Pe urmele lui Napoleon
La Alger a sosit un nou ambasador din San Marino.
San Marino, micro-statul înconjurat de Italia, are o rețea diplomatică extinsă, menținând relații oficiale cu peste 100 de țări prin misiuni diplomatice și oficii consulare create, inițial, așa cum precizează site-ul ministerului său de Externe, acolo unde se găseau cetățeni din San Marino, în special în Franța, Argentina și Statele Unite ale Americii, destinații clasice pentru emigrare în secolul al XIX-lea.
Agenții diplomatici și consulari sunt aleși din personalul diplomatic al Departamentului de Afaceri Externe, dintre cetățenii din San Marino, dar și dintre cetățeni care nu sunt din San Marino, „dacă nu se poate face altfel”.
Probabil în Algeria … nu s-a putut altfel, iar noul ambasador al statului San Marino este Emmanuel Goût, proprietarul francez al unei firme de consultanță din Moscova.
„Sunt un fan al lui Napoleon”, mărturisește francezul de 64 de ani născut la Roubaix, dar care, în 1982, a ajuns, întâmplător, în Piemont, iar de acolo a mers în Toscana, în calitate de reprezentant de vânzări al companiei Vandeputte.
Tot întâmplător, 4 ani mai târziu, Emmanuel Goût îi va trimite o solicitare lui Silvio Berlusconi, într-o vreme când acesta „ataca” media din Franța prin La Cinq. Răspunsul îl va primi după căderea „cortinei de fier”, când grupul de presă al lui Berlusconi începe să fie interesat de țările din Est. „Nu știam nimic despre TV sau țările din Est, dar provocarea a fost incitantă și acest moment istoric a fost entuziasmant”, își amintește Emmanuel Goût, devenit manager internațional al echipei Berlusconi, responsabil pentru Cehoslovacia, Polonia și Uniunea Sovietică. „Îi voi fi mereu recunoscător antreprenorului Silvio Berlusconi pentru libertatea de acțiune pe care mi-a oferit-o”. Cu toate acestea, Goût va prefera să nu facă parte din aventura politică a fostului premier italian și se alătură, în 1995, pentru scurtă vreme, Canal + în Franța, revenind, însă, mai apoi, în calitate de președinte, la Tele+, subsidiara Canal + în Italia.
Prin 2003, Emmanuel Goût va accepta să participe la dezvoltarea unui parc de distracții al studiourilor Cinecittà, un concept de 150 de milioane de euro - Cinecittà World - primul parc tematic centrat pe cinema, aflat la 25 de kilometri de Roma.
Devine președintele Cinecittà Parchi și, între timp, continuă să meargă în vacanță în Rusia, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. „Mă simt într-o simbioză perfectă cu această țară și acești oameni”, de unde și ideea de a-și folosi cunoștințele despre țările din Est pentru a servi drept „translator” între Europa și Rusia.
În 2006, va deschide la Moscova, împreună cu Leonid Sevastyanov, o companie de consultanță în comunicarea de criză, Stratinvest, axată, în principal pe industria nucleară. Leonid Sevastyanov este președintele Uniunii Mondiale a Vechilor Credincioși „Credința Rusă”, fondată în 2019, cu scopul declarat de a ajuta și de a proteja Vechii Credincioși, diplomații informali ai Rusiei la Vatican.
Între Papa Francisc, Leonid Sevastyanov și soția acestuia, soprana Svetlana Kasyan, e o relație strânsă care datează de câțiva ani. Papa i-a numit pe cei doi soți ambasadori ai păcii. Sevastyanov este adeptul creării „unei mese rotunde în cadrul Vaticanului” și crede că „Sfântul Scaun ar trebui să-i invite pe Biden, Zelensky, reprezentanții NATO, Putin, Xi Jinping etc., la o întâlnire cu Papa în calitate de moderator.”
StratinvestRu și Eprcomunicazione au lansat Papa2013.it, un site tradus în șase limbi (italiană, engleză, spaniolă, franceză, portugheză și poloneză), pe care utilizatorii de internet și-au putut exprima părerile în legătură cu prioritățile pe care ar trebui să le aibă în vedere următorul papă, și, de asemenea, au putut să-și voteze favoritul la conducerea Sfântului Scaun.
