Lectura de duminică: Rezoluția Cetățenilor și implicarea Franței în Ucraina
Ce este o rezoluție cetățenească? Un instrument democratic puțin cunoscut, scrie France Soir.
În 2007, Nicolas Sarkozy a înființat Comitetul Balladur pentru a moderniza instituțiile celei de-a Cincea Republici și pentru a răspunde, în special, slăbirii Parlamentului în fața Executivului. Prezidat de Édouard Balladur, cu 13 membri, acest comitet a propus crearea unui articol 34-1 din Constituție, permițând adunărilor să voteze rezoluții privind chestiuni specifice. Din 2008, au fost depuse 756 de rezoluții, 131 examinate și 96 adoptate, inclusiv cele din 2022 privind genocidul uigur, din 2019 privind genocidul armean și din 2016 care solicită ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, legate de Ucraina.
Spre deosebire de o propunere de lege sau de un decret, rezoluția cetățenească nu are forță juridică obligatorie. Cu toate acestea, joacă un rol cheie în arsenalul de instrumente ale democrației participative, alături de petiții, scrisori deschise și demonstrații. Puterea sa constă în capacitatea sa de a mobiliza opinia publică, de a exercita presiuni asupra oficialilor și de a scoate la iveală defectele sistemului democratic.
Deși în mod normal doar deputații sau senatorii pot depune proiecte de rezoluție în baza articolului 34-1, la patru ani după ce un grup de generali francezi au cerut „protejarea națiunii”, mai mulți foști ofițeri ai forțelor speciale și ai serviciilor secrete franceze au semnat o petiție prin care cer consultarea Parlamentului cu privire la implicarea Franței în Ucraina.
Site-ul Place d'armes, care a prezentat, în 2021, o scrisoare deschisă a unor foști ofițeri francezi care avertizau asupra unui „război civil” în Franța, a publicat, luna trecută, o „Rezoluție a cetățenilor privind implicarea militară și financiară a Franței în Ucraina”, care a strâns peste 28.000 de semnături.
La 17 aprilie 2025, „rezoluția cetățenească” a fost înmânată de executorul judecătoresc președinților Senatului, Gérard Larcher, și Adunării Naționale, Yael Braun-Pivet. Inițiată de foști militari de rang înalt și de un prefect onorific, această „inițiativă cetățenească” solicită o dezbatere parlamentară pentru a aborda aparentele încălcări ale articolelor 35 și 53 din Constituție.
Din 2022, au existat zvonuri despre prezența trupelor franceze în Ucraina, fără confirmare oficială sau dezbatere publică. În mod similar, acordurile de securitate franco-ucrainene din februarie 2024, care angajau 3 miliarde de euro pentru 2024, nu au fost ratificate de Parlament, în pofida prevederilor legale. În februarie 2024, senatorul Alain Houpert a sesizat Consiliul de Stat pentru a solicita ratificarea parlamentară a acordului franco-ucrainean, invocând articolul 53. Au urmat alte apeluri, inclusiv o sesizare a Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, care denunța absența unui vot parlamentar și încălcarea drepturilor fundamentale, și o plângere adresată Curții de Justiție a Republicii împotriva lui Gabriel Attal, Sébastien Lecornu și Stéphane Séjourné pentru livrare ilegală de echipamente militare către Ucraina, din cauza neratificării de către Parlament a acordurilor de securitate cu Kiev.
Sondajele France-Soir/BonSens.org dezvăluie „o cerere masivă pentru un referendum, cetățenii dorind să recâștige controlul asupra deciziilor considerate ca având consecințe grave”. Guvernul francez rămâne, însă, surd, apreciază France Soir: Emmanuel Macron vorbește despre o posibilă desfășurare de trupe în mai 2025, precum și despre o posibilă punere în comun a armelor nucleare, în timp ce François Bayrou respinge ideea de a consulta poporul francez cu privire la eforturile suplimentare care ar putea fi necesare.
Rezoluție cetățenească referitoare la angajamentul militar și financiar al Franței în Ucraina, 17 aprilie 2025
„De mai multe luni, Franța își mobilizează diplomația, finanțele și armatele în conflictul ruso-ucrainean. Președintele Republicii nu a primit niciodată aprobarea nici a poporului, nici a Parlamentului pentru asta.
Fidelă scopului său inițial și imaginii primei și acum celebrei „tribune a generalilor”, Place d'Armes își unește forțele și vă aduce în atenție o abordare legitimă a camarazilor noștri militari și civili, menită să exprime respectarea suveranității populare în problemele extrem de sensibile ale angajării resurselor și forțelor sale militare. Semnați această rezoluție cetățenească alături de noi!
