Lectura de duminică: un raport de informații austriac, un ziar american și armele Iranului
Pe 26 mai, Direktion Staatsschutz und Nachrichtendienst (DSN), serviciul austriac de informații interne și-a prezentat raportul anual: Verfassungschutzbericht (VSB), Raportul privind protecția Constituției.
Publicate pentru prima dată în 1997 de predecesorul DSN și apoi intitulate Staatsschutzbericht (Raportul privind protecția statului), aceste analize oferă informații oficiale rare asupra activității serviciului de informații interne. Deși forma și domeniul de aplicare al raportului au variat de-a lungul celor aproape 30 de ani de existență a agenției de informații, scopul și structura acestuia au rămas aproximativ aceleași: VSB informează publicul despre atribuțiile serviciului și despre evoluțiile recente din domeniile cu care este însărcinat în cursul anului calendaristic anterior publicării.
Capitolele prezentate includ aproape întotdeauna extremismul politic, terorismul, spionajul, proliferarea armelor de distrugere în masă, protecția infrastructurii critice și, de la apariția acestora, uneori și amenințările cibernetice. Adesea - deși nu întotdeauna - rapoartele prezintă cazuri anonimizate din anul precedent și eseuri specializate despre anumite subiecte relevante. În mod tradițional, mass-media și publicul acordă cea mai mare atenție acelor părți ale raportului care tratează extremismul și terorismul de toate tipurile din Austria.
Anul acesta, însă, mai multe paragrafe din capitolul intitulat „Comerțul internațional ilicit cu arme și proliferarea” (Internationaler Illegaler Waffenhandel und Proliferation) au atras atenția internațională. Secțiunea privind proliferarea - începând de la pagina 154 a raportului - tratează o serie de state care pot fi descrise ca fiind parțial sau total antagonice față de Occident. Pe lângă Rusia, China, Pakistan și Coreea de Nord, Republica Islamică Iran și activitățile sale sunt descrise în capitolul respectiv. În ceea ce privește teocrația șiită și programul său nuclear, raportul afirmă:
„Pentru a-și afirma și impune pretențiile politice asupra puterii regionale, Republica Islamică Iran se străduiește să obțină o înarmare cuprinzătoare. Armele nucleare sunt menite să facă regimul intangibil și să-și extindă și consolideze dominația în Orientul Mijlociu și nu numai. Programul iranian de dezvoltare a armelor nucleare este avansat. Un arsenal de rachete balistice este gata să transporte focoase nucleare pe distanțe lungi. Toate eforturile de a preveni înarmarea Iranului prin sancțiuni și acorduri s-au dovedit până acum ineficiente. Dimpotrivă: Republica Islamică Iran produce arme și sisteme de lansare a armelor la scară largă - și nu doar pentru uz propriu. Serviciile de informații iraniene sunt însărcinate cu dezvoltarea și implementarea structurilor pentru achiziționarea de armament, tehnologii relevante pentru proliferare și materiale pentru arme de distrugere în masă. Acestea utilizează în acest scop companii-paravan și rețele din interiorul și din afara Republicii Islamice Iran. În special, imperiul comercial al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, extrem de ramificat și dificil de supravegheat, servește scopurilor proliferării.”
Raportul descrie existența unui program al Iranului de dezvoltare a armelor nucleare. Nu numai că sugerează că ar putea fi foarte avansat, dar afirmă acest lucru ca fiind o certitudine. Raportul stabilește, de asemenea, că sistemele de transport pentru desfășurarea armelor nucleare - odată finalizate - sunt în funcțiune și ar putea ajunge la țintele aflate la distanță lungă.
VSB a fost preluat de gigantul media american Fox News. Rețeaua a relatat despre acest lucru pe 28 mai sub titlul Explosive new intelligence report reveals Iran’s nuclear weapons program still active. Materialul Fox News începe prin a sublinia că „remarcabila culegere de informații a oficialilor austrieci contrazice evaluarea Biroului Directorului de Informații Naționale (ODNI) din SUA”. Și continuă: „cuceririle serviciilor de informații austriece ar putea fi o încurcătură nedorită în procesul de negociere al președintelui Donald Trump pentru a rezolva criza atomică cu liderii Iranului, deoarece datele prezentate în raport sugerează că regimul nu va abandona eforturile sale de a obține o armă nucleară”. Fox News îl citează pe David Albright, fizician și fondator/președinte al Institutului pentru Știință și Securitate Internațională din Washington: „raportul ODNI este blocat în trecut, o rămășiță a eronatei NIE (Evaluarea Națională de Informații) din 2007, neclasificată. Raportul austriac este, în general, similar cu analizele germane și britanice. Ambele guverne, apropo, au precizat cu calaritate pentru comunitatea americană de informații în 2007 că sunt de părere că evaluarea SUA, potrivit căreia programul iranian de arme nucleare s-a încheiat în 2003, era greșită”.
