Bună dimineața! Este, deja, joi ...
Există din 2002, la Haga, și este concepută pentru a completa instanțele naționale - intervine doar dacă o instanță națională nu poate sau nu dorește. Curtea Penală Internațională (CPI), singura instanță penală internațională permanentă din lume, funcționează pe baza Statutului de la Roma. Are competență strict asupra a patru categorii de infracțiuni: genocid, crime împotriva umanității, crime de război, crima de agresiune. Și are 125 de membri. Statele Unite - ca și Rusia, China, India, Iran, Israel - nu sunt membre CPI și nu recunosc jurisdicția asupra cetățenilor lor.
Bill Clinton a respins negocierile pre-CPI, a semnat tratatul fondator pe care nu l-a supus niciodată aprobării Senatului, George Bush l-a anulat apoi, iar, acum, Marco Rubio a anunțat că încearcă să desființeze Curtea.
O campanie amplă pentru a demonta amenințarea reprezentată de Curtea Penală Internațională la adresa suveranității SUA. Campania va include un răspuns la nivelul întregului guvern pentru a dezactiva sistematic capacitatea CPI de a opera, de a viza militari sau oficiali americani sau de a amenința în alt mod suveranitatea americană.
CPI a emis 61 de mandate de arestare, a judecat 34 de cazuri și a condamnat 13. Și este criticată: prea lentă (doar 13 condamnări în aproape 25 de ani), părtinitoare (toate cele 13 condamnări provin din Africa), prea slabă (se bazează în întregime pe membri pentru arestarea inculpaților), prea politică. Iar actualul procuror-șef al Curții, Karim Khan, este suspendat pe fondul acuzațiilor de hărțuire sexuală - el neagă, susținând că este vorba de o operațiune specială israeliană care vizează discreditarea sa, dar, în această săptămână, țările membre urmează să voteze înlăturarea lui.
CPI a emis mandate de arestare pentru liderii Hamas responsabili de atacurile mortale din 2023 asupra aliatului american Israel, dar și pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Galant (fost ministru al Apărării). Benjamin Netanyahu și asociații săi au susținut că procurorul a lansat urmărirea penală împotriva lor pentru a distrage atenția de la scandalul în care era implicat. SUA au impus sancțiuni lui Khan, adjuncților săi și judecătorilor CPI, înghețându-le activele americane și interzicându-le intrarea în țară. The New Yorker a relatat despre scandalul din jurul lui Karim Khan, iar The Guardian despre agențiile de informații israeliene care au încercat să influențeze instanța cu privire la Netanyahu și Galant.
Belgia, Belize, Bolivia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Namibia, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Africa de Sud, Spania și Elveția au declarat în mod explicit că vor onora mandatele de arestare dacă Netanyahu ar călători în țările lor. Alții, printre care Argentina, Republica Cehă, România și Polonia, au declarat că nu îl vor aresta pe Netanyahu. Ungaria a declarat, de asemenea, că nu îl va aresta pe Netanyahu și l-a găzduit, în pofida mandatului, în timpul Administrației Orban.
Marco Rubio este supărat în numele SUA, considerând că CPI acționează împotriva principiilor fondatoare ale unei Americi suverane și libere, construită pe propriul guvern și propriile legi.
CPI reprezintă o amenințare intolerabilă la adresa suveranității SUA – revendică autoritatea de a urmări penal și chiar de a încarcera militari și oficiali americani care acționează în numele interesului național al Americii. Americanii nu au semnat niciodată acest acord, iar toți președinții americani de la ratificarea CPI au susținut că CPI nu are jurisdicție asupra americanilor.
UE califică drept „inacceptabile” afirmațiile lui Marco Rubio. Dar pot SUA, cu adevărat, să elimine CPI?
Adunarea Statelor Părți votează pe 24 iulie demiterea procurorului suspendat, Olanda s-a angajat deja la demitere, în timp ce cinci cereri de mandate împotriva unor oficiali israelieni anunțate în luna mai, respinse ca fiind „inexacte” de către instanță și confirmate parțial de Bezalel Smotrich însuși, așteaptă o decizie a judecătorilor.
organizația Democracy for the Arab World Now (DAWN), cu sediul la Washington, și Taxpayer Alliance Against Genocide (TAAG) au intentat un proces la o instanță federală din Manhattan cu privire la „sancțiunile Administrației Trump care vizează Curtea Penală Internațională și care încalcă dreptul constituțional al americanilor de a se implica în acțiuni de susținere a drepturilor omului legate de Palestina”. În martie, DAWN a îndemnat regimul iranian să solicite o anchetă a CPI privind „aparentele crime de război” comise de personal american.
membra Camerei Reprezentanților (democrat) Ilhan Omar a introdus o rezoluție prin care îndeamnă Statele Unite să se alăture CPI, marcând prima opoziție a Congresului față de angajamentul Administrației Trump.
