului Kastus Kalinovsky” și se afla pe lista de urmăriți interstatali, fiind recrutat de serviciile speciale ucrainene pentru a comite un atac terorist. Potrivit FSB, belarusul, la instrucțiunile serviciilor speciale ucrainene, urma să arunce în aer una dintre clădirile administrative din orașul Oloneț.
Al treilea caz împotriva Lituaniei referitor la închisorile CIA
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a abordat un al treilea caz împotriva Lituaniei pentru presupusa funcționare a închisorii Agenției Centrale de Informații a SUA în țară și încălcările drepturilor omului.
Guvernul lituanian a primit o petiție de la Abd Al Rahim Hussein Al Nashiri, un cetățean saudit, care se plânge de tortură, privare de libertate și restricții asupra vieții sale private și de familie, când a fost transferat într-o unitate secretă CIA din Lituania.
De asemenea, susține că a fost transferat ulterior din Lituania într-o jurisdicție în care exista un risc serios ca el să nu primească un proces echitabil.
Lituania nu a reușit să efectueze o investigație eficientă asupra plângerilor sale cu privire la tratamentul primit în cadrul programului secret al CIA, a declarat cetățeanul saudit.
Al Nashiri a fost arestat în Dubai în octombrie 2002 și de atunci a fost reținut în diferite unități secrete CIA. El a fost considerat de SUA un agent cheie al Al Qaeda în bombardarea ambasadelor din Africa de Est în 1998, atacul din Yemen asupra distrugătorului USS Cole din Marina SUA în 2000 și atacul asupra unui vas francez din Golful Aden în 2002.
În petiția sa, el susține că a fost transferat în Lituania în octombrie 2005 și a fost ținut aici până la 25 martie 2006, când închisoarea secretă a CIA din Lituania a fost închisă.
Cetăţeanul saudit este reţinut, în prezent, la baza navală Guantanamo Bay.
O comisie militară din Guantanamo examinează cazurile de implicare în atacurile menționate, în care reclamantul riscă pedeapsa cu moartea.
CEDO a constatat anterior încălcări ale Convenției privind drepturile omului în legătură cu plângeri similare ale lui Al Nashiri în cauze împotriva Poloniei și României.
Lituania a pierdut deja două cauze în fața Curții de la Strasbourg pentru că ar fi operat o închisoare CIA în țară.
În 2018, CEDO a constatat că o închisoare secretă a CIA funcționa în Lituania în 2005–2006 și că un alt cetățean saudit, Abu Zubaydah, a fost închis acolo. În ianuarie anul acesta, a acordat 100.000 de euro lui Mustafa al-Hawsawi, cetățean saudit, pentru detenție ilegală în același loc.
Presă și servicii
Cea mai mare instituție de presă liberală din Marea Britanie pare să acționeze ca o agenție de recrutare și o platformă de relații publice pentru cea mai mare agenție de spionaj din Marea Britanie, scrie site-ul Declassified UK.
Site-ul a analizat toate cele 59 de articole pe care le-a publicat The Guardian despre GCHQ, Centrul Guvernamental de Comunicații, în perioada 1 februarie 2021 - 29 februarie 2024, și a constatat că 35 (59%) pot fi considerate apologetice la adresa agenției.
12 articole au fost considerate oarecum critice și alte 12 neutre.
Abordarea GCHQ este remarcabilă în special în lumina evenimentelor din Gaza. Agenția de informații spune că joacă un rol în toate războaiele Marii Britanii și operează baze majore în Cipru, care este folosit de Marea Britanie în războiul Israelului în Gaza.
Cu toate acestea, se pare că The Guardian nu a menționat aceste roluri pentru GCHQ în materialele sale.
The Guardian publică în mod obișnuit materiale preluate direct de la GCHQ despre puzzle-urile sale, parte a activității agenției de relații publice și pentru a atrage tineri recruți. Iar The Guardian pare să fie mai mult decât dispus să ajute în aceast demers de recrutare.