
Într-un seif de la Agenția Națională de Securitate (NSA) se află o comoară istorică: două benzi video AMPEX de 1 inch care conțin o prelegere de referință susținută de amiralul Grace Hopper, un gigant în domeniul informaticii.
Intitulată „Posibilități viitoare: date, hardware, software și oameni”, această prelegere, înregistrată la 19 august 1982, la sediul NSA din Fort Meade și stocată în arhivele video ale Școlii Naționale de Criptografie, oferă o privire rară asupra minții unui pionier care a modelat tehnologia. Dar această resursă rămâne inaccesibilă, prinsă într-un format învechit pe care NSA afirmă că nu poate să-l redea.
Amiralul Grace Hopper, un matematician și contraamiral al Marinei Statelor Unite, a avut un rol esențial în dezvoltarea tehnologiilor de calcul timpurii. Munca ei pe computerul Harvard Mark I, invenția primului compilator și contribuțiile la crearea COBOL au pus bazele pentru dezvoltarea software-ului și practicile de programare moderne.
Perspectivele conținute în prelegerea ei din 1982, împărțită în două părți — TVC 930A și TVC 930B, cu durate de 48 de minute și 15 secunde, respectiv 40 de minute și 39 de secunde, nu sunt doar note de subsol istorice, ci, probabil, pot oferi perspective valoroase asupra evoluției tehnologiei și impactul acesteia asupra societății.
În octombrie 2021, MuckRock a depus o cerere pentru o copie a acestor înregistrări. La 7 mai 2024, NSA a oferit un răspuns: „niciun document relevant”. Când MuckRock a subliniat că înregistrarea a fost listată în „Catalogul Centrului de Televiziune” al agenției, NSA a oferit o explicație ceva mai sinceră:
„Când a fost efectuată căutarea, biroul nostru a contactat organizația care ar avea banda pe care ați solicitat-o, să vadă dacă încă mai există. Am fost informați că, deși există unele casete video mai vechi care pot fi relevante, acestea sunt într-un format pe care NSA nu mai are capacitatea de a-l vedea sau digitiza. Fără a putea vizualiza înregistrările, NSA nu are nicio modalitate de a verifica capacitatea lor de a răspunde solicitării. NSA nu este obligată să găsească sau să obțină tehnologie nouă (învechită sau actuală) pentru a procesa o solicitare.”
Grace Brewster Murray Hopper a fost un pionier în domeniul computerelor și ofițer de navă. Ea a obținut un doctorat în matematică la Yale și s-a bucurat de cariere lungi și influente în Marina SUA și în industria computerelor. Hopper nu a fost doar un matematician genial și un informatician, a fost, de asemenea, o profesoară specială. A scris primul manual pentru computer – „A Manual of Operation for the Automatic Sequence Controlled Calculator” (1946). În 1953, Hopper a propus să se scrie programe în cuvinte, mai degrabă decât în simboluri, dar i s-a spus că ideea ei nu va funcționa. Cu toate acestea, a continuat să lucreze la un compilator în limba engleză, iar, în 1956, echipa ei rula FLOW-MATIC, primul limbaj de programare care folosea comenzi de cuvinte. Spre deosebire de FORTRAN sau MATH-MATIC, care foloseau simboluri matematice, FLOW-MATIC folosea cuvinte obișnuite în limba engleză și a fost conceput în scopuri de prelucrare a datelor. Ea a demonstrat, de asemenea, cum programele ar putea fi scrise în limbaje bazate pe cuvinte, altele decât ale limbii engleze. În 1959, Hopper a participat la Conferința privind limbajele sistemelor de date (CODASYL), al cărei scop a fost să dezvolte un limbaj de afaceri general care să poată fi utilizat în diferite industrii și sectoare. Produsul finit a fost COBOL, prescurtare pentru „limbaj comun orientat spre afaceri”. Deși mai mulți au contribuit la acest efort, Hopper este recunoscută pe scară largă pentru munca sa de proiectare a COBOL, de dezvoltare a compilatoarelor pentru acesta și de încurajare a adoptării sale. Până în anii 1970, COBOL era „cel mai utilizat limbaj informatic” din lume.
Supranumită „Amazing Grace” de către subalternii ei, Hopper s-a retras din Marină la vârsta de 79 de ani - cel mai în vârstă ofițer în serviciu din forțele armate ale SUA. În același an, a plecat să lucreze în calitate de consultant senior în relații publice la Digital Equipment Corporation, unde a lucrat până la moartea ei, în 1992.
MuckRock Foundation este o organizație americană non-profit care ajută (și automatizează parțial procesul) în depunerea de cereri pentru informații, în conformitate cu Freedom of Information Act (FOIA), publică documentul astfel obținut și încurajează jurnalismul. În iunie 2014, MuckRock a dat în judecată CIA pentru „ignorarea constantă a termenelor limită, refuzul de a lucra cu solicitanții și respingerea neîntemeiată a cererilor de rutină pentru ceea ce ar trebui să fie în mod clar informații publice”. CIA a cedat, în cele din urmă, în 2017 și a publicat online documente desecretizate pentru o perioadă de 25 de ani.
MuckRock Foundation operează DocumentCloud și MuckRock. „Suntem un site de știri non-profit, colaborativ, care reunește jurnaliști, cercetători, activiști și cetățeni obișnuiți pentru a solicita, analiza și partaja documente guvernamentale, făcând politica mai transparentă și democrațiile mai informate”.
DocumentCloud este un set puternic de instrumente pentru analizarea, adnotarea și publicarea documentelor sursă primară.
MuckRock oferă un depozit de sute de mii de pagini de materiale guvernamentale originale, informații despre modul de depunere a cererilor și instrumente pentru a facilita procesul de solicitare. Angajații și colaboratorii externi folosesc aceste documente surse primare primite prin intermediul site-ului pentru a crea rapoarte și analize de investigație.