Sarah, o avocată originară din Malaezia care lucrează pentru CPI din 2017 și este asistenta lui Karim Khan din 2023, a vorbit public pentru prima dată, într-un interviu acordat CNN, despre hărțuirea din partea procurorului.
Zohran Mamdani, primarul New York, a declarat, într-un interviu acordat The New York Times, că Administrația sa analizează dacă să-l aresteze pe Netanyahu în cazul în care acesta va vizita New York-ul pentru Adunarea Generală a ONU din septembrie, spunând că, pentru asta, este în „conversații active” cu Departamentul Juridic al orașului. Ulterior, a recunoscut că nu o poate face, dar îndeamnă SUA să pună în aplicare mandatul de arestare al CPI
Experimentul de 50 de milioane de dolari al Israelului pentru a schimba opinia publică americană. Milioane de americani au primit în ultimele luni mesaje text neașteptate de la persoane care se numesc Emma, Sarah sau John, care s-au prezentat ca membri ai unei organizații numite Prieteni pentru Pace. Mesajele adresau întrebări de tipul: „cum credeți că vor afecta discuțiile de pace dintre SUA, Israel și Iran securitatea globală?” Conform unei investigații a Wall Street Journal, conversațiile nu erau purtate de activiști obișnuiți, ci au fost generate cu ajutorul AI, ca parte a unui efort mai amplu, finanțat de guvernul israelian, de a influența opinia publică americană. În centrul acestui efort se află Brad Parscale, strategul digital care a contribuit la conducerea campaniei prezidențiale a lui Trump din 2016. Israelul a plătit companiei Parscale aproximativ 1,5 milioane de dolari pe lună ca parte a inițiativei. Campania a inclus mesaje generate de AI, site-uri web care promovează conținut pro-Israel, publicitate digitală și eforturi de a influența modul în care sistemele AI răspund la întrebări despre Israel. În ultimul an, Israelul a angajat cel puțin șase companii pentru a-l ajuta în eforturile de influență publică în SUA, în timp ce zeci de persoane, multe dintre ele profesioniști în marketing, s-au înregistrat ca agenți străini care lucrează în numele Israelului. O altă investigație jurnalistică, a Time, detaliază implicarea lui Brad Parscale și componenta politică.
Gri cu nuanțe de portocaliu. Nu demult, Volodimir Zelenski și-a anunțat operațiunea secretă „de 40 de zile”, care trebuia să se încheie cu o Rusie solicitând încetarea focului. În același timp, pentru moment, Kievul a rămas complet fără rachetele de interceptare Patriot. Iar „turnurile de releu” din Belarus par să funcționeze din nou în sprijinul dronelor rusești Geran, care au ocolit granițele Belarusului pentru a lovi benzinăriile din Malyn, Ucraina. Ce s-a mai întâmplat? La 15 iulie, Volodimir Zelenski l-a demis din funcția de ministru al Apărării pe Mihailo Fedorov, considerat arhitectul recentelor succese ale Ucrainei în domeniul dronelor. Zelenski a atribuit demiterea unui conflict între Fedorov și comandantul șef al Forțelor Armate, Oleksandr Sîrski, un apropiat al președintelui. Demisia ministrului Mihailo Fedorov a escaladat, treptat, într-o criză politică internă. Și a generat mitinguri de susținere a lui Fedorov în zeci de orașe. La Kiev, protestatarii s-au adunat în piața din apropierea Teatrului Franko, lângă Biroul Prezidențial, unde, în urmă cu un an, au avut loc mitinguri împotriva încercării lui Zelenski de a priva agențiile anticorupție NABU și SAPO de independență. Și s-a scandat: «Слуга народа выходи к народу» (Slujitor al poporului, ieși la popor). Manifestarea e numită de Financial Times una dintre cele mai semnificative de disidență publică împotriva lui Zelenski din 2022 încoace.
Mihailo Fedorov a fost și ministru al Transformării Digitale. El a lansat aplicația Diia (un serviciu guvernamental) și, la începutul războiului, a stabilit o relație cu Elon Musk pentru a asigura Starlink pentru Forțele Armate Ucrainene. Ulterior l-a înlocuit pe Denis Șmihal, un ministru loial care a deținut o serie de funcții prin rotație, inclusiv cea de ministru al Energiei. La fel ca Fedorov, Șmihal a fost la ministerul Apărării aproximativ șase luni. Absolventul Yale, cunoscut drept un „evanghelist tehnologic”, face parte din echipa lui Zelensky din 2019.
