Lectura de duminică: atacul din interior
Florian Flade, attack from within
Noua Administrație Trump vrea să restructureze statul. Procedând astfel, nici măcar nu se oprește la serviciile secrete - și provoacă unde de șoc autorităților. Pentru că unele dintre acțiunile noului guvern prezintă riscuri de securitate neprevăzute.
Videoclipul, pe care serviciul rus de informații externe, SVR, l-a publicat pe internet la începutul lunii februarie, poate fi văzut ca o răzbunare. CIA a folosit, la rândul ei, clipuri video similare de mai multe ori pentru a cere agenților de informații ruși frustrați, care se îndoiesc de regimul Putin și de războiul împotriva Ucrainei, să dezvăluie informații sau chiar să defecteze.
Acum Moscova dă replica: în videoclipul SVR apare un bărbat în cămașă albă și cu cravată, aparent un angajat CIA. Se uită la fotografiile de pe birou și își amintește de bunicul său. Urmează scene din cel de-al Doilea Război Mondial, imagini eroice ale victoriei trupelor americane și Armatei Roșii asupra Germaniei naziste.
„Bunicii noștri au salvat odată lumea, au luptat cot la cot, ca frați de arme”, spune o voce într-o engleză americană. „În aprilie 1945, am depus un jurământ pe Elba pentru a preveni un nou război, am promis că vom fi prieteni și că nu ne vom întâlni niciodată ca dușmani pe câmpul de luptă”.
Clipul de propagandă arată apoi câți bani au dat SUA Ucrainei, că au fost furnizate chiar și arme interzise, cum ar fi mine antipersonal, și arată imagini cu luptători ucraineni purtând steaguri cu svastica. Este afișat mesajul „opțiunea ta este un viitor mai bun pentru națiune: noi suntem opțiunea”, urmat de precizarea că se poate contacta SVR-ul prin browserul Tor.
Recrutarea de spioni adversari a fost întotdeauna considerată gestul suprem în afacerile de intelligence. Vremurile de criză și război au fost mereu oportunități de a aborda angajații părții adverse și de a obține informații valoroase în schimbul banilor sau a perspectivei unei vieți mai bune. Recent, însă, potențialul de frustrare în rândul agenților de informații din partea rusă a fost probabil mai mare decât în SUA. Dar asta s-ar putea schimba acum.
De când Donald Trump a preluat mandatul, serviciile de informații americane au trecut dintr-un moment de șoc în altul. Și acest lucru nu se datorează pericolelor și provocărilor din politica mondială, ci mai ales revoltelor politice de la Washington DC.
Noua Administrație Trump mătură prin agențiile guvernamentale cu un radicalism fără precedent și nu cruță serviciile militare și de informații ale țării. În primele câteva săptămâni, au existat deja acțiuni pe care oamenii din interior le consideră a fi riscuri semnificative de securitate: un e-mail cu numele angajaților CIA, oferte în masă de indemnizație, posibilul acces la informații extrem de sensibile al unui personal dubios al reducătorului-șef de birocrație, Elon Musk, și, nu în ultimul rând, noii oficiali de vârf cărora Trump le-a încredințat conducerea agențiilor de securitate.
Unul dintre primele acte în funcție ale președintelui american a fost un ordin executiv care vizează reducerea numărului de funcționari publici federali, ca măsură de reducere a costurilor pentru eficientizarea guvernului. Acest ordin executiv al lui Trump a determinat CIA să trimită un e-mail la Casa Albă, la începutul lunii februarie, în care enumera membrii personalului angajați în ultimii doi ani. Lista include prenumele și inițiala numelui de familie, a relatat New York Times. Acest e-mail se pare că a ajuns necriptat la Casa Albă, ceea ce înseamnă că hackerii ar fi avut posibilitatea să intercepteze lista noilor angajați CIA. Este îndoielnic dacă ar fi fost necesară o astfel de dezvăluire a numelor. În orice caz, acești angajați au fost potențial expuși unui risc ridicat de securitate, iar pagubele aduse serviciului secret nu trebuie subestimate. La urma urmei, unii dintre persoanele enumerate au fost, probabil, destinate și misiunilor sub acoperire în străinătate.
