Ghici cine vine la cină (II)
Egiptul ia măsuri și pregătește o zonă care ar putea găzdui palestinieni, în cazul în care o preconizată ofensivă israeliană în Rafah ar genera un exod peste graniță. Zvonul a fost negat prin vocea Serviciului egiptean de Informații. Numai că, BBC Verify, echipa de jurnaliști de investigație nou constituită a BBC, a publicat, cu imagini, că, totuși, Egiptul a construit mai mult de 3 km de zid și a curățat o zonă extinsă lângă granița cu Gaza.
În acest timp, alături de premierul din Qatar și de șefi ai serviciilor de informații din SUA și Israel, directorul Serviciului General de Informații al Egiptului, general-maior Abbas Kamel, a participat la toate rundele de negocieri destinate încheierii unui acord referitor la Fâșia Gaza. Abbas Kamel este acel personaj cel care a susținut că i-ar fi spus premierului israelian, Benjamin Netanyahu, să se pregătească pentru „ceva neobișnuit, o operațiune îngrozitoare”, cu câteva zile înainte de atacul Hamas din 7 octombrie.
După penultima reuniune de acest fel, cea de la Cairo, care nu a dus la niciun rezultat, președintele Abdel Fattah Saeed Hussein Khalil el-Sisi, șeful statului egiptean de la preluarea puterii de către armată în 2013, s-a întâlnit, la rândul său, cu directorul CIA, William Burns, în prezența lui Abbas Kamel. Purtătorul de cuvânt al Consilierului Președinției a declarat că întâlnirea a confirmat puternicul parteneriat strategic Egipt-SUA.
A doua zi după William Burns, de Ziua Îndrăgostiților, Recep Tayyip Erdoğan a făcut prima sa vizită la Cairo de la înlăturarea de la putere a președintelui islamist Mohamed Morsi, aliatul său, acțiune la care a contribuit actualul președinte egiptean, la acea vreme șef al forțelor armate.
Începând cu Tratatul de pace Egipt-Israel încheiat în 1979, Statele Unite au oferit Egiptului asistență militară, justificată ca investiție în stabilitatea regională. Din 2012, Congresul american a inclus o cerință în legislația privind creditele pentru operațiuni străine: înainte ca fondurile de ajutor extern să poată fi furnizate Egiptului, secretarul de stat trebuie să certifice că Egiptul își îndeplinește obligațiile în temeiul Tratatului din 1979. Pe lângă asistență militară anuală din partea SUA, Egiptul a beneficiat, de prin 1989, în calitate de „aliat major non-NATO”, ca și Qatar, de programul Excess Defense Articles (EDA).
Dar, de la preluarea conducerii de către Sisi, Administrațiile Obama, Trump și Biden au întreprins diverse acțiuni - suspendarea livrărilor de arme, încetarea finanțării fluxului de numerar, ajutor reprogramat - pentru a limita cooperarea militară dintre SUA și Egipt, încercând să echilibreze relația de securitate cu luarea în considerare a ceea ce organizațiile internaționale susțin că este un nefericit record al țării în domeniul încălcării drepturilor omului. Numai în ultimii doi ani, Administrația Biden și Congresul au reprogramat 335 de milioane de dolari finanțare militară, desemnată inițial pentru Egipt, până când Departamentul de Stat certifică progresul în materie de democrație.
După succesul lui Joe Biden la alegerile din SUA, Serviciului General de Informații al Egiptului a angajat firma americană de lobby, Brownstein Hyatt Farber Schreck, care urmează altor două companii de lobby din 2017, pentru a spori imaginea Egiptului la Washington. Contractul lunar de 65.000 de dolari prevede că Brownstein Hyatt Farber Schreck va „furniza servicii de relații guvernamentale și consultare strategică în chestiuni aflate pe masa guvernului SUA”.
