Lectura de duminică 3: Legea spionajului și dubla măsură
Fostul analist de informații Daniel Hale a publicat un material pe site-ul Al Jazeera.
Daniel Hale spune că, în februarie, a fost eliberat din închisoarea federală, după ce a ispășit 33 de luni pentru o încălcare a Legii privind spionajul, în urma dezvăluirii de informații clasificate care detaliau ceea ce a considerat ca fiind „costul moral ridicat al programului american de asasinare cu drone”:
„Înainte de a avea timp să mă adaptez la lumea dincolo de zidurile de beton, am fost surprins de vestea raportului consilierului special Robert Hur, în care acesta expune motivele pentru care a decis să nu-l acuze pe președintele Joe Biden pentru presupusele încălcări ale aceleiași legi. Sunt întotdeauna încurajat să aud ori de câte ori Departamentul de Justiție decide să nu folosească Legea spionajului. Nici nu se uscase cerneala pe legea din 1917, și aceasta era, deja, folosită pentru a reduce la tăcere vocile disidente din întreaga țară. Mii de oameni au fost adunați și condamnați sumar pentru opoziția lor față de implicarea Americii în cel mai sângeros conflict din istoria omenirii la acea vreme. În timp ce unele dintre cele mai grave aspecte ale legii au fost modificate de atunci, Legea Spionajului rămâne principalul motiv pentru urmărirea penală a surselor guvernamentale care se bazează pe presă pentru a demasca publicului abuzurile secrete ale guvernului. Decizia oficialilor Departamentului de Justiție de a urmări avertizorii guvernamentali cu Legea Spionajului a făcut parte dintr-un efort concertat de a semnala în mod clar că următoarea persoană care îndrăznește să vorbească cu un reporter s-ar putea confrunta cu zeci de ani de închisoare. După ce am citit raportul consilierului special Hur, am fost curios să aflu asemănările dintre cazul meu și cel al anchetei asupra președintelui. Potrivit raportului, președintele Biden a păstrat informații clasificate în afara unei unități securizate la domiciliul său și la birou – la fel și eu. Mai târziu, președintele a vorbit cu un reporter despre informațiile clasificate pe care le păstra – din nou, la fel ca și mine. Atât președintele Biden, cât și eu le-am exprimat reporterilor noștri îngrijorările pe care le aveam cu privire la politica oficială a SUA – a lui cu privire la Afganistan în 2009 (în calitate de vicepreședinte) și a mea cu privire la consecințele acestei politici. Deci, de unde decizia de a-l urmări pe unul și pe celălalt nu?
Potrivit lui Robert Hur, președintele ar fi fost văzut ca fiind prea simpatic pentru a convinge un juriu în acest caz. Faptul că Hur crede că Biden este o persoană bine intenționată care nu a dorit să facă niciun rău prin acțiunile sale este un motiv bun pentru a nu-l acuza. Acum contrastează asta cu ceea ce a spus guvernul despre mine la sentința mea, acuzându-mă că pun publicul în pericol și asemănându-mă cu un dealer de heroină. Am fost prezentat nu ca cineva cu intenții bune, ci ca cineva care a încercat să mulțumească reporterii de dragul notorietății, spre deosebire de a realiza un demers în interesul public.
Hur continuă să ocolească inteligent problema de intenție în ceea ce privește Legea Spionajului. În mod contraintuitiv, legea nu cere dovada intenției de a dăuna Statelor Unite – doar dovada că deținătorul neautorizat de informații despre apărarea națională le păstrează cu bună știință și le comunică în mod intenționat cuiva care nu are dreptul să le primească.
De obicei, procurorii dovedesc acest lucru indicând multitudinea de acorduri de confidențialitate pe care fiecare deținător de autorizație trebuie să le semneze pentru a rămâne angajat. Fiind ales, Biden nu ar fi trebuit niciodată să semneze un astfel de acord, dar – lăsând la o parte gradul de simpatie – nu ar fi fost nevoie de mult pentru a dovedi că știa că dezvăluirea informațiilor clasificate este ilegală.
Cu toate acestea, Biden este lăsat să scape pentru că nu a vrut să facă rău. În schimb, moțiunile guvernamentale înainte de judecată în cazul meu au susținut că nu mi se permite să prezint dovezi despre ceea ce a numit motivele mele bune. De teamă că motivele mele ar putea să mă facă să par prea simpatic în fața unui juriu, eu – la fel ca orice alt denunțător de dinaintea mea – am fost efectiv lipsit de apărare din cauza unei tehnice juridice. Nu am avut altă opțiune, am fost forțat să pledez pentru a evita un proces costisitor, care nu poate fi câștigat.
În total, vinovăția pe care am mărturisit-o pentru că am furnizat în mod intenționat informații despre apărarea națională unui jurnalist nu a fost nimic în comparație cu imensa rușine pe care am simțit-o pentru că am participat deliberat la programul cu drone. În 2021, la doar câteva săptămâni după ce am fost condamnat la închisoarea federală, Zemari Ahmadi și nouă membri ai familiei sale, majoritatea copii, au fost victimele unei lovituri greșite cu drone a SUA. Pentagonul a numit-o o „lovitură dreaptă” înainte ca adevărul să-i forțeze să se îndepărteze în liniște și să efectueze o investigație internă în care a găsit că nimeni nu este de vină pentru viețile nevinovate care au fost luate. Până în ziua de azi, sunt singura persoană care a lucrat în programul de drone care a fost făcută responsabilă. Nu pentru rolul meu, ci pentru efortul meu de a dezvălui publicului adevărul, cu ajutorul unui jurnalist.
Mă bucur sincer că președintele Biden a reușit să primească ceea ce atât de mulți alții din punctul de vedere al Legii privind spionajul au fost refuzați - beneficiul îndoielii. Dar dacă Joe Biden dorește cu adevărat să transmită genul de idealuri care au ajutat la asigurarea președinției sale în primul rând, el și-ar putea folosi puterea de președinte pentru a ierta avertizorii și a înceta războiul global împotriva politicii teroriste de ucidere țintită”.
Daniel Hale este un whistleblower american și fost analist de informații al Agenției Naționale de Securitate (NSA) care a trimis presei informații clasificate despre războiul cu drone. Hale a activat în Forțele Aeriene ale Statelor Unite în perioada 2009–2013 înainte de a se alătura Agenției Naționale de Securitate și a divulgat documente clasificate către The Intercept. În 2021, a pledat vinovat pentru reținerea și transmiterea informațiilor privind apărarea națională și a fost condamnat la 45 de luni de închisoare.