Lectura de duminică: astroturfing sau cum să cumperi un protest

photo by WikiMedia Commons

Lee Fang, How to Purchase a Protest Movement

Americanii pot, la atingerea unui buton, să comande aproape orice bun de larg consum sau mâncare livrate la ușă, să transmită în flux aproape orice film sau emisiune de televiziune în orice limbă sau să intre într-o lume virtuală care îi conectează cu nenumărați alții.

Este de la sine înțeles că cei cu resurse financiare semnificative pot cumpăra, la fel de ușor, sute de protestatari pentru o anumită cauză.

La prețul corect, consultanții înalt specializați vând serviciul de a oferi proteste false la nivel local – un fenomen adesea numit „astroturfing”. Puteți plăti pentru un mesaj personalizat scandat la miting, puteți decide asupra datelor demografice ale fiecărui demonstrant și puteți îndrepta furia mulțimii împotriva unui anumit inamic politic.

Imaginile de la aceste mitinguri sponsorizate generează titluri de știri și imagini pe rețelele sociale. Dacă au succes, au tendința de a convinge oamenii obișnuiți să se alăture cauzei.

De exemplu, în California, industria blănurilor a plătit tineri studenți pentru a protesta împotriva reglementărilor propuse. Protestatarii au luat cu asalt Capitala, fără a dezvălui că au fost plătiți să se afle acolo.

Astfel de servicii extrem de secrete se desfășoară în fundalul campaniilor electorale, mișcărilor de protest și disputelor legislative. Și totuși ... se mai află câte ceva.

Minyon Moore, președintele recentei Convenții Național Democrate de la Chicago, este partener la Dewey Square Group, o firmă de consultanță care generează scrisori false și proteste în numele clienților săi corporativi. Michael Whatley, noul președinte al Convenției Naționale Republicane, a condus, anterior, firma HBW Resources, o firmă cu rol în astroturfing, în crearea de grupuri false în numele industriei petroliere.

Juan Obando, un artist din Bogota, Columbia, și Yoshua Okón, un artist din Mexico City, au fost atrași de subiect. Obando a observat că mulți dintre studenții săi s-au înscris în activități cu jumătate de normă ca protestatari plătiți. El a cercetat dinamica  și a fost uimit de ușurința și rafinamentul acestei industrii de consultanță politică.

Obando și Okón s-au angajat într-un proiect pentru a evidenția absurditatea și puterea astroturfing-ului. Printr-o bursă pentru arte, cei doi au contractat Crowds on Demand, o firmă specializată în astroturfing, să plătească pentru un miting în Arizona.

Ei au instruit mulțimea să apară și, în esență, să mimeze un protest tipic american, cu excepția unei cauze pentru protest. Protestatarii au fost rugați să fluture semne și să țipe în tăcere, mimând mișcările unei demonstrații tradiționale. Pancartele lor prezentau panouri goale de culoare verde lime, simbolizând efectul ecranului verde care permite imaginilor generate de computer să apară pe ecran.

Juan Obando: eram în Boston, lucrând la o școală de artă și am început să văd afișe și erau atât de flagrante, cum ar fi locuri de muncă de activist de vară, joburi de protest. Am crezut că este pentru un proiect de artă. Dar apoi am început să sap și mi-am dat seama că acestea erau adevărate. Mai târziu, m-am dus la Națiunile Unite la New York pentru prima apariție a președintelui Iván Duque, care era văzut ca nelegitim. Am aflat că guvernul columbian a plătit o firmă pentru a angaja protestatari în sprijinul lui. Compania Crowds on Demand chiar a prezentat guvernul drept client pe site-ul lor. Imaginile protestului au fost destul de amuzante, deoarece acești oameni, în mod clar, nu erau columbieni pentru că s-au îmbrăcat în haine ciudate, cu tobe și trâmbițe, în moduri în care nu ar apărea niciun columbian. Am cercetat mai mult. Mai târziu, i-am văzut pe unii dintre studenții mei care au început să apară, plătiți în Boston, la tot felul de evenimente, cu bannere și tricouri.

Yoshua Okón: în Mexic, există o practică comună numită „los acarreados”, în care oamenii iau ceva de mâncare sau ceva bani pentru a merge la protestatarii politici și toată lumea e conștientă de asta. Este ilegal, dar binecunoscut. Vorbeam cu Juan și ne-am dat seama nu numai că astroturfing-ul există, dar este și sofisticat. Aceste proteste false se bazează pe rețelele sociale organice și există adesea reporteri de știri care ajung să vorbească cu actorii. Ei nu dezvăluie faptul că nu sunt activiști adevărați. Juan și cu mine am înțeles și am fost incredibil de surprinși. Nu am putut crede cu adevărat că acesta este un serviciu care poate fi promovat pe site-uri web reale, într-un mod deschis. Este foarte ironic. Știi, într-un sistem care ar trebui să fie democratic, ai tot felul de manipulări ale modului în care este percepută realitatea. Așa că am început să vorbim despre posibilitatea realizării unei opere de artă. Așa ne-a venit ideea, acum patru ani, cred. Am angajat una dintre companiile pe care le-am putut găsi, Crowds on Demand, o companie cu sediul în L.A. Le-am angajat serviciile, dar am organizat un protest care, într-un fel, atrage atenția asupra lui însuși sau, cu alte cuvinte, atrage atenția asupra practicii astroturfing-ului în sine. Deci este un protest nul în care protestatarii nu au niciun motiv. Este un fel de protest gol.