Demisia lui Fedorov este legată de conflictul privind strategia de război, dar nu numai atât. Citând oficiali și parlamentari ucraineni, Financial Times scrie că Fedorov a fost un obstacol pentru cei care doreau să profite de bugetul militar al Ucrainei. Criticii, însă, îl acuză pe Mihailo Fedorov de redistribuirea de fonduri corupte.
Fedorov a confirmat public conflictul său cu Oleksandr Sîrski. Și a spus că i-a oferit lui Zelenski alternativa: să-i înlocuiască atât pe Sîrski, cât și pe șeful Statului Major General, Andrii Gnatov, dar președintele a refuzat. Iar Fedorov a refuzat oferta lui Zelenski de a ocupa un post de consilier.
Oleksandr Sîrski și-a cerut scuze: dacă am jignit pe cineva cu ceva: pe Mikhailo Albertovich, îmi cer scuze. Sunt dur.”
Comandantul adjunct al Forțelor Aeriene Ucrainene, Pavlo Yelizarov, a demisionat în semn de protest. Și-au anunțat demisia și doi consilieri din Ministerul Apărării - Serhii Beskrestnov („Flash”), și Serhii Sternenko. Serhii Beskrestnov a acceptat funcția de consilier pentru dezvoltarea domeniilor tehnologice de apărare.
Cum a început: la 14 iulie, Rada Supremă a demis guvernul condus de Iulia Svîrîdenko - ceea ce a marcat începutul unei serii de remanieri guvernamentale. La 16 iulie, Rada a aprobat numirea fostului șef al Naftogaz, Serhii Koretskii, în funcția de prim-ministru al Ucrainei. Guvernul l-a numit pe Maksim Țutskiridze în funcția de șef interimar al Poliției Naționale și pe Andriy Sibiga în funcția de ministru interimar al Afacerilor Externe
în urma votului eșuat pentru ministrul de Interne, Ihor Klîmenko, Volodimir Zelenski a numit un nou candidat pentru funcția de ministru al Apărării: general-maior Yevhen Khmara, care a ocupat funcția de șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din ianuarie. Khmara a condus anterior Centrul de Operațiuni Speciale „A” (Forțele Speciale Alfa) al SBU, una dintre cele mai eficiente unități de drone ale Forțelor de Apărare. Alpha are legături cu o serie de atacuri la distanță împotriva rafinăriilor de petrol, a uzinelor chimice și a aviației strategice rusești, inclusiv Operațiunea Spider Web de anul trecut. În ianuarie 2026, Khmara l-a înlocuit pe Vasil Maliuk în funcția de șef interimar al SBU, dar parlamentul nu l-a confirmat niciodată în funcție. El va fi înlocuit în funcția de șef interimar al SBU de prim-vicepreședintele Oleksandr Poklad, potrivit deputatului Yaroslav Zheleznyak. Candidatura sa nu poate fi prezentată oficial Radei imediat: conform legislației ucrainene, ministrul Apărării trebuie să fie civil, iar Khmara este general activ. O problemă care ar trebui rezolvată până pe 18 august, când Rada se întoarce din pauza de vară de o lună. Cabinetul de miniștri l-a numit oficial pe Yevhen Khmara în funcția de ministru interimar al Apărării.
Volodimir Zelenski i-a oferit fostului ministru de Interne, Ihor Klîmenko, funcția de secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare (CNSD). Consiliul Național de Securitate și Apărare este condus, în prezent, de Rustem Umerov, negociatorul cu Rusia. Umerov a ocupat funcția de ministru al Apărării. Mandatul său în această funcție a dus la menționarea numelui său într-unul dintre cele mai mediatizate cazuri de corupție din Ucraina din ultimii ani - cazul Energoatom. Umerov a fost interogat ca martor.
comandanții de brigadă ucraineni au primit ordin să înregistreze un mesaj video în sprijinul comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski. Comandanții Forțelor Navale și de Asalt de Debarcare au publicat postări în sprijinul conducerii militare. Comandantul Forțelor Teritoriale de Apărare, Ihor Plakhuta, în apărarea lui Sîrski, a cerut personalului Forțelor Teritoriale de Apărare să „stă departe de politică și să nu cedeze provocărilor”. Comandamentul Forțelor Logistice ale Forțelor Armate ale Ucrainei l-a susținut public pe Sîrski și a vorbit despre deteriorarea aprovizionării armatei ca urmare a problemelor de management din cadrul Ministerului Apărării, iar situația a putut fi corectată prin intervenția președintelui Zelenski, care „a facilitat demisia” fostului ministru.