La începutul mandatului, președintele Biden a promis, cu referire la președintele egiptean, să nu mai dea „cecuri în alb pentru dictatorul favorit al lui Trump”. Însă, un scurt, dar sângeros atac israelian asupra Fâșiei Gaza, în mai 2021, a oferit Egiptului șansa de a apela la rolul tradițional de mediator între palestinieni și Israel, iar Administrației Biden să-și exprime „recunoștința sinceră” față de guvernul lui Sisi.
În acest context, Cairo și-a trimis, la Washington, șeful serviciului de informații, Abbas Kamel.
Vizita lui Kamel la Washington a coincis cu o întâlnire pe care procurorii americani susțin că senatorul Bob Menendez a avut-o cu un înalt oficial al serviciilor secrete egiptene, chiar înainte ca oficialul respectiv să fie programat să se întâlnească cu alți senatori pentru a discuta situația în materie de drepturile omului în Egipt.
Bob Menendez, senatorul democrat din New Jersey, care a prezidat Comisia pentru Relații Externe a Senatului, a dominat politica externă a SUA și evenimentele din Orientul Mijlociu mai bine de un deceniu. Până când, la finalul anului trecut, acuzat de corupție, senatorul a demisionat temporar din funcția de președinte al Comitetului pentru Relații Externe din Senat. Rechizitoriul său face referiri și la dezvăluirea de informații „foarte sensibile” și „nepublice” către oficiali de informații egipteni.
Cooperarea militară de lungă durată cu SUA s-a păstrat în timpul președinției lui Sisi, dar Egiptul a strâns legăturile și cu Moscova și cu Beijing. Un document secret obținut, anul trecut, de Washington Post, spunea că președintele Egiptului și-a instruit oficialii militari să păstreze secrete producția și expedierea către Rusia a 40.000 de rachete „pentru a evita problemele cu Occidentul”. Potrivit Al Qahera News, un înalt oficial egiptean a negat că armata țării intenționează să producă pentru Rusia, declarație care a fost transmisă de mai multe instituții de știri afiliate statului egiptean.
Deși a continuat să se opună Frăției Musulmane, în ultimul perioadă, pe măsură ce s-a luptat cu dificultăți economice, Egiptul a încercat să-și redreseze relațiile și cu Turcia și Qatar, unii dintre principalii susținători ai mișcării islamiste. Cu zece zile înainte ca Erdogan să viziteze Cairo, autoritățile turce au convenit să furnizeze Egiptului dronele sale, care au avut impact într-o serie de conflicte (Azerbaijan, Etiopia, Libia, Siria, Ucraina etc.) din ultimii ani. „Este important pentru normalizarea relațiilor noastre ca Egiptul să aibă anumite tehnologii. Avem un acord pentru a furniza vehicule aeriene fără pilot și alte tehnologii”, a declarat ministrul turc de Externe și fost șef al serviciului turc de informații, Hakan Fidan. Iar Qatarul urmează să investească aproximativ 1,5 miliarde de dolari în sectorul industrial egiptean în 2024, la aproape trei ani după ce Cairo și Doha și-au restabilit relațiile. În ultimele luni, Egiptul a vândut active ale statului, unele deținute de armată, către țările bogate din Golf pentru a-și consolida rezervele după măsuri economice controversate.
De la Tratatatul din ‘79, Egiptul a continuat să coopereze cu Israel, iar raporturile s-au îmbunătățit după încheierea Acordurilor Abraham. La granița dintre Egipt și Gaza, Egiptul a încercat să împiedice traficul de arme și i-a acuzat pe militanții palestinieni din Fâșie că ajută grupurile teroriste din Sinai. În același timp, menținerea unei legături cu Hamas a oferit serviciilor egiptene de informații o oportunitate de a media între Hamas și Israel și între Hamas și facțiunea sa rivală palestiniană, Fatah, condusă de președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas. Egiptul controlează punctul de trecere a frontierei Rafah în Gaza, iar Rafah este singura intrare care nu este controlată de israelieni în Fâșie (importurile prin punctul de trecere Rafah necesită aprobare israeliană), o intrare pe care Egiptul a închis-o, periodic, din motive de securitate și care i-a oferit o oarecare pârghie asupra Hamas. Egiptul controlează, de asemenea, Salah al Din Gate, o trecere folosită anterior la nord de Rafah, care a fost deschisă pentru uz comercial în 2018. Atât Hamas, cât și Egiptul taxează bunurile importate care trec în Gaza prin Salah al Din Gate, ceea ce aduce un câștig pentru Hamas de zeci de milioane de dolari pe an. Tratatul de pace israelo-egiptean din 1979 limitează, printre altele, și numărul de soldați pe care Egiptul îi poate desfășura în Sinai, sub rezerva negocierii de către părți a modificărilor survenite în circumstanțe particulare. Egiptul și Israelul convin asupra oricărei creșteri pe termen scurt a prezenței militare a Egiptului în Sinai și asupra construirii infrastructurii militare și/sau cu dublă utilizare. De când Israelul a returnat Egiptului controlul asupra Sinai, zona a fost parțial demilitarizată, iar Peninsula, unde este desfășurată o Forță multinațională pentru a monitoriza termenii tratatului de pace, a servit ca o zonă tampon între cele două țări.
De toate acestea se preocupă, îndeaproape, Mukhabarat, Serviciul General de Informații – GIS, condus, din iunie 2018, de către generalul Abbas Kamel, după demiterea neașteptată a celui de-al 20-lea șef al serviciului egiptean și cel mai longeviv de până atunci în Administrația Sisi, Khaled Fawzi. S-a speculat că demiterea ar fi avut legătură cu o scurgere de informații referitoare, printre altele, la alegerile prezidențiale din Egipt și relația cu Israelul, scurgere atribuită unui ofițer al serviciului. Un alt motiv al demiterii care s-a vehiculat ar fi fost așa-numitul dosar al reconcilierii. Sub conducerea lui Fawzi, sediul agenției din Cairo a găzduit consultări între mișcările palestiniene Fatah și Hamas, pentru a pune capăt unei crize care durase aproximativ 11 ani, și care au dus la semnarea unui acord de reconciliere, în octombrie 2017. Însă, ulterior, au apărut mai multe discrepanțe în respectivul dosar, mass-media relatând despre o „criză ascunsă și un nou impas”.
Serviciul General de Informații, care a jucat un rol semnificativ în alegerile parlamentare din 2015, prin formarea unei coaliții electorale pro-Sisi, Fi Hob Misr („Pentru dragostea Egiptului”) care a câștigat majoritatea locurilor în Parlament, permițându-i lui Sisi să adopte o serie de legi, inclusiv pe cele controversate, pare că și-a extins mandatul de la preluarea conducerii de către Abbas Kamel.
Printre multele obiective pe care și le-a propus Abbas Kamel, ar fi implicarea serviciului secret în problemele de afaceri ale țării. O lege adoptată în februarie 2022 permite personalului Serviciului să înființeze companii și să dețină acțiuni în toate sectoarele economiei egiptene. „Spionii” au folosit noua oportunitate pentru a cumpăra acțiuni în cele mai promițătoare business-uri din Egipt, cum ar fi vastul proiect imobiliar New Cairo, Noua Capitală Administrativă. Operat, în mare parte, de Ministerul Apărării, „Noul oraș”, aflat la aproximativ 45 de kilometri sud-est de Cairo, este planificat pentru mai mult de șase milioane de locuitori și își propune să ducă sediul guvernului și un palat prezidențial imens într-un cadru mai bine controlat, monitorizat de peste 6.000 de camere de supraveghere. Un alt proiect de interes ar fi Dolphinus Holdings, care, din 2020, importă gaz din câmpurile offshore din Israel, printr-o conductă submarină care leagă Israelul și peninsula Sinai. Oficialii israelieni au numit exportul de gaze cel mai important acord apărut de când țările au semnat tratatul din de pace.
În 2019, Egyptian Media Group, deținut de Eagle Capital, o firmă de investiții apaținând GIS, a semnat mai multe acorduri pentru a lansa un nou canal TV prin satelit pentru regiunea arabă, cu Supreme Council for Media Regulation, o entitate guvernamentală desemnată de președinte să supravegheze instituțiile media. Eagle Capital deține sau are acțiuni semnificative în rețelele TV private majore din Egipt, cum ar fi rețeaua CBC și OnTv, ziare precum al Masry al Youm, și companii de producție media, inclusiv United Media Services, un holding sub a cărui umbrelă GIS a reunit companiile de media private din țară. În 2022, United Media Services a lansat canalul de știri în limba arabă, Al-Qahera News.
Abbas Kamel este omniprezent și în afacerile externe, fie că e vorba de Sudan ori Turcia și a jucat un rol esențial în tratarea unora dintre cele mai sensibile dosare ale Egiptului, întâlnindu-se cu generalul Khalifa Haftar, în Libia, și cu Ali Mamlouk, șeful serviciului de informații al Siriei.
Dar mai ales când este vorba de Fâșia Gaza, monitorizată de GIS alături de Administrația de Informații și Recunoaștere Militară, serviciul de informații militar al Egiptului.
„Șoimul statului”, cum e cunoscut generalul Kamel, a absolvit academia militară în 1978 și a fost atașat al Apărării în Republica Cehă. Dacă la începutul mandatului, în calitate de fost șef al informațiilor militare, Abdel Fattah Saeed Hussein Khalil el-Sisi avea o relație dificilă cu GIS, acest raport s-a schimbat odată cu numirea confidentului său și fost șef de stat major, Abbas Kamel, în fruntea unui Serviciu a cărui influență a crescut, chiar dacă s-a confruntat cu revolte interne și, la un moment dat, cu demisii în lanț.
Iar Abbas Kamel a devenit, cu timpul, câștigătorul unei lupte lungi și acerbe pentru putere între agențiile de stat ale țării, o dispută despre care a scris, în 2020, ziarul Al-Akhbar din Liban, cu mențiunea că „lupta s-a încheiat în favoarea lui Kamel, care a dobândit control absolut asupra tuturor deciziilor statului”.
Sub conducerea „vulpii prezidențiale”, Abbas Kamel, serviciul a fost implicat semnificativ în pregătirea referendumului constituțional din 2019, care i-a permis lui Sisi să-și prelungească mandatul. Din 2022, GIS a fost implicat și în organizarea „Dialogului național”, care ar trebui să reprezinte „oportunitatea de aur pentru schimbarea politică și reconcilierea națională în Egip”, dar care, potrivit criticilor, nu are nimic de-a face cu reformele efective. „Dialogul național” a fost inițiat de către Academia Naționale de Pregătire, afiliată Președinției egiptene, care îl are ca membru în consiliul de Administrație pe generalul Abbas Kamel.
Vineri, 23 februarie, șeful Mossad, David Barnea, cel al Shin Bet, Ronen Bar, șeful CIA, Wiliam Burns, șeful serviciilor de informații egiptene, Abbas Kamel, și prim-ministrul din Qatar, Mohammed al-Thani, s-au întâlnit, din nou, la Paris. Tot vineri, liderul Hamas, Osama Hamdan, a anunțat că mișcarea a ajuns la un „consens” cu facțiunile palestiniene pentru „formarea unui guvern a cărui misiune este de a oferi ajutor poporului palestinian”, „lansarea procesului de reconstrucție în Fâșia Gaza” și „alegerile palestiniene.”
Înainte de asta, Hamas anunțase că șeful biroului său politic, Ismail Haniyeh, a încheiat o vizită de câteva zile la Cairo. Potrivit comunicatului oficial, delegația Hamas a avut mai multe întrevederi cu general-maior Abbas Kamel.
Site-ul web Ynet a citat oficiali care susțin că discuțiile de la Paris au fost bune și chiar au durat mai mult decât era planificat, iar, în Israel se vorbește despre „optimism prudent” și că negocierile vor avea succes de data aceasta. Inclusiv consilierul pentru securitate națională israeliană, Tzachi Hanegbi, revenit de la discuții pentru a informa Cabinetul de Război al Israelului, susține asta.