Bună dimineața! Este, deja, joi...
Vittorio Rizzi, director adjunct al AISI Italia, va prelua funcția de director al DIS, Departamentul de Informații de Securitate, care coordonează agențiile de informații externe și interne, AISE și AISI. Elisabetta Belloni a anunțat că și-a dat demisia din funcția de director DIS și că își va părăsi postul pe 15 ianuarie. Mandatul Elisabettei Belloni urma să expire în mai anul acesta, după o prelungire de un an. Potrivit publicației Repubblica, motivul demisiei ar fi o relație dificilă cu Alfredo Mantovano, secretar de stat la biroul premierului. Și că Belloni detesta amestecul constant al premierului în afacerile de securitate. Agenzia Nova susține că decizia de a demisiona a fost luată de Belloni după o ceartă cu Mantovano pe marginea cazului Cecilia Sala, jurnalista italiană reținută în Iran. Un fost deputat, Osvaldo Napoli, se întreabă dacă există și „o legătură între demisia lui Belloni și contractul SpaceX”, între compania lui Elon Musk și Guvernul Meloni pentru furnizare de servicii în valoare de 1,5 miliarde de euro în comunicații prin satelit criptate, înțelegere negată de Palatul Chigi. Il Sole 24 ore scrie și că Belloni părăsește funcția după vizita fulger a premierului Giorgia Meloni la Donald Trump. Demisia bruscă a șefului de spionaj al Italiei a fost descrisă de unele instituții de știri drept o „dezvoltare seismică” pe scena politică internă a statului membru al G7.
În plină criză diplomatică franco-algeriană, Emmanuel Bonne, consilier diplomatic al lui Emmanuel Macron, și-a dat demisia în urma „dezacordurilor” cu șeful statului. Cariera sa de consilier a început în 2012, când s-a alăturat Cabinetului Hollande ca parte a echipei diplomatice, în special pentru regiunea Orientului Mijlociu și Africa de Nord. În această perioadă, Franța s-a apropiat, treptat, de Algeria și s-a distanțat de Maroc, politică ce a continuat sub actualul președinte. Emmanuel Bonne a fost numit, în 2019, consilier diplomatic, cu rol central în formularea și implementarea politicii externe. Presa franceză a relatat, în ultimele zile, despre diferențele fundamentale dintre Quai d'Orsay și Place Beauveau cu privire la abordarea crizei algeriene. Cariera lui Emmanuel Bonne tinde să indice că el a fost, mai degrabă, de partea taberei prietenoase cu Algeria, exprimându-și rezerva față de abordarea adoptată de președintele Macron și de unii membri ai guvernului, printre care ministrul de Interne, Bruno Retailleau, care susține represalii împotriva Algeriei. Se vorbește, însă, și de managementul „infernal” al lui Bonne, supranumit „Thenardier” sau „Ceaușescu”. Le Monde scrie că decizia ar fi fost luată de Bonne ca reacție față de un incident care a avut loc cu puțin timp înainte ca Macron și consilierii săi să plece la Londra, pe 9 ianuarie, și în contextul relației sale din ce în ce mai dificile cu generalul Fabien Mandon, șeful personalului militar al președintelui.
Asma al-Assad, soția fostului președinte sirian Bashar al-Assad, a avut presupuse conexiuni cu agențiile de informații britanice înainte de căsătorie și a jucat un rol semnificativ în modelarea politicilor interne și externe siriene. Documentele, publicate de jurnalistul sirian Nizar Nayouf, și de Watanserb, dezvăluie detalii despre presupusele legături ale Asmei al-Assad atât cu MI5, cât și cu MI6, despre experiența ei profesională în domeniul financiar și despre implicarea în operațiuni de informații. Documentele, care circulă pe rețelele de socializare, au fost descrise ca fiind „probabil falsificate”. Unul dintre ele, datat 1998, pretinde că Asma al-Assad a avut legături cu fundația Oxford Analytica, înființată de Consiliul Național de Securitate al SUA, și susține că Asma lucra pentru serviciile de informații britanice în timp ce era angajată a JP Morgan. Documentele par să provină de la biroul generalului Ali Issa Douba, șeful serviciilor secrete din Siria în regimul Hafez al-Assad, și indică, de asemenea, legătura Asmei al-Assad cu Colin McColl, un fost șef MI6.