Zelenski a organizat o întâlnire specială la Cartierul General: a reunit pentru prima dată producători de arme și comandanți de corpuri de armată. În cadrul întâlnirii, șeful Forțelor Armate Ucrainene, Kyrylo Budanov, a declarat că „poziția societății a fost ascultată” și „vor exista rezultate”.
demisia lui Fedorov a fost întâmpinată cu nedumerire în Uniunea Europeană. O „mare surpriză”, afirmă comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Kubilius, care supraveghează distribuirea fondurilor europene pentru apărare către Ucraina, a subliniat că a colaborat îndeaproape cu Fedorov la programul de împrumuturi de 60 de miliarde de euro și la listele de arme și și-a exprimat speranța că planurile deja convenite vor fi menținute. Criza de personal din Ministerul Apărării îngrijorează Occidentul, care i-a cerut președintelui ucrainean să rezolve problema cât mai curând posibil, potrivit Financial Times. Conform surselor The Economist, biroul lui Zelenski nici măcar nu a anticipat că Fedorov se va opune public, cu atât mai puțin că va câștiga sprijin public.
Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea comandantului-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sîrski, care deține funcția din 2024, cu Mihailo Drapati, comandant-șef al Forțelor Terestre Ucrainene. Cu o zi înainte, Zelenski a avut o întâlnire cu Mihailo Fedorov. Președintele a anunțat că i-a oferit fostului ministru o poziție „decentă” în dezvoltarea componentei tehnologice a statului. Sîrski a publicat un discurs de rămas bun. Fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, Valeri Zalujnîi, a reacționat la numirea lui Drapati.
general-maior Ihor Skibiuk va fi noul șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei; îl va înlocui pe Andrii Hnatov.
veteranul Dmitro Koziatinski a anunțat începerea, pe 24 iulie, la Kiev, a unei acțiuni de protest pe termen nelimitat pentru revenirea lui Fedorov în funcția de ministru al Apărării.
un material al proiectului media Oboronka, creat de Mezha.Media (un portal ucrainean de tehnologie și IT) care funcționează în cadrul holdingului media al Ukrainska Pravda: „Ofițeri de aplicare a legii vs. producători de arme. Combaterea criminalității sau redistribuirea pieței apărării?”. De la începutul războiului, producția privată de arme a înlocuit metodic producția de stat. Companiile de apărare au devenit nu doar un factor important în război, ci și o afacere profitabilă. Sistemul ucrainean de aplicare a legii a rezistat mult timp fără percheziții în masă la producătorii de arme, deși au existat suficiente motive pentru aceasta. În 2026, acțiunile de investigație împotriva companiilor de armament au fost înlocuite de un adevărat turneu al forțelor de securitate la marile întreprinderi de apărare. Unele percheziții sunt efectuate fără ordin judecătoresc, altele implică presiuni asupra managerilor, iar altele sunt însoțite de canale Telegram anonime care publică materiale personalizate împotriva companiilor. Campaniile de „denigrare” informativă împotriva producătorilor sunt adesea legate de ministrul Apărării, Mihailo Fedorov.
Inițiativa 143 - opt instituții media ucrainene au publicat, simultan, un raport de investigație a cărui publicare a fost interzisă de Tribunalul Districtual Pecherskyi din Kiev. Raportul, realizat de Slidstvo.Info, partenerul ucrainean al OCCRP, și de Centrul de Acțiune Anticorupție (AntAC), detaliază achiziționarea a 143 de proprietăți imobiliare în Harkov de către fratele lui Oleksandr Suhaciov, directorul Biroului de Investigații de Stat al Ucrainei.
Ar mai fi că ...
președintele azer Ilham Aliyev a confirmat, indirect, o posibilă întâlnire, la Baku, a unor reprezentanți ai Rusiei și Germaniei pentru a discuta încheierea războiului ruso-ucrainean.
Vladimir Zelenski a anunțat că intenționează să deschidă arhivele agențiilor de informații ucrainene dedicate masacrului de la Volînia.
inginerul șef al centralei nucleare din Zaporijia, aflată sub control rusesc din 2022, a fost ucis într-un atac cu drone din Ucraina.
au fost adoptate sancțiuni de către Consiliul Uniunii Europene ca răspuns la atacurile rusești asupra Kievului. Sancțiunile o vizează pe Irina Kharisova, președinta consiliului de administrație al ABS Electro, și cinci companii din cadrul grupului, care include întreprinderi de componente electronice și radioelectronice utilizate pentru dronele de tip Shahed/Geranium.
dronele ucrainene au atacat două depozite Wildberries din regiunile centrale - Elektrostal lângă Moscova și Kotovsk în regiunea Tambov. Zelenski a descris atacul ca fiind un răspuns la atacurile asupra infrastructurii civile a Ucrainei și parte din așa numitele „sancțiuni pe termen lung”, afirmând că depozitele Wildberries au fost folosite pentru a furniza componente pentru producția de drone . Atacul asupra Wildberries a fost perceput ca o amenințare la adresa întregului comerț electronic rusesc. În noaptea de 22 iulie, dronele au atacat încă două depozite Wildberries - în Krasnodar și Nevinnomyssk, Stavropol.
