Bună dimineața! Este, deja, joi ...
Duminica Sângeroasă, 11 iulie 1943, a marcat punctul culminant al genocidului comis de naționaliști ucraineni împotriva populației poloneze din Volînia și Galiția de Est. Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) și unitățile afiliate au lansat un atac armat asupra a peste 100 de orașe cu populație poloneză din Volodimir, Horokhiv și Kovel. În iulie și august 1943, UPA a atacat sute de sate, colonii și moșii poloneze, ucigând câteva mii de oameni.
În momentul începerii Celui de-Al Doilea Război Mondial, teritoriile locuite de ucraineni erau împărțite între două state, Polonia și URSS. Cea mai mare parte a teritoriului ucrainean de astăzi forma Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, ca parte integrantă a Uniunii Sovietice. Regiunile istorice Volînia, Galiția de Est (cu orașul Liov) și Polesia aparțineau Poloniei. În 1939, Germania și URSS au invadat și au împărțit Polonia. În iulie 1943, Volînia se afla sub ocupație nazistă. La 30 iunie 1941, camarazii lui Stepan Bandera, liderul facțiunii radicale a Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN-B), au proclamat un stat ucrainean independent în Liov. Adolf Hitler a respins independența Ucrainei, iar Bandera a fost arestat și trimis într-un lagăr de concentrare până în 1944. A fost asasinat în 1959, la München, de un agent KGB. UPA a fost înființată la sfârșitul anului 1942 ca aripă militară a OUN-B. Deși Bandera era închis, luptătorii UPA acționau în numele său și sub ideologia sa extremistă.
Tragedia din Volînia este percepută în moduri fundamental diferite de către națiunile ucraineană și poloneză. În Polonia, aceasta este numită masacru și considerată un genocid al polonezilor din Ucraina, inițiat de către OUN și UPA ucrainene, într-un moment în care nu exista un stat ucrainean independent. Atunci când statul ucrainean onorează UPA, pentru polonezi este vorba de o glorificare a unei organizații responsabile de moartea compatrioților lor. Pentru mulți ucraineni, UPA reprezintă rezistența și lupta pentru un stat ucrainean independent. Ucrainenii nu neagă implicarea soldaților UPA în crime, dar, în general, se opun vehement afirmației că a existat un plan sistematic de exterminare a unei părți semnificative a populației poloneze din Volînia. Istoricii ucraineni subliniază faptul că polonezii i-au ucis pe ucraineni într-un mod similar.
Când Volodimir Zelensky a preluat funcția în 2019 a afirmat că nu a știut niciodată despre masacrele din Volînia, ceea ce dovedea și că nu era la curent cu eforturile comune ale ambelor țări în ultimii douăzeci de ani pentru a-și rezolva nemulțumirile.„Nimeni nu ne-a spus despre asta la școală”.
Disputa privind tragedia din Volînia a căpătat un nou avânt în urmă cu câțiva ani, când Ucraina a interzis părții poloneze să efectueze căutări pentru exhumare și reînhumare. Aceasta a fost o reacție la refuzul Poloniei de a restaura monumentele dedicate ucrainenilor, inclusiv soldaților UPA, care fuseseră distruse de vandali. Și mai recent, la sfârșitul lunii mai 2026, președintele Volodimir Zelenski a acordat Centrului Independent de Operațiuni Speciale „Nord” - una dintre unitățile de comando ale țării - titlul onorific de „Eroii UPA”. Reacția politicienilor polonezi a fost imediată și unitară, indiferent de culoarea politică, oficialii numind gestul inacceptabil. Președinte polonez, Karol Nawrocki, i-a retras președintelui ucrainean „Ordinul Vulturului Alb”, cea mai înaltă distincție a statului polonez (care îi fusese acordată în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda). În semn de solidaritate cu Volodimir Zelenski și de protest față de gestul Varșoviei, înalți oficiali ucraineni din domeniul securității și al diplomației și-au returnat medaliile și decorațiile primite anterior de la statul polonez.
Ucraina merge mai departe... Rada Supremă a adoptat o lege prin care se înființează, la Kiev, Panteonul Național Ucrainean, în onoarea celor care au luptat pentru țară. „Nimeni nu ne va dicta vreodată cum să trăim, cum să vorbim, pe cine să iubim, cui ar trebui să fim recunoscători sau pe care eroi ar trebui să-i onorăm ”, a declarat Volodimir Zelenski, la câteva zile după Conferința privind reconstrucția Ucrainei de la Gdańsk, la care nu a participat. Unul dintre cele mai controversate subiecte legate de proiectul de lege este posibilitatea includerii numelui lui Stepan Bandera în Panteon.