În 2018, omul de afaceri rus Mikhail Shelkov a achiziționat aplicația americană App in the Air (asistent personal pentru pasagerii companiilor aeriene), care avea acces la datele de zbor pentru utilizatorii din SUA și Europa. După cum arată o investigație a iStories, Shelkov este un apropiat al lui Serghei Chemezov, șeful conglomeratului de stat rus de Apărare, Rostec. La șase ani de la cumpărare, Shelkov a vândut aplicația pentru doar 2.000 de dolari, deși a plătit milioane pentru ea. De atunci, Shelkov a colaborat cu Bayram Annakov, creatorul aplicației, și cu fiul directorului adjunct al FSB, Serghei Korolev, pentru a lansa un serviciu similar în Rusia.
Site-ul de specialitate Italmilradar relatează despre activitatea militară neobișnuită din centrul Mediteranei, cu misiuni efectuate de avioanele Boeing P-8A ale Marinei Statelor Unite în largul sudului Peloponez, sud-estul Siciliei și în Strâmtoarea Sicilia. Operațiunile militare au implicat o aeronavă ATR P-72A a Forțelor Aeriene Italiene, înlocuită, ulterior, cu un Boeing P-8A al US Navy de la baza NATO de la Sigonella. „Deși nu putem confirma nimic cu certitudine, pe baza scenariului izbitor de similar din decembrie, emitem ipoteza că o navă de spionaj rusă ar putea naviga din nou în zonă. Este probabil Yantar, care a plecat din Alexandria, Egipt, pe 3 ianuarie sau poate Kildin, care a plecat din Tartus pe 17 decembrie. Mișcările și viteza deplasării, împreună cu implicarea aeronavelor P-72 ale Forțelor Aeriene Italiene (care nu sunt echipate pentru a detecta submarine), ne determină să excludem prezența submarinelor rusești în zonă”, relatează Italmilradar.
Marina SUA a intenționat să revină la o fostă bază a Marinei Regale Norvegiene, care ar putea servi drept punct de sprijin pentru operațiunile submarine în Arctica. Dar dacă și când ambarcațiunile americane se vor putea întoarce în complexul Olavsvern din perioada Războiului Rece, rămâne de văzut. Olavsvern părea pregătit să redevină operațional la sfârșitul anului 2020, când radiodifuzorul de stat din Norvegia NRK a relatat, pentru prima dată, că baza ar putea fi folosită, din nou, de submarinele americane și că oficialii militari americani au făcut mai multe vizite la site în așteptarea unui nou acord de închiriere. Dar oficialii americani și norvegieni au declarat, recent, pentru TWZ că, până în prezent, astfel de planuri nu s-au materializat. (TWZ- The War Zone - site de analiză militară și geopolitică, coordonat de jurnalistul Tyler Rogoway)
Fondatorul Meta a afirmat că nu va mai angaja experți externi pentru a combate dezinformarea pe rețelele sociale. În loc de moderație, Mark Zuckerberg, urmând exemplul lui Elon Musk, a decis să încredințeze verificarea faptelor utilizatorilor înșiși. Zuckerberg urmărește obiective specifice, dintre care principalul este să devină unul dintre cei apropiați lui Donald Trump și Administrației sale. Pe 7 ianuarie, Zuckerberg a lansat un mesaj video cu sloganul: „este timpul să ne întoarcem la rădăcinile noastre în jurul liberei exprimări”. „Am ajuns într-un punct în care există prea multă eroare și prea multă cenzură”, a declarat el. Ulterior, Meta a anunțat că face schimbări drastice în politica sa de moderare a conținutului. Esența modificărilor este că Facebook, Instagram și Threads vor refuza serviciile unor verificatori de fapte terți. Similar cu Community Notes din X-ul lui Elon Musk, veridicitatea faptelor din postări va fi evaluată nu de experți, ci de utilizatorii rețelelor sociale. Meta intenționează, de asemenea, să elimine restricțiile privind discuțiile asupra anumitor subiecte și să se bazeze pe plângerile utilizatorilor. The Verge face o listă cu tipuri de mesaje care nu vor mai fi moderate automat de către Meta. Într-un podcast găzduit de unul dintre cei mai importanți susținători ai lui Trump, Joe Rogan, Zuckerberg a discutat despre câte corporații au devenit „castrate cultural” și acum trebuie să-și recupereze „energia masculină” și „agresiunea”. „Acesta este tot limbajul iubirii lui Trump”, afirmă Axios. În