Ucraina va primi aproximativ 690 de milioane de dolari de la FMI în următoarele zile, a declarat premierul Serhii Koretsky.
Ucraina și SUA au semnat o declarație bilaterală de intenție care permite exportul de drone de luptă ucrainene în Statele Unite pentru teste militare.
Un hacker vorbăreț. Și religios. Thy arss shall be spanked, Romania! - a postat, la 15 iulie, pe un forum de hacking cel care atacase cibernetic Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) cu o zi înainte. ANCPI a susținut că datele nu au fost compromise. Atacatorul a susținut altceva: exfiltrare de date, furt de cod-sursă, ransomware şi ştergerea backup-urilor. Și a scos date la vânzare. Hackerul este ByteToBreach. Conform companiei israeliene Kela Cyber Intelligence Platform, în spatele ByteToBreach se află Zakaria Mahdjoub, o persoană din Algeria. Presa din România vorbește și de bytetobreach33/Loic Matrier pe Telegram și parolele utilizate de funcționarii ANCPI. Presa se mai ocupă și de contractele de servicii de securitate cibernetică ale ANCPI cu firma IT About IT SRL (Public Record) de e-Terra și de firma Teamnet International (Ziarul Financiar și Unu Imobiliare).
Hackerul a acordat un interviu Euronews România - în exclusivitate, afirmă publicația - prin intermediul unei aplicații de mesagerie securizată. Și-a cerut scuze IT-iștilor români. Articolul Euronews este semnat de jurnalistul de televiziune și investigație André Rotaru.
Și securitypach.ro spune că l-a contactat direct pe cel care își asumă responsabilitatea pentru atacul asupra ANCPI. SecurityPatch publică transcrierea - „ușor editată” - a interviului cu hackerul în aceeași zi (17 iulie) cu Euronews. „Nu este nimic politic aici și nu a fost făcut de ruși. Sper că explicația mea a fost clară”, zice hackerul în interviul SecurityPatch. „Pot oferi asistență pentru decriptarea fișierelor, cu condiția ca ANCPI să-mi dea un salariu.”
Daniel Pitiș, co-fondator al platformei SecurityPatch, este cel care semnează articolul. Conform hackout.ro, „Daniel Pitiș de la SecurityPatch.ro a reușit să contacteze direct persoana care își asumă atacul sub pseudonimul ByteToBreach”. Din decembrie 2025, Daniel Pitiș este System Security Manager în cadrul Frequentis România, filială a companiei austriece de tehnologie și software, Frequentis AG. Frequentis produce și comercializează și sisteme de baze de date similare ca arhitectură și logică funcțională cu e-Terra de la ANCPI, însă aplicate exclusiv în domeniul aviației și al spațiului aerian. E-Terra este o bază de date geospațială națională și critică. Stochează coordonate geografice precise, istoricul juridic și gestionează fluxuri complexe de lucru în timp real pentru mii de utilizatori externi (notari, topografi). Echivalentul tehnologic dezvoltat de Frequentis se numește smartAIM (Aeronautical Information Management) și este conceput pe aceleași principii de bază.
În afara forumurilor, ByteToBreach își prezintă datele de contact pe un site WordPress numit Pentesting Ltd. Site-ul imită aspectul unei companii de securitate, dar funcționează ca o pagină de umilire a victimelor. O listă prezintă organizațiile atacate drept „clienți foarte furioși”, le arată logo-urile și invită noi ținte să „fie atacate”. ANCPI este pe site.„Acest site există exclusiv pentru a satiriza, a provoca reflecții și a susține un punct de vedere - nimic mai mult și nimic mai puțin.”
În octombrie 2025, platforma poștală Thalis din Cipru a fost victima unui atac cibernetic. ByteToBreach a anunțat pe un forum online că a obținut mii de documente prin intermediul Thalis. Corespondența destinată Palatului Prezidențial, ministerelor, ambasadelor, Poliției și Penitenciarelor Centrale a apărut pe dark web sub formă de capturi de ecran. Printre documente guvernamentale și diplomatice scurse prin sistemul Thalis s-au aflat și comunicări/documente aparținând Ambasadei României la Nicosia. Și atacul din Cipru și scurgerea unei cantități mari de informații sensibile despre clienții de la Seychelles Commercial Bank, din același an, de către același ByteToBreach, a generat suspiciuni de spionaj deghizat în criminalitate cibernetică. Tot în 2025, atacul ByteToBreach, „originar din Alpii Elvețieni”, de la Uzbekistan Airways a expus date sensibile despre carduri de credit și scanări de pașapoarte din peste 40 de țări, date ale unor angajați ai mai multor agenții guvernamentale americane, inclusiv Departamentul de Stat.