În Polonia, 11 iulie este Ziua Națională a Comemorării Polonezilor - Victime ale Genocidului Comis de OUN și UPA. Apogeul conflictului dintre Ucraina și Polonia „cu siguranță, abia urmează”, consideră Kyrylo Budanov, șeful Cabinetului Președintelui Ucrainei. Și fost șef al serviciului ucrainean de informații militare.
declarația ministrului Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, conform căreia „Ucraina nu va adera la Uniunea Europeană împreună cu Bandera” a fost relatată pe larg de presa ucraineană. Jocul riscant al lui Zelenski cu Polonia.
liderul partidului polonez de Opoziție, Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczynski, le-a solicitat colegilor de partid să blocheze aderarea Ucrainei la UE până când Kievul își va schimba politica privind „cultul lui Bandera și al altor criminali, glorificarea UPA și OUN”.
Polonia a anulat transferul de aeronave MiG-29 către Ucraina. Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că Ucraina a refuzat să furnizeze tehnologie avansată pentru drone și capabilități aferente, în pofida unui acord preliminar „MiG pentru drone”. Conform publicației Onet, povestea ar fi următoarea: după inspectarea, în Polonia, a avioanelor de vânătoare post-sovietice, ucrainenii au ajuns la concluzia că starea lor tehnică era atât de proastă încât le-ar prelua doar dacă Polonia ar moderniza aeronavele pe cheltuiala proprie. Când Polonia a refuzat să finanțeze, ucrainenii și-au pierdut interesul pentru MiG-uri. În 2023, Polonia a transferat Ucrainei 11 MiG-uri operaționale, împreună cu trei aeronave destinate ca depozite de piese de schimb. Slovacia, la rândul ei, a dat Ucrainei zece dintre avioanele sale de vânătoare. Ucrainenii aveau peste 20 de avioane proprii. Aceasta înseamnă că forțele lor aeriene au, în prezent, trei escadrile incomplete de avioane de vânătoare MiG-29.
politicienii din Opoziție acuză guvernul lui Donald Tusk că a transferat, în secret, rachete către Ucraina. Un tweet al vicepreședintelui Sejmului, Krzysztof Bosak , care a relatat că Polonia ar fi putut transfera niște rachete interceptoare Patriot către Ucraina a generat furtună politică și o avalanșă de comentarii. Krzysztof Bosak a citat o postare a unui utilizator al platformei X, susținând că, în martie - fără știrea Sejmului - guvernul ar fi transferat Ucrainei „rachete interceptoare scumpe și dificil de achiziționat pentru sistemele Patriot”. Aceasta se referă la arme achiziționate de Polonia de la SUA ca parte a construcției unui sistem de apărare aeriană multistrat. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosińska-Kamiś, a declarat că a dispus declasificarea ajutorului militar acordat Ucrainei în perioada 2022-2026.
președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este preocupat de istorie în disputa sa cu Polonia. O exploatează pentru a-și afirma influența asupra Poloniei. Această dispută nu are legătură nici cu UPA, nici cu gesturi simbolice precum deposedarea președintelui ucrainean de Ordinul Vulturul Alb. Vina îi aparține președintelui Zelenski, care a trezit demoni în Polonia și Ucraina (senatorul polonez Grzegorz Schetyna). Politicienii „se comportă ca niște mici scandalagii ”. „De partea ucraineană, este mai mult haos și lipsă de profesionalism, iar de partea poloneză, este isterie” (istoricul ucrainean Jarosław Hrycak).
sondaj SW Research comandat de publicația Onet, realizat la 1 iulie 2026: poziția lui Karol Navrotsky a fost susținută de 42,6%, în timp ce poziția guvernului (Donald Tusk și ministrul de Externe, Radosław Sikorski) a fost susținută de 32,5% dintre repondenți.
relațiile dintre Polonia și Ucraina sunt la cel mai jos nivel din ultimii ani. Ce consecințe ar putea avea această criză asupra cooperării dintre serviciile secrete? Cât din cunoștințele serviciilor poloneze despre metodele de operare rusești, inclusiv recrutarea, sabotajul și diversiunea, provin din experiența ucraineană?
ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, s-a întâlnit, vineri (3 iunie), cu ministrul ucrainean de Externe, Andriy Sybiha. După discuții, delegația ucraineană a părăsit clădirea Ministerului Afacerilor Externe din Varșovia fără a răspunde la întrebările presei. Comunicatul guvernului polonez. Polonia se așteaptă ca Ucraina să facă primul pas după „decizia nefericită” a președintelui Volodimir Zelenski, a declarat (4 iulie) premierul Donald Tusk. El a afirmat că a primit o scrisoare de la fostul președinte ucrainean Viktor Iușcenko, în care face apel la împiedicarea trecutului să conducă viitorul.
tot vineri, un articol din The Telegraph, care făcea trimitere la un material al Onet, a atras atenția presei din România. Și sâmbătă. Iar, duminică, 5 iulie, Ukrainska Pravda a publicat materialul „FSB-ul rus a lansat o campanie de dezinformare cu documente false despre tragedia de la Volînia – Agenția Centrală de Informații”. Câte ceva despre asta.
Polonia, un membru NATO. Varșovia a majorat cheltuielile pentru apărare la 4,5% din produsul intern brut în 2025 și le-a majorat și mai mult în 2026. Statul Major General polonez urmărește să construiască o armată de 500.000 de oameni, inclusiv 300.000 de soldați activi și 200.000 de rezerviști până în 2039. Pentru a consolida apărarea convențională a continentului, Varșovia a construit al doilea cel mai mare amplasament al Alianței pentru echipamente prepoziționate, muniții și alte materiale și investește în fortificații semnificative de-a lungul granițelor sale cu Rusia și Belarus. Polonia continuă să își modernizeze forțele armate, inclusiv prin angajamente de miliarde de dolari pentru achiziționarea de echipamente militare americane. La începutul războiului cu Rusia, în februarie 2022, Polonia a operaționalizat Doctrina Giedroyc - care postulează că securitatea Poloniei depinde de independența Ucrainei și a altor vecini estici ca o barieră în calea expansionismului rusesc - transferând 14 tancuri T-72 către Ucraina, urmate de sisteme suplimentare de artilerie și muniție, ceea ce a făcut-o unul dintre primii membri NATO care au oferit un astfel de ajutor în pofida dezbaterilor Alianței privind riscurile de escaladare. Până la mijlocul anului 2022, Polonia găzduia peste 1 milion de refugiați ucraineni, oferind asistență umanitară, protecție temporară și măsuri de integrare. Varșovia, Kievul și Washingtonul au înființat un canal logistic pentru transportul de arme către aeroportul Rzeszow-Jasionka din sud-estul Poloniei și apoi peste graniță, în Ucraina. De atunci, a fost principalul furnizor de tancuri, precum și un furnizor major de vehicule de luptă pentru infanterie, avioane de vânătoare, lansatoare de rachete și muniții. Guvernul polonez a furnizat, de asemenea, cea mai mare parte a terminalelor Starlink. La 31 octombrie 2025, se estima că Polonia a alocat 6,25 miliarde de dolari asistență Ucrainei, inclusiv 1 miliard de dolari financiar, 560 de milioane de dolari umanitar și 4,64 miliarde de dolari militar. Varșovia a susținut înființarea „culoarelor de solidaritate”, pentru care UE a ridicat restricțiile impuse Ucrainei privind exportul produselor sale.
Cu 3.0 la summit, orice ar însemna asta ... Conceptul NATO 3.0 a fost propus de subsecretarul de stat al Pentagonului, Elbridge Colby, în luna februarie, la reuniunea miniştrilor Apărării din NATO de la Bruxelles. Colby a împărțit NATO în trei perioade: NATO 1.0 - de la momentul înființării, din 1949, pînă la finalul Războiului Rece; NATO 2.0 - redefinirea Alianţei și tot ce a urmat cu extinderile ulterioare; NATO 3.0 cel de acum. NATO 3.0 pare concepută pentru a promova un singur obiectiv tactic, împărțirea sarcinilor, dar Administrația americană nu a prezentat și o propunere substanțială privind modul în care ar trebui reformată Alianța. Deși Donald Trump nu este primul președinte SUA care contestă bugetele mai mici pentru Apărare și partajarea sarcinilor în Europa, el este singurul a cărui întreagă abordare față de NATO se circumscrie acestora. Pe 3 iunie, reducerile din Modelul de Forțe NATO au devenit politică oficială. Comandamentul European al SUA a anunțat că Statele Unite își vor „redimensiona contribuțiile”, legând explicit această mișcare de imperativul de partajare a sarcinilor din cadrul Strategiei Naționale de Apărare și de conceptul NATO 3.0.
