Daily Brief (813) - Giulio Regeni, 7 octombrie, Opoziţia din Albania, Armenia/Azerbaidjan, biserica Macedoneană, AIVD și MIVD, navă spion pakistaneză, Sindromul Havana
Daily Brief (813) - Giulio Regeni, 7 octombrie, Opoziţia din Albania, Armenia/Azerbaidjan, biserica Macedoneană, AIVD și MIVD, navă spion pakistaneză, Sindromul Havana
Pânza de păianjen în cazul Giulio Regeni
Tabloul de ansamblu este cel al unei pânze de păianjen, susține procurorul italian Sergio Colaiocco în cadrul procesului derulat în cazul Giulio Regeni.
Pe 20 februarie, la Roma a fost deschis un nou proces, în lipsă, în care sunt inculpați patru membri ai serviciilor de securitate egiptene, acuzați de răpirea, torturarea și uciderea studentului italian Giulio Regeni, la Cairo, în 2016, dosar care a tensionat relațiile dintre Italia şi Egipt.
Poliția egipteană l-a reținut pe studentul italian pentru că l-a considerat un spion britanic, a declarat luni, 18 martie, procurorul italian.
Autoritățile egiptene au negat în mod repetat orice implicare a statului în dispariția și moartea lui Regeni.
Pe 25 ianuarie 2016, Giulio Regeni, doctorand la Universitatea din Cambridge, a fost răpit la Cairo, iar trupul său mutilat a fost găsit câteva zile mai târziu de-a lungul unui drum de la periferia capitalei egiptene. Regeni a mers la Cairo pentru a cerceta sindicatele independente din Egipt pentru teza sa de doctorat, și își făcuse relații printre persoane care raportau, în secret, forțelor de securitate locale.
Procurorii italieni și egipteni au investigat inițial cazul împreună, dar au ajuns la concluzii diferite, Egiptul dând vina pentru ucidere pe un grup de gangsteri, după ce inițial a sugerat că a murit într-un accident rutier sau într-un atac sexual.
Există zece probe definite de Parchetul de la Roma drept „decisive” împotriva celor patru membri ai serviciilor secrete egiptene acuzați de răpirea, tortura și uciderea lui Giulio Regeni.
Procuratura italiană vrea să cheme în instanță 73 de martori, inclusiv 27 care locuiesc în Egipt.
Unitatea 8200 și masacrul din 7 octombrie
Jurnalistul Ben Caspit de la Maariv, un cotidian independent din Israel a determinat mai mulți membri ai serviciilor de informații IDF, forțele armate israeliene, să vorbească despre eșecurile lor din 7 octombrie.
8200 este o unitate israeliană a Corpului de Informații din cadrul Forțelor de Apărare Israelului responsabilă de operațiuni clandestine, colectarea informațiilor de semnal (SIGINT) și decriptarea codului, contrainformații, război cibernetic, intelligence militar.
Caspit a dezvăluit că un raport intern al Unității 8200 l-a absolvit în mare parte pe „Y”, șeful unității, de vina de a fi ratat semnele invaziei Hamas, legând, în schimb, eșecul de un deceniu de procese problematice în cadrul Unității 8200 și a intelligence-ului IDF în general.
Dar ceea ce este cel mai semnificativ în articolul lui Caspit a fost că a determinat un număr mare de foști oficiali de top ai Unității 8200 (cunoscută în mod colocvial sub numele de Shmona Matayim) să fie gata să facă un pas înainte și să facă declarații.
Jerusalem Post consideră că opiniile acestora sunt „lămuritoare, necesitând o regândire radicală a performanței Direcției de Informații Militare ale IDF și a Unității 8200, precum și a modului în care Comandamentul Sud al IDF ar trebui să își îndeplinească rolurile de apărare”.
În timp articolul lui Caspit se concentrează pe Unitatea 8200 și IDF, sursele au susținut în cea mai mare parte unanim că oficialii de rang înalt din Shin Bet și alte organisme ar trebui, de asemenea, să demisioneze. Mai mult, ele au afirmat că atât prim-ministrul Benjamin Netanyahu, cât și ministrul Apărării, Yoav Gallant, ar trebui să demisioneze.
O problemă pe care au observat-o a fost locul unde IDF își plasează „stațiile de ascultare” pentru a monitoriza discuțiile Hamas și ce locații oferă rapoarte de informații despre aceste discuții. Un eșec hibrid între tehnologie și gândirea conceptuală necorespunzătoare a Apărării, conform surselor, a fost încrederea nejustificată pe care Comandamentul Sud al IDF a avut-o în noul gard de frontieră, foarte avansat, în valoare de miliarde de shekeli, prevăzut cu senzori de ultimă oră.