august anul trecut, Trump l-a amenințat pe Zuckerberg cu „restul vieții sale în închisoare” dacă intervine în rezultatele alegerilor prezidențiale. The New York Times a aflat că Zuckerberg a decis să-și relaxeze politicile de conținut după ce l-a vizitat pe Trump la Mar-a-Lago în noiembrie. În plus, Meta a donat 1 milion de dolari pentru inaugurarea lui Trump. Prietenia cu Trump va oferi Meta șansa să nu urmeze autoritățile de reglementare din alte țări, ci, dimpotrivă, să facă presiuni asupra lor, crede Financial Times. Mai multe cazuri antitrust care ar putea obliga Meta să renunțe la Instagram, WhatsApp și alte active ar putea fi, de asemenea, un motiv convingător pentru Zuckerberg să încerce să se apropie de noul președinte, conform Bloomberg. Și asta în timp ce lupta împotriva TikTok, principalul concurent al Meta pe piața americană, este în plină desfășurare.
Odată cu 2025, s-a încheiat o întreagă eră - 60 de ani de tranzit al gazului siberian în Europa, neîntrerupt de Perestroika, prăbușirea URSS, anexarea Crimeei, invazia Ucrainei sau chiar confiscarea stației de tranzit din Sudzha de către forțele armate ucrainene. La 1 ianuarie a expirat acordul temporar de tranzit cu Ucraina, iar fluxul de gaz rusesc a fost oprit oficial. Pentru Uniunea Europeană, aceasta nu este o problemă atât de mare pe cât ar fi fost acum trei ani: în acest timp, gazul rusesc a fost înlocuit, în mare măsură, cu GNL, deși la un preț ridicat. Doar 15 miliarde de metri cubi pe an sunt eliminate din bilanțul energetic. Potrivit calculelor Fundației Carnegie, cele mai mari, dar destul de suportabile, pierderi monetare din UE vor fi suferite de Slovacia. Premierul slovac Robert Fico l-a invitat pe Zelensky să se întâlnească pe teritoriul slovac de lângă granița cu Ucraina pentru a discuta problema tranzitului gazelor rusești. Cea mai dificilă situație este în Moldova și Transnistria: Centrala Electrică a Districtului de Stat al Moldovei de pe Nistru, care se află pe conducta de gaz, asigură mai mult de jumătate din necesarul de energie electrică al Republicii. În acest timp, conform Politico, zece țări din Uniunea Europeană, între care și România, au solicitat măsuri restrictive suplimentare privind importurile de gaz și gaz natural lichefiat din Rusia.
Cu 10 zile înainte expirarea mandatului lui Joe Biden, Casa Albă a impus Rusiei cele mai dure sancțiuni petroliere din 2022. Pentru prima dată, au fost incluse două companii petroliere din primele cinci cele mai mari, Surgutneftegaz și Gazprom Neft, cel mai mare transportator de petrol rusesc, Sovcomflot, care asigură tancuri rusești, Ingosstrakh și AlfaStrakhovanie, și peste 240 de nave din flota oficială și „din umbră”. Sancțiunile vor complica semnificativ exporturile de petrol către China și India și vor deveni un factor pro-inflaționist pentru economia rusă. Până acum, SUA s-au abținut de la sancțiuni directe împotriva companiilor petroliere rusești, temându-se de prețurile mai mari la benzină și, în consecință, de inflație. De exemplu, cea mai mare companie petrolieră a Rusiei, Rosneft, nu este, încă, pe lista neagră. Sancțiunile nu vor duce la dispariția petrolului rusesc de pe piață sau la o reducere a exporturilor. Cu toate acestea, vor crește costurile, vor reduce profiturile și veniturile totale din petrol, care rămân importante pentru bugetul Rusiei, și vor stimula rata de schimb și inflația. Acest lucru s-ar putea dovedi o lovitură dureroasă pentru economia Rusiei și o posibilă monedă de schimb suplimentară în negocierile viitoare. Trei nave care transportau peste două milioane de barili de petrol rusesc se află în largul coastei de est a Chinei, după ce aparent li s-a refuzat permisiunea de a andocare de către compania de administrare a portului. De asemenea, transportatorul de gaze sancționat Cool Rover, care transportă gaz natural lichefiat de la Gazprom, este ancorat în largul coastei Spaniei. Potrivit Reuters, cel puțin 65 de petroliere au ancorat în întreaga lume de când SUA au impus noi sancțiuni industriei petroliere rusești.