Ankara, 7-8 iulie, summit NATO
Alianța a lansat mai multe proiecte privind supravegherea, dronele, spațiul și producția industrială, la Forumul Industriei de Apărare, primul eveniment oficial al summitului. S-a anunțat că peste 40 de miliarde de dolari vor fi investiți în capacități de combatere a dronelor în următorii cinci ani. Investiția face parte din recent lansata Inițiativă NATO Drone Edge, care implică, în prezent, douăzeci de națiuni aliate. De asemenea, își propun să instruiască de cinci ori mai mulți operatori de drone până la sfârșitul anului 2027, în cadrul inițiativei Flight Training Europe (NFTE). În cadrul Forumului, secretarul general Mark Rutte a prezentat trei proiecte multinaționale care vizează consolidarea capacităților de transport aerian, informații și supraveghere ale NATO: un program multinațional de modernizare axat pe aeronavele de transport Airbus A400M și flota de avioane cisternă multirol Airbus A330 (MRTT); înlocuirea flotei îmbătrânite a Sistemului de avertizare și control aerian (AWACS) al NATO; NATO Front Door for Industry, o platformă menită să ofere companiilor de apărare un punct unic de acces la oportunitățile de achiziții, programele de inovare și inițiativele de parteneriat ale NATO. Aceasta este completată de NATO Engine, care își propune să stabilească o rețea de fabrici și unități de producție în cadrul Alianței pentru a extinde capacitatea industrială de apărare. A fost lansată HALO - Hybrid Alliance Layered Alliance Operations in Space, o inițiativă multinațională menită să îmbunătățească conectivitatea și integrarea sateliților militari suverani într-o constelație interconectată pentru a consolida capacitățile spațiale colective ale NATO.
(România deține acces la platforma americană Counter-UAS Marketplace, care permite identificarea și achiziția de soluții anti-dronă adaptate cerințelor operaționale. Platforma e administrată de Joint Interagency Task Force 401 (JIATF-401), un grup operativ al Pentagonului pentru combaterea dronelor.)
ministrul olandez al Apărării, Dylan Jeshilgoes-Zegerius, a declarat că țara sa nu mai este în măsură să ofere sprijin militar direct Ucrainei. Olanda a cheltuit 9,1 miliarde de euro pentru sprijin militar acordat Ucrainei și avea planificat cheltuieli suplimentare de 11,6 miliarde de euro. Prim-ministrul olandez Rob Yetten și președintele ucrainean au semnat, în marja summitului, un acord de cooperare în domeniul tehnologiilor fără pilot.
Statele Unite, Germania, Olanda, Polonia și Suedia au semnat un acord guvernamental, la summit, pentru a explora construirea unei instalații dedicate mentenanțe rachetelor PAC-3 undeva în Europa. Facilitatea propusă ar însemna că armatele europene nu vor mai fi nevoite să transporte rachetele Patriot uzate sau deteriorate înapoi peste Atlantic pentru service. Lockheed Martin salută acordul.
guvernul norvegian a anunțat alocarea a 3 miliarde de coroane pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, în special în cadrul programului PURL pentru achiziționarea de arme americane.Norvegia se va alătura Danemarcei, Germaniei și Canadei în comandarea de rachete de apărare aeriană Patriot de la fabrica din Statele Unite.
guvernul ceh a anunțat alocarea de fonduri pentru programul PURL. Este prima dată când guvernul condus de Andrej Babis se alătură acordării de asistență militară Kievului.
Trump spune că va ridica sancțiunile împotriva Turciei și va lua în considerare vânzarea de avioane F-35. Washingtonul a blocat vânzările către Turcia după ce aceasta a importat sisteme de apărare aeriană de fabricație rusească în 2017. Oficialii se tem că tehnologia ar putea colecta date despre avionul de vânătoare stealth avansat. Eliminarea sancțiunii ar necesita aprobarea Congresului, ceea ce este puțin probabil, având în vedere că legislatorii de ambele părți au respins ideea. Măsura este un semn al apropierii lui Trump de președintele turc Recep Tayyip Erdoǧan și poate și o ruptură cu Israelul.
Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina s-au alăturat DSRB, Banca de Apărare, Securitate și Reziliență.
În 2019, NATO a promovat conceptul unei instituții multilaterale - denumită inițial banca NATO - pentru a finanța inițiativele de apărare între aliații care se confruntă cu deficite de cheltuieli. În decembrie 2024, Rob Murray, fost lider în domeniul inovației în cadrul NATO, cercetător senior la Atlantic Council, a publicat un material cu titlul Cum poate o nouă bancă globală de apărare - «Banca de Apărare, Securitate și Reziliență» - să rezolve problemele de finanțare ale SUA și ale aliaților, subliniind un plan operațional detaliat pentru DSRB ca instituție de creditare multilaterală, în baza propunerii NATO din 2019. Organismul responsabil pentru conceptualizarea DSRB este Grupul de Dezvoltare a Băncii DSR, condus de directorul general Rob Murray. Sediul european va fi stabilit în Luxemburg, iar două birouri regionale vor fi unul în România și unul în țările baltice.
în ziua întâlnirii Zelenski-Trumpal, la summit, Valeri Zalujni, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, a publicat un articol în The Telegraph în care i-a avertizat pe analiștii occidentali să nu concluzioneze că Rusia a pierdut războiul. El pune la îndoială disponibilitatea NATO pentru războaiele secolului XXI: alianța a fost creată pentru a evita escaladarea, iar această mentalitate, în opinia sa, este încă adânc înrădăcinată. Tonul său este vizibil în contradicție cu linia publică a Kievului, care a subliniat înainte de întâlnire că ofensiva Rusiei a epuizat și că Ucraina are pârghia necesară pentru a crește presiunea asupra Moscovei.
la întâlnirea cu Volodimir Zelenski, Donald Trump a anunțat că va acorda Ucrainei o licență pentru a produce rachete antiaeriene Patriot.
Bloomberg: Aliații NATO sunt aproape de un acord istoric pentru extinderea unei rețele de conducte de combustibil din epoca Războiului Rece către Europa de Est și Turcia. Se așteaptă ca decizia să fie anunțată la summit. NATO ar oferi cea mai mare parte a finanțării, iar țările estice ar acoperi restul costurilor. Detaliile exacte sunt în curs de negociere. Polonia, țările baltice, România, Bulgaria și Turcia vor fi principalii beneficiari.
Spionaj la Roma Doi foști ofițeri de informații au fost arestați la Roma de către Carabinierii ROS (Unitatea de Operațiuni Speciale) pentru spionaj și acces neautorizat la sisteme informatice. Aceștia sunt acuzați de spionaj pentru un presupus agent de informații rus, care are imunitate diplomatică. Unul dintre acuzați a dobândit informații prin șase surse, inclusiv patru militari din Sectorul Cibernetic al Ministerului Apărării, toți anchetați. Cei doi suspecți, Gavino Raoul Piras și Vincenzo Di Pasquale, aflați în arest la domiciliu, sunt, foști membri ai agenției italiene de informații interne (AISI). Piras, licențiat în Științe Politice și Relații Internaționale, este autorul cărții „Teoria capitalului informațional”, a urmat școala NATO din Oberammergau, Germania, și a participat la Unified Blade, exerciții NATO.
Și tot Roma... Restraining order needed, spune Trump. Le persone passano, spune ministrul italian al Apărării.
Fără frică și fără părtinire, o deviză Financial Times.
Financial Times, 5 iunie: Ucraina atacă infrastructura energetică rusă într-un ritm fără precedent. Financial Times, 6 iunie: NATO susține eforturile Ucrainei de a lovi mai puternic Rusia, spune președintele finlandez. (Chiar spune?). Financial Times, 6 iunie: președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat Financial Times că faza cheie a războiului ruso-ucrainean s-a mutat de la uscat și mare la aer. El consideră că „bătălia din cer” va determina rezultatul conflictului.
Financial Times aparține holdingului japonez de presă Nikkei Inc, fiind achiziționat, în 2015, de la grupul britanic Pearson. Grupul controlează rețeaua națională japoneză TV TOKYO și canalul de știri economice Nikkei CNBC.
Doi americani, două Americi și 250 de ani. În discursul cu ocazia aniversării SUA, la Muntele Rushmore, Donald Trump a avertizat asupra „amenințării comuniste” și a invocat identitatea și ideologia națională înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Trump și-a legat retorica anticomunistă de o poziție intransigentă privind imigrația, sugerând că personalitățile politice de stânga și anumiți sosiți fără acte ar trebui expulzați din țară.
De Ziua Independenței Statelor Unite, Papa Leon al XIV-lea a ales Lampedusa pentru a reafirma o altă idee despre America. Papa cheamă Europa și Occidentul la responsabilitate față de migranți.