Aceleași surse au remarcat că, în mod paradoxal, „multe realizări cibernetice orbesc. Big Data se află într-un volum atât de mare încât această generație de analiști se pierde în date. În lumea capabilităților cibernetice, este ușor să obțineți o mulțime de date, dar atunci este o provocare să găsiți datele potrivite.”
Într-o critică paralelă a punerii accentului prea mult pe big data și pe capacitățile cibernetice, fără o pondere suficientă asupra substanței și contextului, unele surse au spus că „numărul de academicieni și ingineri din intelligence-ul IDF a scăzut dramatic. Cyber-ul a orbit pe toată lumea, să se concentreze pe găsirea rapidă și glorioasă a slăbiciunii inamicului. Dar obțineți o profunzime mai reală în SIGINT și cu mai mult personal care are pregătire în inginerie și mediul academic, discipline care necesită o pregătire semnificativă.”
„Societatea israeliană obișnuia să venereze oamenii care au contribuit la comunitate. Acum sărbătorește banii, indiferent cum i-ai obținut”. O altăî problemă este disonanța cognitivă – adică direcționarea faptelor conform teoriei tale. Când faptul că Hamas a activat volume uriașe de carduri SIM israeliene nu s-a încadrat în narațiunea conform căreia grupul din Gaza a fost descurajat, a fost pur și simplu minimalizat.„Problema este cum și dacă suntem pregătiți să punem la îndoială ideile care nu se potrivesc cu noi. Întotdeauna trebuie să aduci pe cineva care nu este de acord cu tine.”
O altă întrebare majoră: partajarea excesivă a informațiilor între IDF, Shin Bet și Mossad a creat un nou cadru conceptual și a distrus oarecum „pluralismul” din războiul de la Yom Kippur? Împărtășirea informațiilor este crucială. În mod paradoxal, este posibil ca această împărtășire să fi avut consecința neintenționată a reducerii gradului de pregătire a diferitelor agenții. Acest lucru poate să fi facilitat 7 octombrie.
Opoziţia din Albania vrea investigarea premierului pentru legături cu Charles McGonigal
Gazment Bardhi, un parlamentar de Opoziție din Albania spune că ar trebui să se lanseze o anchetă cu privire la legăturile controversate ale premierului, Edi Rama, cu fostul agent FBI, Charles McGonigal, condamnat de instanța de la Washington pentru că a ascuns 225.000 de dolari primiți în numerar „de la o persoană cu legături cu guvernul albanez”.
Șeful Grupului Parlamentar al Partidului Democrat, Gazment Bardhi, a inițiat la SPAK, Structura specială anticorupție, un proces suplimentar privind fostul agent FBI, Charles McGonigal. Bardhi, în calitatea sa de reclamant, s-a adresat SPAK cu informații suplimentare, însoțite de alte documente, legate de această afacere, solicitând ancheta lui Edi Rama.
MCGonigal a fost condamnat pentru banii primiți de la Agron Neza, cu dublă cetățenie, albaneză și americană, și nedeclararea contactelor cu oficiali albanezi, printre care și premierul Edi Rama. La 20 septembrie 2023, Charles McGonigal a pledat vinovat pentru toate acuzațiile, care au inclus, printre altele, vizitele sale în Albania, întâlnirile cu prim-ministrul Edi Rama și „menținerea unei relații continue cu el”.
În datele suplimentare transmise SPAK, este documentat că McGonigal nu numai că nu a declarat primirea banilor, dar a mințit FBI cu privire la legătura cu Edi Rama.
Premierul Armeniei avertizează că Azerbaidjanul ar putea declanșa un război
Armenia s-ar putea confrunta cu război până la „sfârșitul săptămânii” dacă nu va întoarce patru sate azere, a spus premierul Pashinyan.
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a spus că țara sa s-ar putea confrunta cu un război cu Azerbaidjanul vecin, dacă nu face compromisuri și nu returnează patru sate azere pe care le deține de la începutul anilor 1990. Cele patru sate, care au fost nelocuite de mai bine de 30 de ani, au o valoare strategică pentru Armenia, deoarece se află pe drumul principal dintre Erevan și granița cu Georgia.
Azerbaidjanul a declarat că returnarea terenurilor sale, care includ și câteva enclave minuscule înconjurate în întregime de teritoriu armean, este o condiție necesară pentru un acord de pace care să pună capăt celor trei decenii de conflict asupra regiunii Nagorno-Karabah, pe care forțele azere au preluat-o în septembrie anul trecut.