Special
Sondajele de opinie arată că majoritatea rușilor sunt în favoarea începerii negocierilor, semnării unui acord de pace și încheierii războiului cu Ucraina. Chiar și datele de la Veber - componenta de sondaj a ANO Dialog, organizație nonprofit pro-Kremlin, care coordonează campanii de PR și dezinformare pentru Ministerul rus al Apărării, arată că două treimi dintre ruși au fost nemulțumiți de rezultatele din 2024. Iar Yevhen Holovakha, directorul Institutului de Sociologie de la Academia de Științe a Ucrainei, vorbește despre ceea ce dezvăluie sondajele de opinie publică referitor la părerile ucrainenilor despre negocieri și posibile concesii pentru Rusia. Iar zvonurile despre discuții de pace îi fac pe politicienii ucraineni să se pregătească pentru potențiale alegeri.
Despre o încercare anterioară de negociere
Gabriel Elefteriu a publicat, în Brussel Signals, articolul „Zero evidence: the bogus ‘intelligence’ behind Romania’s cancelled election” potrivit căruia, „informația desecretizată din spatele anulării alegerilor prezidențiale din România a fost, în cel mai bun caz, nesigură, în cel mai rău caz, înșelătoare sau chiar falsă - într-un cuvânt, falsă”. Documentele nu oferă nicio dovadă concretă a ingerinței statului rus în alegerile prezidențiale din România sau vreo legătură între candidatul la președinție Călin Georgescu și Rusia. Cel mai important și exploziv termen folosit în aceste documente (de către SRI) este „actor de stat”. Documentele nu oferă dovezi sau explicații analitice pentru utilizarea acestui termen, făcându-l o revendicare nesusținută. Documentele oferă doar informații disparate, circumstanțiale și adesea triviale, prezentate într-un mod care lasă mult loc pentru interpretări ample, scrie Gabriel Elefteriu.
Un alt punct de vedere despre anularea alegerilor: Who's who - Din vizuina Iepurelui până în Țara Minunilor
Și încă ceva ...
consilierul lui Vladimir Putin și secretar al Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, a acordat un interviu publicației Komsomolskaya Pravda: „Este posibil ca Ucraina să înceteze să mai existe anul viitor”.
ZEIT: până la zece drone de origine necunoscută au zburat deasupra aerodromului militar din Manching, lângă Ingolstadt. Autoritățile bavareze de investigație nu au exclus un act de spionaj. Procuratura din München a preluat ancheta.
ALLISRAEL/ARABNEWS: mediatorii au oferit Israelului și Hamas o versiune finală a unui acord pentru a pune capăt războiului din Gaza. Hamas a acceptat fără noi cereri sau amendamente, a declarat o sursă apropiată negocierilor pentru Drop Site. Negociatorii palestinieni afirmă, însă, că nu există niciun acord până când Israelul nu îl semnează și mediatorii nu îl verifică. Associated Press a obținut o copie a acordului propus.
YNA: Yoon Suk Yeol, președintele sud-coreean, a fost arestat sub acuzația de insurecție pentru declararea legii marțiale în decembrie.
RBC: un angajat al departamentului de contrainformații al FSB, Vladimir Feshchenko, a fost împușcat mortal la Moscova, într-una din clădirile Ministerului Apărării.
MEDUZA: FSB arestează rusi acuzați de complot, intenționând otrăvirea muncitorilor din industria apărării la ordinele „serviciilor ucrainene”.