Articolul Fox News afirmă, de asemenea, că „pericolul Republicii Islamice Iran ca stat sponsor al terorismului și al programului său ilegal de arme atomice a fost citat de 99 de ori în raportul de 211 pagini care acoperă amenințările presante la adresa democrației austriece.” În ansamblu, materialul Fox News prezintă imaginea conform căreia serviciul de informații al micului stat european deține informații care contrazic evaluarea mult mai însemnatei comunități americane de informații și insinuează că evaluarea SUA - și, implicit, abordarea politică în relația cu Iranul - este greșită.
Judecând după rezultatele căutării Google, articolul Fox News pare să fi câștigat o vizibilitate limitată - deși suficientă pentru ca Teheranul să răspundă cu o declarație pe X, la 30 mai, și să-l convoace pe însărcinat cu afaceri al Austriei. Iranul „solicită guvernului austriac să ofere explicații oficiale cu privire la raportul fals de informații privind programul nuclear pașnic al Iranului.” Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului este citat denunțând „[...] agenția de informații austriacă pentru răspândirea de minciuni” și cerând „guvernului austriac să ofere o explicație oficială cu privire la actul iresponsabil, provocator și distructiv al uneia dintre instituțiile sale oficiale”. Această reacție a fost, la rândul ei, preluată de mai multe agenții de știri, inclusiv de Agenția de Presă Austriacă.
Până acum, pare sigur că publicarea VSB 2024 va duce, cel puțin, la o serie de schimburi diplomatice neprietenoase între Teheran și Viena. Având în vedere că în capitala Austriei se află și sediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), agenția Națiunilor Unite însărcinată cu inspectarea programului nuclear al Iranului, și că Iranul acuză acum Austria că subminează credibilitatea AIEA, ar putea să apară o dispută diplomatică și mai mare.
La Viena, această evoluție ar putea duce la o altă rundă de conflicte politice legate de informații: cel mai mare partid austriac de Opoziție, Partidul Libertății din Austria (FPÖ), a emis un comunicat de presă dur pe 31 mai. Declarația îl acuză pe ministrul de Interne austriac, precum și pe șeful DSN, ca fiind responsabili pentru consecințele diplomatice ale raportului. Comunicatul de presă al FPÖ distorsionează și mai mult afirmațiile din raport, susținând că se sugerează că Iranul deține deja... de arme nucleare.
FPÖ are propria istorie complicată cu predecesorul DSN și Ministerul de Interne, ceea ce este un alt factor în încercarea sa de a exploata incidentul pe plan intern. Cu toate acestea, dacă se va ajunge la o controversă mai amplă și la consecințe politice serioase depinde de amploarea consecințelor internaționale din următoarele zile. De asemenea, va depinde și de hotărârea Verzilor, celălalt partid de Opoziție, de a interveni. Întrucât Verzii sunt, în general, antagonici față de FPÖ, aceștia ar putea decide să rămână în afara disputei, ceea ce va permite, cel mai probabil, ca dezbaterea politică să se calmeze pe plan intern.
Trebuie menționat, totuși, că articolul Fox News, deși corect din punct de vedere factual, este într-o oarecare măsură înșelător. De exemplu, menționează un „raport al serviciilor de informații austriece” și, la un moment dat, afirmă că materialul său se bazează pe „un document de informații obținut și evaluat de Fox News Digital […]”. Deși acest lucru este corect din punct de vedere tehnic, materialul Fox News nu clarifică faptul că respectivul „raport de informații” nu este o analiză a unui document intern sau secret al serviciului, ci mai degrabă un raport publicat anual, destinat consumului public. Acest lucru, cel puțin în ochii autorului de față, indică faptul că Fox News a intenționat să ofere știrii mai multă forță „acuzatoare”, eventual făcându-i pe cititorii săi să creadă că informațiile provin din surse nepublice.