Articolul L 4111-1 din Codul Apărării prevede că: „Armata Republicii este în slujba națiunii. Misiunea sa este de a pregăti și asigura prin forța armelor apărarea patriei și a intereselor superioare ale națiunii.”
De la începutul anului 2022, au existat relatări persistente, deși neconfirmate oficial, despre prezența trupelor franceze în Ucraina. Dacă aceste fapte ar fi dovedite, ar ridica o problemă serioasă privind respectarea articolului 35 din Constituție, care obligă Guvernul să informeze Parlamentul în termen de trei zile de la o intervenție militară în străinătate și să supună votului orice prelungire dincolo de patru luni.
Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a făcut nicio comunicare clară, ceea ce i-a privat pe cetățeni de dreptul la control democratic asupra utilizării armatei lor.
În plus, acordurile de securitate franco-ucrainene semnate la 16 februarie 2024, care prevăd un sprijin militar și financiar de 3 miliarde de euro pentru 2024 și un angajament militar multianual, ar fi trebuit ratificate de Parlament în conformitate cu articolul 53 din Constituție, care impune ratificarea parlamentară a tratatelor internaționale cu implicații financiare semnificative pentru finanțele publice.
De exemplu, la 7 februarie 2024, acordul de cooperare în domeniul Apărării dintre Franța și Papua Noua Guinee, deși mult mai puțin solicitant pentru finanțele publice decât cel încheiat cu Ucraina, a fost supus ratificării parlamentare în temeiul articolului 531.
Cu toate acestea, până în prezent, Parlamentul nu a intervenit pentru a ratifica acordurile de securitate franco-ucrainene, ceea ce pune sub semnul întrebării legalitatea și aplicabilitatea acestora față de cetățenii francezi, care sunt chemați să contribuie financiar la sprijinul militar pentru Ucraina.
În plus, articolul 55 din Constituție prevede că: „tratatele sau acordurile ratificate sau aprobate în mod corespunzător au, la data publicării lor, o autoritate superioară celei a legilor, sub rezerva, pentru fiecare acord sau tratat, aplicării sale de către cealaltă parte”, absența ratificării de către Parlament ridică problema legalității livrărilor de arme din stocurile armatei franceze către Ucraina pentru a fi utilizate împotriva Federației Ruse, țară cu care Franța nu se află în război.
Într-adevăr, articolul 411-3 din Codul Penal prevede: „faptul de a livra unei puteri străine, unei companii sau organizații străine sau aflate sub control străin ori agenților acestora materiale, construcții, echipamente, instalații, dispozitive destinate apărării naționale se pedepsește cu treizeci de ani de detenție penală și cu amendă de 450.000 de euro”.
În cele din urmă, recentele declarații ale Președintelui Republicii, referitoare la o posibilă desfășurare de trupe franceze în mai 2025, precum și la utilizarea în comun a armelor atomice, necesită o dezbatere parlamentară prealabilă pentru a garanta legitimitatea unor astfel de alegeri în numele Națiunii. Aceasta este condiția sine qua non pentru legalitatea intervenției Armatei. O armată care acționează fără un mandat clar din partea Parlamentului nu ar mai fi în slujba Națiunii, ci a unei puteri executive izolate, în contradicție cu spiritul Constituției noastre și cu articolul 16 din Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din 1789, care consacră separarea puterilor în stat ca garant al drepturilor: „Orice societate în care garantarea drepturilor nu este asigurată, nici separarea puterilor în stat nu este determinată, nu are Constituție.”
De aceea, noi, cetățeni și foști militari, considerăm că Parlamentul trebuie consultat cu privire la continuarea intervenției militare franceze și/sau a angajamentului acesteia în Ucraina, în conformitate cu articolul 35 din Constituție, și că trebuie, de asemenea, solicitat să ratifice acordurile de securitate franco-ucrainene din 16 februarie 2024, în conformitate cu articolul 53.
Rezoluție propusă:
Noi, cetățeni și foști militari, le cerem deputaților și senatorilor:
1. Publicarea în Monitorul Oficial a tuturor informațiilor privind prezența trupelor franceze în Ucraina din 2022, conform cerințelor articolului 35;
2. Organizarea unei dezbateri urmată de un vot privind continuarea prezentei intervenții, în aplicarea articolului 35;
3. Deciderea asupra ratificării acordurilor de securitate franco-ucrainene din 16 februarie 2024, în conformitate cu articolul 53;
4. Înscrierea prezentei rezoluții pe ordinea de zi în termen de 15 zile de la depunerea sa, pentru a asigura exercitarea deplină a controlului Parlamentar.