SHAFAQ/IRANINTL: Iranul a destructurat cu succes o rețea de spionaj presupus conectată la serviciile de informații ale unui stat din Golf.
DW: trei persoane au fost inculpate în Germania pentru spionaj în favoarea Chinei. Herwig F., Ina F. și Thomas R. au fost arestați de ofițerii Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA) în Düsseldorf și Bad Homburg, în aprilie anul trecut.
INTERFAX: agenția de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, GUR, lansează o nouă secțiune pe portalul său Război și Sancțiuni cu date despre producătorii ruși de arme și echipamente militare.
KBS/AA: Serviciul Național de Informații (NIS) din Coreea de Sud a confirmat că forțele ucrainene care operează în regiunea Kursk au capturat soldați nord-coreeni.
SWISINFO: hackerii au atacat administrația federală elvețiană.
THE420: tehnologia de supraveghere a Rusiei, SORM (System for Operative Investigative Activities), a fost adoptată de mai multe națiuni, inclusiv Belarus, Kazahstan, Cuba și Nicaragua.
gândurile lui William Burns la părăsirea funcției, după patru ani la conducerea CIA, într-un interviu pentru All Things Considered, programul de știri al rețelei americane National Public Radio (NPR).
a avut loc un dialog online între Elon Musk și copreședintele AfD, Alice Weidel, candidatul de de extremă dreapta la funcția de Cancelar al Germaniei. Lui Musk i-au fost aduse acuzații de amestec în alegerile anticipate din Germania, programate pentru 23 februarie. Conversația a fost plictisitoare, scriu observatorii.
BSIGNAL: Stephan Kramer, care conduce Oficiul de Stat pentru Protecția Constituției al statului Turingia, și-a criticat propriul serviciu secret pentru că a rămas neutru față de partidul de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Bloomberg a publicat un interviu cu fondatorul Yandex, Arkady Volozh, luat în timpul deschiderii biroului noii sale companii, Nebius, din Amsterdam. Nebius, care a fost creată pe baza mai multor proiecte Yandex, a strâns 700 de milioane de dolari pentru a-și extinde prezența în Statele Unite.
MTIMES: consulatul polonez din Sankt Petersburg a fost închis. În octombrie, Polonia a decis închiderea consulatului Rusiei în orașul polonez Poznan.
THETIMES: Iranul realizează misiuni secrete în Rusia pentru ajutor în dezvoltarea programului nuclear.
VENEZANALIZ/AA: președintele venezuelean Nicolás Maduro a anunțat arestarea a șapte cetățeni străini - doi din Statele Unite, doi din Columbia și trei din Ucraina - care ar fi fost implicați în „activități teroriste împotriva păcii”. Printre ei, un oficial de rang înalt al FBI.
Center for Information Resilience (CIR) a publicat un raport care susține că „rețelele de boți care promovează poziții pro-ruse” l-au susținut pe Zoran Milanović, un critic al Uniunii Europene şi al NATO, care, între timp a câştigat, cu o majoritate covârşitoare, un nou mandat de cinci ani.
INTELONLINE: noul lider de la Damasc, Ahmed al-Sharaa, dorește să facă apel la structurile de informații ale vechiului regim și contează pe ajutorul lui Anas Khattab, în a cărui responsabilitate se află activitatea de intelligence a grupului HTS din Idlib.
SPACENEWS: furnizorul american de imagini prin satelit, Maxar Intelligence, a anunțat un contract de 14,4 milioane de dolari cu Ministerul Apărării din Țările de Jos.
HACKERNEWS: pentru prima dată, Comisia Europeană a fost amendată pentru încălcarea propriilor reglementări privind protecția datelor.
AGENTIANOVA/ANSA: mai multe atacuri cibernetice au avut loc în Italia. Cel al grupului pro-rus „Name 057(16)” a afectat site-uri ale instituțiilor italiene, printre care Forțele Aeriene, Ministerul de Externe, Marina Italiană. Un alt grup, pro-palestinian, Alixsec, a avut ca țintă site-urile web ale băncilor (Intesa, Monte Paschi), porturilor (Taranto, Trieste) și companiilor (Vulcanair sau Olidata).