Legătura între ANCPI, Thalis din Cipru, Latvijas Valsts Meži (compania de administrare a pădurilor de stat din Letonia, una dintre cele trei companii implicate în organizarea procesului electoral din Letonia), platforma e-guvernare a Suediei, IKEDC (Ikeja Electric Distribution Company, distribuitor de energie electrică din Nigeria), Comisia pentru Afaceri Corporative Nigeria, Eurofiber, doi agregatori SMS importanți din Rusia, Avatel Telecom Spania, Interteach Kasahstan: ByteToBreach sau Loic Matrier sau Anastasis din Salonic.
„Nicio instituție, niciun serviciu de informații și niciun funcționar public nu poate fi pus deasupra legii” - afirmă omul de afaceri Vadim Ermolaev într-o scrisoare transmisă de firma de avocatură ucraineană Dynasty Law & Investment, care îi reprezintă interesele. Ermolaev a acuzat Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) că a încercat să-l asasineze la Monaco, la 29 iunie. Declarația lui Ermolaev, citată de ziarul francez Nice-Matin, afirmă, printre altele, că ancheta, în această etapă, a stabilit, deja, că ofițeri activi ai GUR au participat la tentativa de asasinat. Ermolaev solicită Monaco, Franței și Ucrainei, „precum și organizațiilor internaționale competente”, să asigure protecția familiei sale, a martorilor, avocaților și a altor persoane implicate în caz.
Procurorul general al Ucrainei a publicat o înregistrare video cu tentativa de asasinat asupra lui Vadym Ermolaev. Potrivit lui Ruslan Kravchenko, o cameră a fost instalată în prealabil în apropierea locului crimei „pentru a obține confirmarea faptului că ordinul a fost executat”. Înregistrarea video a fost ștersă, dar „specialiștii Serviciului de Securitate al Ucrainei au reușit să o refacă”.
Punct și de la capăt. Prețurile globale ale petrolului au depășit 90 de dolari pe baril, iar acțiunile bursiere din Asia au scăzut pe măsură ce conflictul dintre SUA și Iran s-a extins. Rezervele strategice de petrol ale SUA sunt la cel mai scăzut nivel din 1983. SUA și-au intensificat atacurile împotriva infrastructurii militare și portuare a Iranului. La câteva ore după ce președintele Trump a mulțumit Iranului pentru eliberarea unui cetățean american ca gest de bunăvoință, forțele americane au efectuat noi atacuri, de data aceasta lovind poduri și linii ferate cheie. În week-end, Statele Unite au redistribuit de urgență avioanele de luptă europene în Orientul Mijlociu, în special în Israel. Administrația Trump a notificat Israelul că va trimite alte zeci de avioane cisternă în țară pentru a intensifica potențial acțiunile militare împotriva Iranului. Comandanții americani au anunțat că vizează sistemele iraniene de recunoaștere de coastă și de apărare aeriană. Au fost distruse poduri majore în provincia Hormozgan, turnul de supraveghere navală Chabahar, o gară cheie situată la vest de Bandar Abbas, iar aeroportul civil Iranshahr a fost scos din funcțiune. În noaptea de 18 spre 19 iulie, avioane americane au lovit un șantier nuclear în vestul Iranului, la câteva zeci de kilometri de granița cu Irak. Agențiile de știri iraniene au identificat ținta ca fiind centrala nucleară Darkhovin. Au fost, pentru prima dată, explozii la Tabriz, unde se presupune că există baze subterane de rachete administrate de Garda Revoluționară. SUA iau în considerare extinderea operațiunilor militare, scrie The Washington Post. Dar, afirmă ziarul, SUA nu sunt pregătite să respingă eficient atacurile iraniene în cazul unei operațiuni terestre și conform rapoartelor serviciilor secrete, este puțin probabil ca atacurile americane să influențeze Iranul. Teheran a avertizat SUA cu privire la „linia roșie” din Ormuz și i-a trimis un mesaj lui JD Vance, avertizându-l că Witkoff și Kushner „abuzează” de accesul lor privilegiat la negocieri. Au fost atacuri iraniene de represalii în Kuweit, Bahrain, Iordania și - pentru prima dată în trei luni - în Arabia Saudită. Iran a anunțat distrugerea mai multor instalații militare americane din Kuweit și Bahrain, inclusiv un debarcader de realimentare și sprijin al Marinei SUA, un depozit pentru vehicule aeriene fără pilot, un centru de date și un centru de semnale și comunicații. Acum, ambele părți vizează infrastructura civilă: Iranul și Kuweitul au anunțat daune aduse centralelor electrice și instalațiilor de desalinizare. Teheranul a anunțat că va înceta să respecte termenii memorandumului de înțelegere. SUA au revenit la blocada navală a țării. Armata iraniană a anunțat, vineri seară, că a vizat o navă de război americană ostilă cu o rachetă de croazieră, în cadrul celei de-a treisprezecea faze a Operațiunii Saeqeh, ca răspuns la agresiunea americană.