Afirmația Fox News conform căreia Iranul este numit de 99 de ori în raport este corectă din punct de vedere tehnic. Într-adevăr, cuvântul cheie „Iran” sau derivatele sale, cum ar fi „iranian”, se găsesc de 99 de ori în document. Totuși, acest lucru nu face decât să menționeze toate ocaziile în care țara este menționată în raport. Nu oferă, în sine, o indicație a nivelului de amenințare pe care DSN îl atribuie Republicii Islamice față de Austria.
Mai important, trebuie menționat că, deși DSN este responsabilă de combaterea proliferării și a spionajului extern îndreptat împotriva Austriei, colectarea de informații externe este sarcina Heeres-Nachrichtenamt (HNaA). Firește, în îndeplinirea atribuțiilor pe care le are, DSN colectează și consumă indirect informații despre statele adverse. Cu toate acestea, DSN nu se implică în misiuni în străinătate. Prin urmare, pare foarte puțin probabil ca informațiile secrete nou obținute despre un program de arme nucleare iranian să fi fost făcute publice de către DSN. Pare și mai puțin probabil ca astfel de informații explozive să fi fost îngropate la pagina 156 a unui raport public de informații care are 211 pagini.
Mai mult, partea despre Iran din capitolul despre proliferarea armelor al raportului DNS nu se concentrează pe programul nuclear în sine - ce-i drept, controversat. Mai degrabă, accentul se pune pe dezvoltarea de către Iran a unor modalități eficiente de a eluda sancțiunile și de a distribui armament. În plus, acest accent face puțin probabil ca acel pasaj să fi fost conceput ca o revelație cu consecințe pentru afacerile internaționale. Această interpretare este susținută de faptul că, deși raportul VSB 2024 consideră programul de arme nucleare iranian ca un fapt, nu sugerează și nu indică faptul că Iranul ar folosi arme nucleare sau că le-ar folosi împotriva unor ținte specifice.
Deocamdată, asta ridică două întrebări. Prima: de ce a fost formulat raportul în modul în care a fost formulat? Deși nu se poate stabili cu certitudine, evaluarea acestui autor este că formularea armelor nucleare iraniene ca fapt, și nu ca o posibilitate sau o evoluție potențială, dezvăluie mai multe despre premisele și prejudecățile autorilor VSB și ale supervizorilor acestora, decât despre orice constatări reale bazate pe dovezi.
Adică, ceea ce este cel mai probabil este că cel puțin autorii VSB și supervizorii acestora cred, într-adevăr, că Iranul are un program de arme nucleare bine avansat - într-atât încât formularea a rămas necontestată. Se pare că, pentru cei care au produs și supervizat textul, acest „fapt” ar fi putut fi atât de „cunoscut” și atât de „necontroversat” încât nici măcar nu s-au oprit să ia în considerare dacă formularea utilizată - chiar dacă factuală - ar avea implicații negative pentru relațiile Austriei cu Iranul sau cu alte țări. Aceasta este o circumstanță care va duce, cel mai probabil, la schimburi aprinse de replici între reprezentanții Ministerului austriac de Interne și ai Ministerului Afacerilor Europene și Internaționale din Austria.
A doua întrebare - și autorul de față trebuie să recunoască faptul că o consideră mult mai interesantă - este: cum a ajuns o importantă rețea media americană să găsească câteva propoziții - și probabil formulate nefericit - despre programul nuclear al Iranului, scrise în germană, în raportul anual al agenției de informații interne a Austriei - o țară pe care (îmi pare rău că folosesc clișeul) mulți americani ar confunda-o cu o țară de mărimea unui continent, aflată în cealaltă parte a Globului?
Cel mai probabil nu vor exista răspunsuri definitive la aceste întrebări. Cu toate acestea, acest caz demonstrează încă o dată că, în lumea noastră globalizată și hiperconectată, fiecare „declarație oficială” a unei agenții de informații ar putea fi folosită de actori aflați în cealaltă parte a lumii pentru a-și urmări propriile interese și obiective.
Paul Schliefsteiner este directorul Austrian Center for Intelligence, Propaganda and Security Studies (ACIPSS) și editorul revistei Journal for Intelligence, Propaganda and Security Studies (JIPSS).