Biserica Macedoneană și influența serviciilor
„Lăsați-i pe cei care îi acuză pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Macedonene-Arhiepiscopia Ohrid de spionaj să-și dovedească afirmațiile”, spune purtătorul de cuvânt al Sinodului MOC-OA.
Este reacția bisericii macedonene la observațiile profesorului Marjan Đurovski de la Institutul de Securitate pentru Securitate, Apărare și Pace al Facultății de Filosofie, care a susținut că ierarhii MOC sunt implicați în spionaj pentru serviciile de informații non-occidentale, ceea ce reprezintă un risc de securitate și o amenințare atât pentru Biserica macedoneană pe plan intern, cât și pentru stat. Profesorul s-a referit, de asemenea, la o afirmație a președintelui macedonean, Stevo Pendarovski, potrivit căreia „membrii Sinodului sunt colaboratori ai serviciului rus de informații, conform unor date strict confidențiale”.
Un ierarh al MOC-OA a răspuns acuzațiilor de „influență rusă” (vizată împotriva autocefaliei Bisericii macedonene), subliniind că MOC-OA este influențată de mari sfinți ruși, la fel cum este de mari sfinți greci, dar nu există nicio „influență rusă” nefastă asupra ierarhilor.
Serviciile olandeze AIVD și MIVD pot investiga mai rapid atacurile cibernetice
Serviciul de informații civil olandez, AIVD, și omologul său militar, MIVD, pot reacționa acum mai rapid la un atac cibernetic după ce Senatul olandez a adoptat un proiect de lege. Serviciile pot începe acum o investigație imediat dacă țări precum Rusia și China efectuează un atac digital. De asemenea, nu mai au obligația de a distruge date în termen de 18 luni dacă relevanța acestor date nu a fost determinată.
Anterior, un supraveghetor al serviciilor trebuia să acorde permisiunea înainte de a începe ancheta. Supraveghetorul va evalua în continuare dacă serviciile de informații respectă regulile și nu își asumă riscuri inutile, dar va face acest lucru în timpul operațiunilor în sine. Se așteaptă că această schimbare să economisească timp crucial, potrivit AIVD și MIVD. Unele operațiuni au fost anulate în trecut, deoarece serviciile de informații au trebuit să aștepte prea mult înainte de a primi permisiunea.
De asemenea, potrivit noii legi, cantitățile mari de date cu caracter personal pot fi păstrate pentru o perioadă mai lungă de timp. Cerința anterioară prevedea ca datele să fie examinate pentru relevanță după un an și jumătate și să fie șterse dacă se consideră irelevante. În conformitate cu noua lege, serviciile pot cere ministrului implicat să acorde o prelungire pentru încă un an.
Navă spion în Pakistan
Marina pakistaneză a achiziționat prima sa navă de spionaj - PNS Rizwan – cu ajutorul Chinei. Nava de spionaj este un răspuns la INS Dhruv din India, care a fost introdusă în Marină în 2021 cu capabilități de a urmări rachete nucleare balistice și satelitare - atât pentru propriile teste, cât și pentru alții. Surse din instituția indiană de apărare au declarat pentru ThePrint că, deși se crede că nava este operată de marina pakistaneză, aceștia operează îndeaproape cu chinezii. Cu această navă, care este mai mică decât omologul indian, Pakistanul s-a alăturat unei liste de elită de țări care operează astfel de nave, inclusiv India, Franța, SUA, Marea Britanie, Rusia și China. Expertul în informații cu sursă deschisă, Damien Symon, a publicat prima imagine a navei de spionaj pakistaneze.
Studiu privind Sindromul Havana
O serie de teste avansate nu au găsit leziuni cerebrale sau degenerare printre diplomații americani și alți angajați guvernamentali care suferă de probleme de sănătate misterioase numite „sindromul Havana”.
Studiul de aproape cinci ani al National Institutes of Health nu oferă nicio explicație pentru simptomele, inclusiv dureri de cap, probleme de echilibru și dificultăți de gândire și de somn, care au fost raportate pentru prima dată în Cuba în 2016 și mai târziu de sute de membri ai personalului diplomatic american din mai multe țări.
Studiul a contrazis, însă, unele descoperiri anterioare care au pus problema leziunilor cerebrale la persoanele care se confruntă cu ceea ce Departamentul de Stat numește acum „incidente anormale de sănătate”.