Discuțiile SUA-Iran de la Doha s-au încheiat. Pakistanul declară că s-au înregistrat „progrese pozitive”. SUA și Israelul semnează un acord pentru o ambasadă permanentă la Ierusalim. Șeful IRGC din Iran a apărut în public pentru prima dată de la război. Teheranul insistă în continuare asupra dreptului de a colecta taxe pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar IRGC a desfășurat forțe speciale de-a lungul coastei Golfului Persic pentru a identifica navele care utilizează ruta Omanului prin strâmtoare. SUA îndeamnă Iranul să renunțe la planurile de taxe maritime în favoarea ridicării sancțiunilor și propune, în schimb, dezghețarea unei părți din activele Iranului în străinătate, în valoare de 100 de miliarde de dolari. Țările europene s-au resemnat, deja, cu faptul că vor trebui să plătească pentru trecerea prin strâmtoare. Iranul răspunde unei declarații comune britanico-franceze și spune că securitatea Ormuz revine doar Teheranului și Omanului. Iranul a atacat petroliere în apele teritoriale ale Omanului. Ca răspuns, Statele Unite au lansat un atac asupra Iranului - peste 80 de ținte, inclusiv sisteme de apărare aeriană, radare de coastă și peste 60 de ambarcațiuni ale IRGC. Departamentul Trezoreriei SUA a revocat permisiunea de a vinde petrol iranian. Forțele israeliene continuă să încalce armistițiul în sudul Libanului. Ambasadorul israelian în SUA declară că următoarea rundă de negocieri Liban-Israel va începe pe 15 iulie.
conform New York Times, oficialii saudiți și americani s-au ciocnit în mod repetat în timpul războiului din Iran. Aceeași publicație scrie că Israelul plănuia să-i asasineze pe ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și pe Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului, care a condus delegația la discuțiile cu Statele Unite. Araghchi și Ghalibaf se aflau pe lista israeliană de oficiali și militari iranieni de rang înalt pe care Israelul plănuia să îi asasineze pentru a schimba regimul iranian. Wall Street Journal a relatat, în martie că, după începerea negocierilor dintre SUA și Iran, Araghchi și Ghalibaf au fost eliminați temporar de pe lista de ținte a Israelului.
în timp ce Pentagonul rămâne tăcut, Associated Press reconstituie un atac american care a ucis peste 100 de copii iranieni. Administrația Trump nu a acceptat încă, în mod direct, vina și nu a publicat oficial concluziile unei anchete a Pentagonului privind atentatul, chiar dacă armata a deținut aproape imediat dovezi că locul unde se afla școala fusese atacat.
agențiile de informații israeliene au respins o cerere din partea biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a susține afirmația guvernului conform căreia programul nuclear al Iranului a fost «complet» distrus.
în Iran, se desfășoară funeraliile fostului lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ucis într-un atac americano-israelian la începutul războiului. Ceremoniile vor dura mai multe zile, timp în care negocierile de pace sunt suspendate. Iranul găzduiește „reprezentanți a peste șaptezeci de țări, inclusiv adevărații frați arabi”, care participă la ceremonii. O înmormântare cât un summit. Succesorul și fiul fostului lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a apărut la ceremonii. Ali Khamenei va fi înmormântat la 9 iulie la Mashhad.
Criza combustibililor din Rusia se extinde în Asia Centrală. Kârgâzstanul a solicitat țărilor vecine - Kazahstan, Uzbekistan, precum și Rusiei, Belarusului, Azerbaidjanului și Turkmenistanului - ajutor pentru aprovizionarea cu combustibil. Ministerul Energiei din țară subliniază că are rezerve. Kârgâzstanul a primit cea mai mare parte a benzinei sale din Rusia, care a interzis complet exporturile de benzină, inclusiv către țările Uniunii Economice Eurasiatice. Kazahstanul, care are propria industrie petrolieră și de rafinare, a restricționat, recent, exportul de produse petroliere și a înăsprit controalele asupra exportului acestora pe șosea. Guvernul a confirmat posibilitatea exportului de produse petroliere către Rusia, dar „numai dacă există un potențial de resurse libere”. În Uzbekistan, prețurile en-gros la benzină au crescut cu peste 10% de la începutul lunii iunie.
Pe fondul crizei, Rusia se pregătește să importe un transport de combustibil pentru avioane produs în Japonia printr-un lanț de comercianți. Vladimir Putin a semnat amendamente care simplifică importurile de benzină.
Prețurile petrolului rusesc au scăzut la nivelul la care se tranzacționau înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, relatează Bloomberg.
Ce mai fac sServiciile ...