În ultimele șase săptămâni, Iranul nu a vizat direct Israelul. Ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich, spune că Israelul „nu are niciun interes” să se alăture războiului cu Iranul. Încălcările armistițiului israelian continuă în sudul Libanului. Israelul reafirmă planurile de a menține ocupația în anumite părți din Liban, Gaza și Siria. Hamas îl numește pe Khalil Al-Hayya șef al biroului politic al mișcării, succedându-i lui Yahya Sinwar, ucis de armata israeliană în 2024.
Teheran a cerut houthi să închidă punctul critic de blocare a Mării Roșii (de obicei 12-15% din comerțul maritim global) dacă SUA încep să atace infrastructura energetică. Houthii din mișcarea yemenită Ansar Allah au anunțat o blocadă navală a Arabiei Saudite.
Kuweitul este considerat una dintre principalele opțiuni ale Iranului pentru o potențială incursiune terestră care vizează ocuparea celor două baze militare americane situate în țară. Probabil Buehring din nordul Kuweitului, la aproximativ 100 km de granița cu Iranul, și Arifjan sau Baza Aeriană Ali Al Salem.
Qatar, Egipt, Pakistan și alți mediatori regionali au propus un nou armistițiu de zece zile. Administrația Trump studiază propunerea și a cerut Israelului să evite măsuri care ar putea „închide fereastra diplomatică”.
costul războiului din Iran a ajuns la 37,5 miliarde de dolari, Pentagonul solicită încă 67,1 miliarde.
Araghchi este sigur că Statele Unite și Israelul vor ataca Iranul. „Cod 110”, ce ar trebui făcut dacă liderul suprem ar fi vizat. Un interviu al jurnalistului Javad Mogoui cu ministrul iranian de Externe publicat de jurnalist și transcris pe contul Telegram al ministrului.
Frumentarius is a reader-supported publication. To receive new posts and support our work, consider becoming a free or paid subscriber.
Ce mai fac sServiciile:
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani: „Federația Rusă l-a expulzat, fără motiv, pe atașatul militar italian la Moscova, împreună cu unul dintre colaboratorii săi. Un act de represalii pentru expulzarea din Italia a doi atașați militari ruși, care au fost prinși în flagrant în timp ce desfășurau activități de spionaj în detrimentul securității noastre naționale.”
IFX: însărcinatul cu afaceri al Republicii Italiene, Giovanni Scopa, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Convocarea diplomatului este legată de „cererile anterior nefondate ale părții italiene ca atașații navali și aerieni și atașatul naval adjunct al Ambasadei Rusiei să părăsească teritoriul italian”.„Pe baza principiului reciprocității, Ministerul rus al Afacerilor Externe i-a declarat pe atașatul adjunct al Apărării, Vittorio Parrella, și pe atașatul ambasadei Italiei în Rusia, Davide D’Aprile, persona non grata. Acești angajați, precum și membrii familiilor lor, sunt obligați să părăsească Federația Rusă”.
SPG/BLD: un moldovean a fost arestat sub suspiciunea de spionaj după ce o dronă a survolat instalația unei fabrici de armament din Bavaria, KNDS Deutschland.
OST: un cercetător de la Roscosmos a fost arestat la Moscova sub acuzația de trădare.
comunicat SVR: ministerele relevante ale unuia dintre statele cheie NATO își exprimă îngrijorarea cu privire la activitatea activă de cercetare și dezvoltare desfășurată în Germania, axată pe arme nucleare.
POL/ITF: directorul FBI, Kash Patel, intenționează să viziteze Rusia în octombrie. Până atunci, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se va întâlni, azi, cu secretarul de stat american Marco Rubio, la Manila.
INO: președinta Comisiei Europene urmează să angajeze ofițeri de legătură care pot lucra cu serviciile de informații ale statelor membre.
WSJ: agentul CIA care a spionat Emiratele Arabe Unite.
TMI: Shin Bet a cerut acces neautorizat la fotografiile făcute persoanelor care trec prin aeroportul Ben Gurion și prin alte puncte de trecere a frontierei.