Emmanuel Goût încă vorbește admirativ la adresa fostului său partener de la StratinvestRu pe blogul personal, pe care îl consideră „o psihanaliză cu cost zero”. Într-un articol din iunie 2023, Emmanuel Goût afirmă că de la Leonid Sevastyanov, președintele Uniunii Vechilor Credincioși, se pot afla mai multe despre ceea ce se petrece în spatele zidurilor de la Vatican, despre „secretele papale”, despre criticile mai puțin discrete la adresa aspirațiilor pașnice ale Papei și inițiativelor sale, decât citind comunicatele de presă ale Sfântului Scaun. Pentru că, potrivit lui Emmanuel Goût, asistăm la o adevărată coaliție împotriva Papei, în cadrul G7, cu probabila complicitate a unor puteri chiar din interiorul Vaticanului. Papa Francisc continuă să cheme la dialog, la încetarea conflictelor și la reconstrucția păcii. Însă, evocarea păcii de către Suveranul Pontif, fidel credinței sale, încă de la începutul conflictului din Ucraina, a fost considerată, mai întâi, în Ucraina și în Occident, dar ulterior și în Rusia, o formă de slăbiciune, chiar de trădare.
În opinia lui Goût, rușii ar trebui să conștientizeze că pot găsi în Papă un interlocutor care să legitimeze o reflecție solidă asupra Păcii într-o lume care nu va mai fi niciodată la fel, iar occidentalii ar trebui să priceapă că soluția nu va fi militară, dovadă fiind eșecurile unei contraofensive mult anunțate în Ucraina. Papa nu este „pro-rus”, iar rușii, ucrainenii și occidentalii ar face mai bine să asculte discursul său de pace. Cu excepția cazului în care, în mod cinic, Occidentul așteaptă sfârșitul lui Francisc și „investește” în conclav pentru a încerca să scoată la iveală un succesor mai docil, nu un Papă care întruchipează prea bine o lume multipolară încă în devenire. Este de părere noul ambasador din Alger.
StratinvestRu s-a închis prin 2014, dar Emmanuel Goût a continuat să călătorească între Moscova și Roma, unde locuiau doi dintre cei patru copii ai săi. „În timp ce m-am stabilit la Moscova, am lucrat B2B (business-to-business), B2P (Business to Person), P2P (peer-to-peer) pentru energie și gaze, industria nucleară rusă, transport (aeroport și companii aeriene), divertisment, politică, apărare, securitate cibernetică, instituții religioase. De asemenea, am fost consilier pentru relații guvernamentale”.
În 2017, Emmanuel Goût va deschide o altă companie de consultanță, de această dată la Teheran, „VLB Iran”, destinată construirii de relații între IMM-urile italiene, ruse și iraniene. Goût era, din nou, un „translator” pentru mai multe lumi.
În prezent, conduce (sau cel puțin o făcea până la plecarea în Alger) compania de consultanță în comunicare „Gout, Sevastianov & Partners” din Moscova, cu activitate în Rusia, Europa și Orientul Mijlociu. Probabil „Sevastianov” nu este doar o coincidență de nume.
Platforma RocketReach, un instrument care permite utilizatorilor să găsească cu ușurință numere de telefon, adrese de e-mail și conturi din rețelele sociale pentru mai mult de 250 de milioane de profesioniști, mai spune că Emmanuel Goût oferă (sau a oferit) consiliere strategică și comercială companiei Leonardo, un actor important în domeniul înaltei tehnologii din industria aerospațială, apărare și securitate. Și că este (sau a fost) consilier al Biroului Executiv al Russia Today.
Un articol de anul trecut din La Repubblica îl prezintă pe Emmanuel Goût ca pe un fel de infiltrat al lui Putin în democrațiile europene. „Pe calea atlantizării Giorgiei Meloni și a partidului ei, Fratelli D'Italia există un domn care riscă să provoace o oarecare jenă tuturor. Este un important manager francez care și-a petrecut jumătate din viață în Italia, unde mai are prieteni și afaceri, și care s-a mutat la Moscova în urmă cu câțiva ani.”
La Repubblica se referă la Goût, scriind că face parte „din comitetul științific al fundației senatorului Adolfo Urso (Fratelli D'Italia), Farefuturo, precum și că a fost unul dintre finanțatorii acestui politician în ultima campanie electorală”. Senatorul Adolfo Urso a depus o plângere împotriva ziarului La Repubblica pentru declarații false.