în seara de 6 iulie, Anastasiei Berezovskaia, suspectată de tentativă de asasinat asupra omului de afaceri ucrainean Vadim Ermolaev, în Monaco, a fost găsită împușcată mortal lângă Kiev, relatează Ukrainska Pravda, citând surse din forțele de ordine. Un fost ofițer de aplicare a legii (o agenție nespecificată) și un angajat al serviciului de informații militare (GUR) sunt suspectați de uciderea ei.
BLD: două persoane au fost reținute la granița dintre Serbia și Ungaria, fiind suspectate că ar fi pregătit un atac de sabotaj în Germania în numele serviciilor de informații rusești
PRP/RMB: șeful securității grecești a căzut victima unei farse a celebrului duo rus Vovan & Lexus, care s-au dat drept oficiali ucraineni și l-au înșelat cu succes.
LRT: Lituania a fost obligată să despăgubească un cetățean saudit pentru detenția sa ilegală într-o închisoare secretă presupus a aparține CIA, în urmă cu două decenii.
RGS: Spania a arestat un presupus activist hacker pro-rus pe baza unei informații furnizate de FBI.
NLT: agențiile de informații olandeze sunt acuzate de încălcări ale confidențialității în prelucrarea datelor la scară largă.
QTR: Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică din Qatar și beIN Media Group (o rețea de sport și divertisment deținută de statul qatarez) au semnat un pact pentru consolidarea cooperării în domeniul dezvoltării capacităților naționale.
DFO: Donald Trump a declarat că șeful interimar al Informațiilor naționale, Bill Pulte, poate declasifica „orice” documente dorește și poate declasifica „aproape totul”, o undă verde care i-a alarmat pe foștii oficiali ai serviciilor secrete.
NBC: Bill Pulte a început o nouă serie de concedieri în rândul comunității de informații.
JPS: hackerii cu legături cu Iranul au folosit furnizori IT israelieni pentru a viza organisme guvernamentale.
BTA: Parlamentul bulgar urmează să voteze pentru al doilea mandat al președintelui Agenției de Informații a Statului (SIA).
DFN: secretarul Apărării, Pete Hegseth, a creat un birou destinat tuturor programelor de drone și sisteme autonome ale Pentagonului și care raportează direct adjunctului său.
WRK: de la Shin Bet la Mossad, Netanyahu remodelează serviciile de informații israeliene.
TMS: șeful Shin Bet spune că a preluat funcția din „loialitate față de conducerea aleasă”
o rețea de spionaj ungară opera din ambasada țării la Bruxelles, potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Politico. Documentul conține concluziile unei anchete potrivit căreia, între 2013 și 2016, agențiile de spionaj ungare au trimis mai mulți oficiali să lucreze la reprezentanța permanentă.
o sursă din serviciile de informații europene a declarat pentru Fox News că „există fricțiuni interne între instituțiile de securitate rusești”.
TGP/TGP: un dosar secret întocmit de Christopher Steele, fost ofițer MI6, susține că Lord Mandelson era considerat un „contact privilegiat” de către serviciile secrete rusești. Lord Mandelson a fost numit ambasador în SUA în 2025. Rusia îl considera pe Boris Johnson „simpatic, dar nu de încredere”, în timp ce Nigel Farage „nu era demn de atenție.”
TMI: un bărbat din Tadjikistan, deținător de pașaport rusesc, a fost arestat sub suspiciunea de spionaj asupra Israelului în numele Iranului.
TVP: un belarus și un polonez au fost reținuți de Serviciul de Securitate Internă al Poloniei, sub suspiciunea de spionaj.
ITN: un studiu al documentelor Hamas confiscate de Israel în timpul războiului dintre Israel și Hamas dezvăluie gradul de sofisticare al campaniei de înșelăciune a grupării palestiniene.
TCH/CZL: jurnalistul și fostul politician grec Stelios Kouloglou, membru al comisiei PEGA a Parlamentului European, însărcinat cu investigarea atacurilor de tip spyware pe telefoane ale guvernelor europene, a fost identificat public ca victimă a unui program spyware de piratare a telefonului în 2022 și 2023.
PCF: agenția principală de informații a Taiwanului a lansat un portal online care invită cetățenii din China să ofere informații despre evoluțiile politice, militare și economice ale Beijingului.
ABC: fostul director al CIA, John Brennan, l-a dat în judecată pe președintele Donald Trump și pe principalii oficiali din domeniul aplicării legii pentru a-i obliga să păstreze înregistrările legate de anchetele asupra sa. În plângerea lui Brennan sunt incluși directorul FBI, Kash Patel, și procurorul general interimar, Todd Blanche.