E-mailul CIA către Casa Albă a declanșat o anchetă internă, iar agenția încearcă să stabilească dacă și ce daune au fost cauzate prin trimiterea identităților necriptate ale angajaților săi.
O a doua evoluție care ar putea avea consecințe incalculabile pentru securitatea națională a SUA se referă la un alt e-mail: la începutul lunii februarie, angajații CIA au primit o ofertă de pachet de indemnizație, la fel ca aproape toți angajații agențiilor federale. Cei care și-ar părăsi posturile, se spunea în e-mailul primit, vor continua să fie plătiți timp de opt luni.
Contextul acestei măsuri este reducerea drastică a birocrației și restructurarea statului pe care Administrația Trump vrea să o impulsioneze. Antreprenorul Elon Musk, care acționează în calitate de consilier prezidențial, a fost însărcinat să facă asta. Musk conduce noul Departament pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE), care, de la preluarea mandatului de către Trump, a fost însărcinat cu examinarea cheltuielilor guvernamentale și a structurilor la nivel federal pentru a identifica eventualele economii care se pot face. Desființarea agenției americane de ajutor pentru dezvoltare, USAID, a fost una dintre primele măsuri de acest gen.
DOGE nu se oprește, însă, nici când e vorba de servicii secrete: nu numai la CIA, ci și în alte agenții federale s-au oferit pachete de indemnizație. E-mailul spunea că oricine ar dori să plece trebuie doar să răspundă prin cuvântul „demisia”.
Inițial, în cadrul CIA nu era clar dacă oferta se aplică tuturor, chiar dacă toți angajații primiseră e-mailuri de acest fel. Faptul că CIA a fost inclusă în campanie probabil că nu a fost o neglijență, ci a fost făcută și cu știința noului director CIA, John Ratcliffe. Un purtător de cuvânt al agenției de informații a declarat că această mișcare face parte din eforturile lui Ratcliffe de „a se asigura că forța de muncă CIA răspunde priorităților guvernamentale de securitate națională” și că face parte „dintr-o strategie holistică de redinamizare a serviciului”.
Este evident că nu este vorba doar de reduceri de costuri, ci și de restructurarea personalului CIA. Cei care susțin cu loialitate Administrația Trump ar trebui să rămână. În spatele acesteia se află convingerea președintelui și a susținătorilor săi că mai multe agenții guvernamentale, în special FBI și CIA, au făcut agitație împotriva președintelui în timpul primului mandat al lui Trump și chiar ulterior. Nu degeaba oamenii lui Trump vorbesc despre un „deep state” care trebuie combătut și ai cărui reprezentanți în birocrație au nesocotit instrucțiunile președintelui SUA și i-au sabotat politicile.
Prin urmare, este important să fie adus personal fidel în poziții importante pentru a putea implementa anumite proiecte cât mai ușor și fără rezistență mare. Unii vorbesc chiar de epurări politice.
Ceea ce la prima vedere nu pare surprinzător și poate era de așteptat reprezintă, totuși, o vulnerabilitate uriașă de securitate la o analiză mai atentă: trimiterea în stradă a mii de angajați ai CIA și ai altor servicii secrete implică riscul ca acești oameni, care au fost anterior deținători de secrete și posedă cunoștințe înalt clasificate, să devină susceptibili de a transmite aceste cunoștințe. Pentru bani, de exemplu, către Rusia sau China. Astfel de cazuri au fost în trecut.
În funcție de perspectivele de carieră de care dispun acești agenți ai serviciilor secrete, ei ar putea găsi de lucru în sectorul privat, în consultanță, în departamentele de securitate corporativă sau în agenții de detectivi. Sau ar putea să-și înființeze propriile companii. Cee ce, cu siguranță nu poate fi considerat un scenariu de „cel mai rău caz”, deoarece astfel de parcursuri de carieră nu sunt neobișnuite, mai ales în SUA.
Dar ce se întâmplă dacă unul sau doi angajați CIA se simt motivați să-și îmbunătățească situația financiară, trădând secretele americane unei puteri străine? Cel puțin potențialul pentru astfel de trădări este în măsură să crească considerabil ca urmare a pachetelor de indemnizații în masă și a rezilierii angajamentelor.
La aceasta se adaugă și prejudiciul adus CIA: serviciile secrete au numeroși experți care au petrecut mulți ani lucrând în domeniile lor de specialitate. O expertiză greu de înlocuit. Recrutarea, procesul de selecție, controalele de securitate, adesea îndelungate, și procesul de introducere în activitate sunt toate lucruri care diferențiază serviciul secret de un angajator obișnuit.
Încă nu este clar câți angajați ai agenției de informații au acceptat oferta temporară de concediere. Dar, indiferent de plecările voluntare, potrivit CNN, peste 20 de angajați CIA care anterior erau responsabili pentru problemele de egalitate și diversitate au fost deja concediați, domenii despre care Administrația Trump spune că sunt inutile și ar trebui reduse.(nn - Tulsi Gabbard a declarat, în urmă cu câteva zile, că peste 100 de ofițeri de informații din 15 agenții au fost concediați pentru discuții explicite din punct de vedere sexual pe un instrument de chat guvernamental).
Pentru a promova dezmembrarea statului, DOGE ar trebui să aibă, de asemenea, acces extins la sistemele financiare ale guvernului SUA și ale fiecărei agenții federale. Noul secretar al Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a acordat, deja, echipei lui Elon Musk permisiunea corespunzătoare, care nu presupune doar accesul la sistemele de securitate socială, ci și la canalele de finanțare ale serviciilor secrete, care sunt folosite, inclusiv, pentru a plăti operațiuni sub acoperire. De exemplu, prin companii-paravan sau în alte moduri.
Imediat după confirmarea lui Bessent de către Senat, un oficial înalt al Departamentului de Trezorerie l-a informat pe viitorul demintar despre riscurile asociate prin oferirea accesului DOGE la sistemul de plăți al guvernului. Potrivit relatărilor presei, Bessent a respins îngrijorările.
Se susține că angajații DOGE au acces doar la citirea datelor financiare și că au fost implementate diverse sisteme de securitate, dar s-a întâmplat într-o perioadă foarte scurtă de timp și, probabil, doar provizoriu. Această securizare include sisteme care sunt menite să împiedice copierea datelor pe stick-uri USB.
Nu se știe public cine face parte din DOGE. Dar niciunul dintre angajați nu a făcut anterior obiectul unor verificări de securitate - lucru valabil și pentru Elon Musk.
Informații care nu erau destinate publicului american sau străin au fost făcute cunoscute prin activitățile DOGE. La mijlocul lunii februarie, informații clasificate de la serviciul secret american National Reconnaissance Office (NRO), responsabil de construcția și exploatarea sateliților de spionaj, au apărut pe noul site web al DOGE. Anterior, disponibile public erau numai bugetul agenției și numărul de angajați.
Stăpâna celor optsprezece agenții de informații ale Americii este acum femeia cu șuvițe alb-gri în părul lung și negru: Tulsi Gabbard a fost confirmată de Senat pe 13 februarie ca noul director al Informațiilor Naționale (DNI), cu 52 de reprezentanți votând pentru ea și 48 votând împotrivă. În calitate de DNI, Gabbard este responsabilă pentru supravegherea tehnică a agențiilor de informații din SUA și pentru informarea zilnică a președintelui, Presidential Daily Brief (PDB).
Gabbard a fost anterior democrat, apoi a trecut la republicani în 2021. Este din Hawaii, a activat în armata SUA și, printre altele, a fost medic în Irak. În ultimii ani, ea a atras atenția, în primul rând, pentru declarațiile controversate pe probleme de securitate și politică externă.
Gabbard a arătat simpatie față de fostul regim Assad și chiar a călătorit la Damasc, în 2017. Și-a exprimat apoi scepticismul cu privire la constatările agențiilor de informații americane conform cărora Assad a folosit gaz otrăvitor împotriva propriei populații. În trecut, Gabbard s-a exprimat și în favoarea relaxării sancțiunilor împotriva Iranului.
După atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022, Gabbard a spus că ar fi fost posibil să se prevină războiul dacă Administrația Biden și NATO ar fi recunoscut „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Mai târziu, ea a susținut că biolaboratoarele finanțate de SUA din Ucraina conțineau agenți patogeni mortali care ar putea fi eliberați de război. Propaganda rusă a relatat de asemenea, despre presupusele laboratoare de arme biologice din Ucraina în această perioadă.
În pofida criticilor care au apărut după anunțul nominalizării lui Gabbard ca DNI, Senatul a confirmat-o, în cele din urmă, pe hawaiana de 43 de ani drept noul maestru al serviciilor de informații americane. A doua zi, Gabbard a călătorit la prima ei sarcină oficială în străinătate: Conferința de Securitate de la München.
„Aloha și bună ziua”, așa și-a început Gabbard discursul în fața reprezentanților comunității internaționale de informații. Noul DNI a subliniat că „America First” a Administrației Trump nu înseamnă „America Alone”, ci că Statele Unite își prețuiesc aliații și parteneriatele de informații. Combaterea terorismului rămâne o prioritate, dar, recent, și cartelurile de droguri.
Au urmat apoi afirmații care i-au surprins pe unii participanți pentru că păreau diferite de declarațiile anterioare ale lui Gabbard: „provocările puse de Rusia, China, Iran și Coreea de Nord necesită, de asemenea, un front comun pentru a promova cauza păcii, libertății și prosperității. Pentru a descuraja agresiunea și a menține stabilitatea, așteptăm cu nerăbdare să lucrăm îndeaproape cu cei care împărtășesc aceste interese”.
Kash Patel a fost numit și el de curând, cu o majoritate la fel de restrânsă ca și Tulsi Gabbard: avocatul în vârstă de 44 de ani este acum noul director al Biroului Federal de Investigații al SUA, de asemenea, responsabil pentru contraspionaj. Patel este considerat un reprezentant al extremei dreapte și un susținător loial al lui Trump; în timpul primului mandat al președintelui, a fost consilier de securitate al republicanilor și șef de cabinet al secretarului american al Apărării de la acea vreme. Fiu al unor imigranți indieni a fost chestionat în cadrul anchetei comisiei parlamentare cu privire la atacarea Capitoliului SUA în ianuarie 2021. Și i-a apărat, în mod repetat, pe atacatori.
Patel a vorbit de multe ori despre „deep state”, despre agențiile guvernamentale care au acționat împotriva președintelui și a bunăstării poporului american și chiar a întocmit o listă de nume. În cartea sa Government Gangsters (2023), a cerut încetarea „tiraniei guvernamentale” din FBI. Patel a criticat investigațiile FBI asupra lui Trump ca fiind motivate politic. Într-un interviu înainte de preluarea mandatului, el a anunțat, de asemenea, că dorește să transforme sediul Biroului, clădirea Hoover din Washington DC, într-un muzeu chiar în prima zi.
Fostul director al FBI, Christopher Wray, a demisionat în ianuarie, înainte ca Donald Trump să preia mandatul. Mulți angajați ai FBI se tem că noua Administrație îi va concedia sau, eventual, chiar îi va urmări pe acei anchetatori care au fost implicați în investigațiile asupra lui Trump și atacatorilor de la Capitoliu.
Directorul CIA, John Ratcliffe, nu este îngrijorat de speculațiile conform cărora agenții care sunt concediați în temeiul reducerilor Departamentului de Eficiență Guvernamentală ar putea trăda. „Orice persoană care ar fi dispusă să vândă secretele națiunii unui adversar străin nu are ce să caute în agenția care joacă un rol incredibil în menținerea în siguranță a americanilor în fiecare zi”, a declarat Ratcliffe pentru Fox News Digital.