CNN/KYIVINDEP: un tribunal din California l-a condamnat pe fostul informator FBI, Alexander Smirnov, la șase ani de închisoare. Smirnov este acuzat de evaziune fiscală și de declarații false, potrivit cărora, Joe Biden și fiul său Hunter au primit, fiecare, câte 5 milioane de dolari de la compania energetică ucraineană Burisma.
MHERALD/WTIMES/NBC: două agenții americane de informații spun acum că armele energetice sunt cauza posibilă a sindromului Havana, iar alte cinci agenții americane continuă să susțină că dovezile arată că atacurile energetice direcționate din străinătate sunt puțin probabile. Casa Albă afirmă că noile descoperiri reflectă „o schimbare a judecăților cheie”, și solicită cercetări suplimentare.
hackerii chinezi au atacat informatic Committee on Foreign Investment in the US (CFIUS), structura guvernului american care analizează riscurile investițiilor străine pentru securitatea națională, au declarat pentru CNN trei oficiali americani.
SPIEGEL: încălcările spațiului aerian german de către dronele spion rusești au crescut masiv în ultimul an.
o investigație comună Der Spiegel și The Insider dezvăluie detalii despre presupusa colaborare între agenția de informații militare a Rusiei, GRU (nn. GU/ГУ ВС РФ РФ РФ. GRU este numele anterior, din perioada URSS), și talibani.
IRNA/SHAFAQ/RFERL: un cetățean elvețian, care fusese arestat pentru spionaj, s-a sinucis în închisoarea Semnan din Iran. Incidentul a avut loc la o zi după ce Teheranul a eliberat-o pe jurnalista italiană Cecilia Sala.
CYBERSEC: hackerii au atacat Gravy Analytics, o firmă importantă de informații despre locație, cunoscută ca furnizor de date pentru agențiile guvernamentale din SUA, exfiltrând 17 terabytes de date.
FT: Elon Musk a discutat, în privat, strategii pentru a slăbi guvernul premierului britanic Starmer și a explorat susținerea alternativelor politice precum Reform UK.
escrocii cibernetici ai mafiei ucrainene pun în slujba armatei Kievului fonduri extorcate din Rusia. Intelligence Online investighează vasta organizație, al cărui principal lider, identificat de agențiile de securitate ale Ucrainei, este o figură proeminentă din Dnipro, o persoană exilată în Europa de Vest în primele zile ale invaziei Rusiei.
TECHCRUNCH: agenția de aviație a Națiunilor Unite a confirmat că un hacker a accesat mii de înregistrări după ce a compromis baza de date internă de recrutare.
înalte personalități din armata britanică au făcut cel puțin cinci vizite, nedestinate publicității, în Israel, ulterior octombrie 2023, potrivit Declassified UK.
BBC, susținut de asociații comerciale, a intrat într-o dispută cu Apple pentru a închide serviciul de rezumat al știrilor AI, lansat în noul iOS. Produsul este menit să rezume notificări de știri de ultimă oră, dar, în unele cazuri, a inventat afirmații complet false.
RECORD: un atac cibernetic a afectat registrul de carte funciară al Slovaciei. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Slovacia și Ucraina, după suspendarea de către Kiev a tranzitului de gaze rusești pe teritoriul slovac.
STACK: Marea Britanie a lansat „Nordic Warden”, o operațiune bazată pe inteligență artificială pentru a monitoriza navele rusești suspectate că vizează internetul submarin și cablurile de alimentare din Marea Baltică.
un specialist în tehnici de supraviețuire a petrecut ani buni, sub acoperire, în rândul milițiilor de dreapta, fără ca poliția sau FBI să fie la curent. La final, a pus la dispoziția ProPublica o cantitate însemnată de documente.
HGCONSERVATIV: peste un milion de cetățeni unguri au descărcat aplicația mobilă Digital Citizenship, creată de guvern, și care va conține, securizat, datele personale esențiale ale utilizatorilor, vizând simplificarea comunicării dintre cetățeni și stat.
INDEPENDENT: documente declasificate dezvăluie sfaturile MI5 pentru a noii recruți, dintr-o broșură emisă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten
Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!
Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații.