Din 2023, agenția pakistaneză de spionaj Inter-Service Intelligence (ISI) a început să trimită imami la proiectul „Spy Imam” condus de autoritățile turce, cu scopul de a folosi acești spioni sub acoperire împotriva bharatiya hinduși și „non-musulmani” care trăiesc în mai multe țări occidentale, inclusiv Statele Unite, Canada, Franța, Germania, Suedia și Regatul Unit.
Potrivit relatărilor de presă, Turcia, prin intermediul principalei sale agenții de informații MIT, și Direcția pentru Afaceri Religioase din Turcia (Dyanet) s-a alăturat programului de înrolare în comun a imamilor în proiectul „Spy Imam”, în Turcia și alte state musulmane, inclusiv Pakistan.
Candidații din program sunt aleși dintr-un grup de persoane cu dublă naționalitate sau cetățenie a unei țări străine. Nu trebuie neapărat să fie de origine turcă, deși majoritatea au o origine turcă. Trebuie să aibă vârsta sub 25 de ani, să fie necăsătoriți și să cunoască limba turcă. Aceștia urmează cursuri în școli religioase din Turcia, ca parte a Programului Internațional de Seminar (Uluslararası Ilahiyat Programı – UIP), finanțat integral de guvernul turc.
Până în prezent, 1.081 de studenți au absolvit programul, iar, în prezent, sunt înscriși 462 de studenți din 13 țări, majoritatea din Germania (578 absolvenți/180 înscriși în prezent), urmată de Franța (232 absolvenți/198 înscriși). Olanda s-a clasat pe locul al treilea (65 absolvenți/24 înscriși), urmată de Belgia, Austria, Australia, Norvegia, Elveția, Danemarca, Suedia, Italia, Japonia, Canada, Marea Britanie și SUA.
Potrivit președintelui Diyanet, aproximativ 500 de studenți care au absolvit acest program au fost recrutați de Diyanet, iar mulți dintre ei lucrează, în prezent, în străinătate. Președintele Diyanet descrie UIP ca fiind „o inițiativă cu mai multe fațete care vizează dezvoltarea unui bazin divers de resurse umane”, indicând că participanții au fost recrutați nu numai de Diyanet, ci și de alte agenții guvernamentale.
Potrivit expertului în combaterea terorismului și jurnalistului Abdullah Bozkurt, care trăiește în exil de când Recep Tayyip Erdogan a început represiunea împotriva mass-mediei independente, candidații selectați pentru astfel de misiuni sunt supuși unei examinări atente de către un comitet interagențial guvernamental după ce numele lor sunt prezentate de Diyanet. Aceștia sunt informați că misiunile sunt în deplină conformitate cu interesele de securitate națională ale Turciei și fac parte dintr-o strategie de apărare globală a islamului împotriva dușmanilor săi, în primul rând în Occident.
Programul, care a vizat, inițial, Europa și America de Nord datorită comunităților mari de musulmani turci, a fost extins recent pentru a include țări din Asia, Africa și America Latină.
Ce mai recentă întâlnire de coordonare pentru „Spy Imam” a avut loc în marja celei de-a 10-a Conferințe pentru Serviciile Religioase din exterior, desfășurată în Konya, în noiembrie 2023. La conferință au participat aproximativ 250 de persoane, consilieri din ambasade, atașați și coordonatori care activează în străinătate, precum și agenți de informații.
Bozkurt a mai spus că, în ultimul deceniu, anumite țări vest-europene au implementat măsuri de reducere a prezenței imamilor trimiși de Turcia, în urma dezvăluirilor că unii imami s-au angajat în spionaj pentru guvernul turc. S-a relatat că acești imami au trimis rapoarte de informații la sediul central din Turcia despre comunitatea de expatriați turci.
Începând din ianuarie 2024, Franța a oprit practica de a accepta imami turci care se află pe statul de plată al guvernului turc. În aceeași lună, Germania și-a anunțat, de asemenea, intenția de a înlocui imamii trimiși de Turcia cu clerici pregătiți pe plan intern. În 2018, Austria și-a declarat planurile de a închide moscheile turcești și de a expulza cel puțin 40 de imami, ca parte a represiunii împotriva islamului politic, cu aluzie la Partidul Justiției și Dezvoltarii (AKP), aflat la guvernare.
Dar guvernul președintelui Recep Tayyip Erdogan a inițiat, deja, planul B pentru a evita astfel de interdicții și restricții. În ultimii ani, Diyanet a cultivat o nouă generație de imami selectați din străinătate pentru a servi interesele de securitate națională ale Turciei.
În februarie 2017, poliția germană a percheziționat casele a patru imami despre care se presupune că ar fi spionat Opoziția turcă. O investigație Deutsche Welle arată că e vorba de un efort mai amplu al Turciei de a colecta informații în întreaga Europă despre susținătorii mișcării religioase pe care Ankara îi consideră vinovați pentru tentativa eșuată de lovitură de stat.
Raidurile au vizat casele a patru imami turci afiliați la Uniunea Turco-Islamică pentru Afaceri Religioase (DITIB), cel mai mare grup „umbrelă” islamic din Germania, cu peste 900 de moschei legate de Diyanet.
Toți imamii de origine turcă sunt instruiți în proiectul „Spy Imam” sunt trimiși în străinătate cu pașapoarte diplomatice, furnizate de Ministerul de Externe după selecția lor de către comisia interagenții.
Potrivit jurnalistului turc Abdullah Bozkurt, Diyanet are un buget substanțial și are aproximativ 140.000 de angajați în Turcia și în străinătate, supraveghend aproximativ 90.000 de moschei. Bugetul său pentru 2024, de 91,8 miliarde de lire turcești (TL), a înregistrat o creștere semnificativă de 151% față de anul precedent, care a fost de 36,5 miliarde de lire.
Acest buget depășește bugetele a șase ministere: Interne, Afaceri Externe, Energie și Resurse Naturale, Cultură și Turism, Industrie și Tehnologie și Comerț. Bugetul proiectat pentru Diyanet în 2025 este de 113,9 miliarde TL, iar pentru 2026, 131,1 miliarde TL.
Diyanet a încheiat anul 2023 cu cheltuieli care depășesc 50 de miliarde TL, cu 14 miliarde TL mai mult decât alocarea sa inițială.
Bozkut susține că, în ultimul deceniu, guvernul Erdogan și-a extins semnificativ operațiunile de spionaj în străinătate, cu mai multe agenții guvernamentale recrutând în mod activ agenți, active și informatori, cetățeni cu dublă cetățenie sau cetățeni străini pentru a colecta informații. Obiectivul este de a câștiga susținere pentru guvernul Erdogan în discuțiile cu omologii săi, de a influența politicile guvernelor gazdă, de a crea împuterniciri pentru mobilizare pentru atingerea obiectivelor politice și de a suprima grupurile de Opoziție din comunitățile de expatriați turci.