IRT: Franța a acuzat serviciile de securitate iraniene că au reținut timp de mai multe ore doi membri ai personalului ambasadei sale și că l-au agresat fizic pe unul dintre ei.
CNN: oficialii de la Casa Albă au fost rugați să predea telefoanele, în timp ce Wiles și Patel conduc ancheta privind intensificarea scurgerilor de informații.
IMS/OCCRP: Serviciul 2 al FSB a încercat să creeze un asistent cu inteligență artificială pentru a analiza știrile. Fără succes.
Departamentul de Justiție al SUA a confiscat patru domenii despre care se presupune că ar fi operat în numele Ministerului de Informații și Securitate din Iran.
RTS: presupusul spion cibernetic FSB din Boston a lucrat anterior pentru Kaspersky.
GRD/NLT: o persoană din interiorul serviciilor secrete marocane dezvăluie utilizarea pe scară largă a software-ului de hacking Pegasus.
TMI: vicepreședintele JD Vance susține că Jeffrey Epstein avea legături cu cele mai înalte niveluri ale serviciilor secrete israeliene.
INO: Centrul de Operațiuni Speciale 73 din Ucraina a avut acces, prin intermediul partenerilor săi din SUA și Marea Britanie, la sistemele de navigație, sonar și cartografiere subacvatică ale companiei canadiene Shark Marine Technologies.
ERC: Polonia a acuzat un cetățean ucrainean de comiterea a 47 de acte criminale în numele serviciilor secrete rusești.
AA: Marea Britanie acuză un bărbat că a ajutat serviciile de informații iraniene.
GPS: Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rapoartele privind posibila utilizare abuzivă a instrumentelor de spionaj pentru telefoanele mobile pentru a monitoriza ilegal jurnaliști și apărători ai drepturilor omului din Serbia.
CNN: ancheta privind atacul american asupra școlii din Iran a rămas sub controlul unui comandament militar, iar liderii au amânat să dispună realizarea unei analize standard a informațiilor.
RTS: un seismolog american de origine chineză, care a publicat o lucrare finanțată de SUA privind detectarea testelor nucleare nord-coreene, a fost reținut în China și se confruntă cu acuzații de spionaj.
CRS: Departamentul de Justiție investighează programele de ajutor financiar ale Universității Harvard din cauza presupuselor legături cu China.
Și încă ceva (dacă n-ați aflat):
WSJ: 30 de ani se presupune că va dura noul acord nuclear civil dintre SUA și Arabia Saudită.
Administrația Trump a căutat înregistrări telefonice ale jurnaliștilor de la New York Times și ale rudelor acestora.
IDT: India a convocat un diplomat rus în legătură cu moartea a patru marinari într-un atac asupra unei nave comerciale în Marea Neagră.
GRD: noul premier britanic, Andy Burnham, și-a dezvăluit echipa și prioritățile.
EUA: Berlinul și Parisul au anunțat că își intensifică cooperarea strategică în domeniul descurajării nucleare.
Agenția Spațială Europeană (ESA), împreună cu Polonia, înființează un Centru de Securitate și Reziliență la Varșovia.
CNN: Donald Trump a folosit rețeaua sa de socializare, Truth Social, pentru a promova peste 20 de companii, ale căror acțiuni le-a cumpărat cu puțin timp înainte de publicare.
a fost publicat un proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei, realizat de Richard Blumenthal și senatorul Lindsey Graham, pe care Donald Trump a promis să îl susțină. Proiectul de lege a întâmpinat rezistență acolo unde era mai puțin așteptat - din partea democraților, scrie Punchbowl News, o publicație specializată în relatări despre Congres.
WSJ/ABC/POL/MDI: Donald Trump a folosit discursul său neprogramat despre Starea Națiunii pentru a ataca Beijingul. A promis că va publica informații despre încercările Chinei de a se amesteca în alegerile din 2020, pe care le-a pierdut.
RTS/FT: Trump Media & Technology Group, care deține rețeaua socială Truth Social, oferă acces de mare viteză la postările lui Donald Trump de pe platformă pentru 100.000 de dolari pe lună. Serviciul este destinat traderilor și fondurilor speculative.
FRT: Kimi-K3 este noul model de inteligență artificială construit de compania chineză Moonshot AI, care depășește Fable 5 de la Anthropic.
Thinking Machines Lab, startup-ul de inteligență artificială fondat de fostul director executiv OpenAI, Mira Murati, și-a lansat primul model. „Inkling” este open-source - o variantă neobișnuită printre modelele americane - și folosește date de arhitectură și antrenament preluate de la rivalii chinezi.
Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten
Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!
Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații.