Curtea Constituțională a decis, vineri, 6 decembrie, anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale. Hotărârea 32 este rezultatul auto-sesizarii Curții, care a „luat act” de conținutul celor cinci documente prezentate la ședința CSAT din 28 noiembrie si declasificate prin ordinul președintelui Iohannis, în exercitarea atributiilor de președinte CSAT.
Ceea ce a fost relatat în presa străină în diverse forme: „alegerile anulate din România subliniază impactul pe care campaniile de dezinformare online îl pot avea asupra influenței opiniei publice, precum și amenințarea reprezentată de amestecul statelor străine în alegerile democratice” (The Conversation), „la fel ca în atâtea crize recente de pe flancul estic al Europei, întrebarea cheie este dacă forțele deschiderii, transparenței și statului de drept pot prevala asupra manipulării, secretului și interferențelor rău intenționate. Deocamdată, răspunsul rămâne dureros de incert” (JournalofDemocracy), „nu pare că s-a dat o explicație cu privire la ceea ce s-a schimbat între 27 noiembrie și 1 decembrie: au intrat în grevă legendarii hackeri ruși? Și cum este posibil să fim siguri că această influență a fost decisivă pentru alegeri?” (IlFattoQuotidiano), „dispunând refacerea alegerilor, Curtea Constituțională a României a înmânat Rusiei un cadou de propagandă, aceasta luând în derâdere de mult timp angajamentul declarat al Occidentului față de democrație ca pe ceva fals care se aplică doar atâta timp cât partea „greșită” nu iese în câștig. La aproape trei săptămâni de la decizie, încă nu a fost stabilită o dată pentru un nou vot” (New York Times).
Preocupat de subiect, un fost jurnalist de investigație de la The Intercept scrie că decizia privind anularea alegerilor democratice este slab justificată: un raport de intelligence prezintă niște grafice care înfățișează „doar conturi populare TikTok și Telegram” fără să arate „dovezi ale amestecului străin direct”.
România e locul în care se derulează programele NATO de pregătire pentru piloții ucraineni și, de asemenea, un stat unde se preconizează a fi cea mai mare bază a Alianței din Europa, notează jurnalistul american. Un stat unde SUA își mențin „propria infrastructură sofisticată de influență străină asupra afacerilor politice interne, inclusiv asupra grupurilor care au modelat criza în desfășurare”. Pentru că, în România, unele think tank-uri și ONG-uri ale societății civile, finanțate de SUA - prin programe de ajutor extern USAID, National Endowment for Democracy (NED) și Departamentul de Stat - au fost „cei mai vocali dintre susținătorii loviturii de stat judiciare” … continuarea după paywall
Keep reading with a 7-day free trial
Subscribe to Frumentarius to keep reading this post and get 7 days of free access to the full post archives.