INO: numirea diplomatului Maximilian Rasch, la 1 iulie, în funcția de vicepreședinte al BND, serviciul german de informații externe, semnalează influența crescândă a serviciului de spionaj german.
DSC: forțele de ordine franceze utilizează tehnologia de recunoaștere facială în timpul verificărilor de identitate în afara cadrului legal.
JST: Xi a eliminat încă 6 generali PLA.
AJZ: China a condamnat la moarte un fost oficial într-un caz de corupție.
RTS: autoritățile chineze iau în considerare restricționarea accesului străinilor la modelele avansate de inteligență artificială ale Chinei.
GRD: FBI a confiscat peste 600 de drone care zburau deasupra orașelor americane unde se desfășurau meciuri ale Cupei Mondiale în orașe americane
HST: cum un escroc de origine indiană s-a prefăcut a fi agent CIA pentru a obține acorduri de apărare cu președintele Indoneziei.
Și încă ceva (dacă n-ați aflat) ...
CYN: două site-uri web ale armatei americane au fost atacate de hackeri, afișând comentarii și insulte la adresa președintelui Donald Trump și a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack.
F24: o instanță din Paris va da în curând verdictul privind acuzațiile de delapidare împotriva liderei populiste de dreapta, Marine Le Pen, afectându-i eligibilitatea de a candida la alegerile prezidențiale de anul viitor. Între timp, vizita președintelui Macron în Siria a coincis cu explozii neidentificate în Damasc.
afacerile financiare ale președintelui Donald Trump și ale familiei sale au fost criticate de comitetul editorial al publicației The Wall Street Journal, ziarul conservator acuzându-i că „profită de pe urma președinției în moduri dubioase”.
FT: Anthropic și-a intensificat lupta împotriva backdoor-urilor folosite de companiile chineze pentru a accesa produsele sale de inteligență artificială, inclusiv Claude Code.
GRD: Rusia a efectuat o supraveghere cu drone a siturilor nucleare europene timp de 18 luni.
DW: procurorii germani cred că cetățeanul ucrainean suspectat de sabotarea conductelor de gaze din Marea Baltică în 2022 a acționat „la ordinele autorităților statului din Ucraina”.
WSJ: SpaceX, compania lui Elon Musk, a organizat o prezentare a prototipului său de dispozitiv de inteligență artificială unui cerc restrâns de acționari și investitori înainte de listarea la bursă.
FT: OpenAI a discutat cu Administrația Trump transferul unei participații de 5% din companie către guvern.
TGP: hackerii ruși au spart conturi de e-mail ale guvernului britanic și ale unor oficiali regionali.
INS: Consiliul Uniunii Europene a impus sancțiuni asupra a șase cetățeni ruși implicați în dezvoltarea armelor chimice - în principal sinteza epibatidinei, o toxină găsită în corpul liderului Opoziției Alexei Navalnîi după moartea acestuia într-o colonie penală, în februarie 2024.
IND: China a lansat o rachetă balistică cu capacitate nucleară de pe un submarin din Pacificul de Sud, la câteva ore după ce Australia a semnat un pact de securitate cu Fiji.
ERR: o nouă unitate a forțelor americane este așteptată să sosească în Estonia în această vară și să rămână până la sfârșitul anului, dar dincolo de asta, situația este neclară, a declarat ministrul Apărării, Hanno Pevkur. Trupele americane sunt staționate în Estonia prin rotație, în baza unui acord bilateral, din 2022. Grupul de luptă NATO condus de Regatul Unit, alcătuit din forțe britanice și franceze, este desfășurat în Estonia din 2017.
BLO: compania ByteDance, cu sediul în China, a ales Brazilia pentru cel mai mare centru de date din afara Chinei, într-o extindere majoră de 39 de miliarde de dolari.
BBC: președintele Lee Jae Myung a cerut o anchetă asupra echipei masculine de fotbal a Coreei de Sud, după ce aceasta nu a reușit să avanseze în faza eliminatorie a Cupei Mondiale
FT: Înalta Curte de Justiție din Londra a decis că firmele de asigurări occidentale nu ar trebui să acopere daunele cauzate de explozia Nord Stream.
THC: Forterra, un constructor american de vehicule autonome, a făcut public că, în ultimele nouă luni, peste 100 dintre ATV-urile sale autonome au fost desfășurate în zone de conflict din Ucraina.
Ți-a plăcut 7 din 7 zile? Dă forward către un prieten
Mulțumim pentru vizită! Urmărește-ne!
Căutăm, citim și analizăm ceea ce găsim relevant despre lumea intelligence-ului și serviciilor de informații.