Și iată că San Marino l-a numit pe consultantul francez din Moscova ambasador în Algeria, țară care încă își mai amintește de Imperiul Roman. Acest lucru se întâmplă în momentul în care Italia lansează proiecte energetice majore, președintele algerian Abdelmadjid Tebboune fiind de acord să crească furnizarea de gaze pentru Italia și Europa după invazia rusă a Ucrainei. Premierul Giorgia Meloni consideră Algeria drept „cel mai stabil, strategic și de lungă durată” partener al Romei din Africa de Nord. Algeria a înlocuit Rusia ca principal furnizor de energie al Italiei, iar Roma face eforturi pentru a-și crește în continuare importurile de energie din Algeria, sperând să acționeze ca un hub pentru aprovizionarea între Africa și nordul Europei în următorii ani. Giorgia Meloni, consideră Emmanuel Goût, „a dat dovadă de originalitate și viziune strategică față de țări care în orice caz sunt parteneri ai Rusiei, precum India și Algeria. (…) În acea zonă, Italia menține în continuare legături energetice strânse cu Libia, mereu inspirată de Planul Mattei, reglând conturile cu Franța lui Sarkozy, care a creat catastrofa pe care o cunoaștem bine. Italia se poziționează astfel ca un nod energetic al Europei de Sud.”
Teritorial, Algeria este cea mai mare țară membră a OPEC și cea mai mare țară din Africa (aproape 45 de milioane de locuitori), cu o populație tânără în creștere. Algeria are una dintre cele mai mari economii de pe continent, bazată în principal pe exporturile de energie, având rezerve uriașe de petrol și gaze. Adolfo Urso, ministrul dezvoltării economice și al „made in Italy”, caracterizat de Emmanuel Goût drept „un bun analist al rivalităților industriale și strategice care despart Franța de Italia”, crede că este momentul potrivit pentru a investi și a produce în Algeria, pentru că relațiile dintre cele două țări „nu se bazează doar pe importul de gaz algerian, atât de important și semnificativ pentru Europa, ci și pe parteneriate din multe alte sectoare importante pentru economia regiunii”, iar aceste relații vor permite crearea unei „punți” între Europa și Africa.
În plus, armata Algeriei este una dintre cele mai mari din Africa și are cel mai important buget de apărare, cheltuielile pentru apărare dublându-se pentru anul 2023, inclusiv pentru zecile de tancuri T90, sisteme antiaeriene S-300, vehicule blindate Lrm Smerch Bm-30, toate de fabricație rusească.
Pentru că Rusia rămâne principalul furnizor de arme al Algeriei. „Suntem cu adevărat bucuroși să îl primim la Kremlin pe prietenul nostru, președintele Algeriei, domnul Tebboune”, spunea Vladimir Putin în iunie acest an. „Algeria este un partener cheie pentru noi în lumea arabă și în Africa”, iar Rusia dorește să intensifice legăturile energetice și militare cu acest stat. Gazprom intenționează să înceapă producția de hidrocarburi în zona El Assel din Algeria în 2026. Unul dintre principalele subiecte de discuție în timpul vizitei lui Tebboune în Rusia a fost criza politică în curs de desfășurare în țara vecină, Libia, și mobilizarea actorilor nestatali și a grupărilor teroriste în regiunea Sahel. Atât Rusia, cât și Algeria, ca țări importante producătoare de gaze naturale, ar putea încerca să influențeze producția de petrol și gaze naturale în Libia, obiectivul lor principal fiind de a împiedica Libia să devină o sursă alternativă de energie pentru Europa. Recent, Bloomberg relata, citând surse anonime, că autoritățile ruse sunt în discuții pentru a stabili baze militare în Libia, negociind un acord în urma unei întâlniri între președintele rus Vladimir Putin și Khalifa Haftar, comandantul militar estic al Libiei, la Moscova, la sfârșitul lunii septembrie 2023. Ceea ce neliniștește și SUA și Europa.
„Am fost numit ambasador al celei mai vechi republici din lume”, scrie Emmanuel Goût pe blogul personal, a cărui deviză este „liberter, curioser, humouriser”, și „am reușit să fac legătura între industria textilă, mass-media, cinema, comunicare instituțională de criză, un parc tematic, industria nucleară, companii aeriene, Rusia, Europa și Orientul Mijlociu, și de aceea viața este cu siguranță distractivă... și de aceea moartea te-ar putea ucide pentru că este geloasă…”
Emmanuel Goût a fost numit ambasador în Algeria. Pentru că, așa cum susținea Napoleon, „dacă vrei ca un lucru să fie făcut bine, fă-l tu.”