Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025 - 2030 a fost aprobată, la 26 noiembrie, prin vot, de către plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului. Documentul prezentat de președintele Nicușor Dan a beneficiat de 314 voturi „pentru”, 43 „contra” și 3 abțineri.
Cititorul care a remarcat, anterior, pe site-ul președinției, Strategia Națională de Apărare (doar Capitolul 1) publicată pentru sugestii sau observații, a fost curios să afle cum propunerile societății civile - experți și mai puțin experți - se regăsesc în forma finală a unui document strategic coerent și valoros. De secol XXI.
Și a aflat: povestea lucrului bine făcut începe cu „e” și se termină cu „este”.
Înainte de lectura primului capitol, „Cuprins”-ul ne arată că cetațenul român a făcut un pas în spate. Cel puțin în titlul capitolului 5, care s-a transformat din „Direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale și apărării României și a cetățeanului român” în „Direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale și apărării României”. Explicațiile pot fi nenumărate. Cea mai rezonabilă este aceea că unii cititori, inspirați de „și a...și a”, ar fi putut fredona: „ș-așa-mi vine...”
Dar, cum nu se pot cunoaște motivațiile autorului, înarmați cu cele două variante - proiectul pentru dezbatere (până la 24 noiembrie) și varianta finală - să citim:
inițial: (1) Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 identifică cu realism amenințările și riscurile actuale sau probabile de securitate, dar și oportunitățile care ar permite țării noastre să ofere cetățenilor ei încă mai multă siguranță personală, securitate comunitară și, corelativ, prosperitatea la care aspiră în mod legitim.
revizuit: (1) Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 identifică cu realism amenințările și riscurile, vulnerabilitățile actuale sau probabile de securitate, dar și oportunitățile care ar permite țării noastre să ofere cetățenilor ei încă și mai multă siguranță personală, securitate comunitară și, corelativ, prosperitatea la care aspiră în mod legitim”.
inițial: (3) În sensul de mai sus, independența solidară este rezultatul câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic, precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat. Toate aceste linii evolutive indică o nouă realitate: în pofida ezitărilor și a sincopelor, România se găsește azi în pragul maturității naționale și statale depline, pregătită potențial să își soluționeze vulnerabilitățile și să utilizeze optim oportunitățile naturale și istorice de care dispune.
revizuit: (3) În sensul celor de mai sus, independența solidară este rezultatul câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic, precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat. Toate aceste linii evolutive indică o nouă realitate: în pofida ezitărilor și a sincopelor, România se găsește azi în pragul maturității naționale și statale depline, pregătită potențial să își soluționeze vulnerabilitățile și să utilizeze optim oportunitățile naturale și istorice de care dispune.
inițial: (6) „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” propune un parteneriat cu națiunea română. Chiar dacă în paginile următoare va fi preponderent vorba despre instituții și politici publice, e fundamental faptul că actorul principal și beneficiarul cel mai important al Strategiei este poporul român. Apărarea țării și creșterea relevanței ei pe scena internațională pleacă de la premisa unității naționale în jurul intereselor fundamentale ale României, un consens pe care românii l-au demonstrat când obiectivele integrării în NATO și în UE au fost enunțate. Importanța națiunii în definirea acestei Strategii nu va face decât să crească după adoptarea ei de către Parlamentul României, începând cu faza de planificare și de traducere în politici publice și decizii. Adițional, după adoptarea sa și în vederea punerii sale în practică, „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” va face obiectul unui efort consecvent de consultări și comunicare publică. Acest document nu este, prin urmare, parte a unei simple interacțiuni între experți, ci o secvență a dialogului Președintelui României cu națiunea pe care o reprezintă.
revizuit: (6) „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” propune un parteneriat cu națiunea română. Chiar dacă în paginile următoare va fi preponderent vorba despre instituții și politici publice, e fundamental faptul că actorul principal și beneficiarul cel mai important al Strategiei este poporul român. Apărarea țării și creșterea relevanței ei sale pe scena internațională pleacă de la premisa unității naționale în jurul intereselor fundamentale ale României, un consens pe care românii l-au demonstrat când obiectivele integrării în NATO și în UE au fost enunțate. Importanța națiunii în definirea acestei Strategii nu va face decât să crească după adoptarea ei de către Parlamentul României, începând cu faza de planificare și de traducere în politici publice și decizii. Adițional, după adoptarea sa și în vederea punerii sale în practică, „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” va face obiectul unui efort consecvent de consultări și comunicare publică. Acest document nu este, prin urmare, parte a unei simple interacțiuni între experți, ci o secvență a dialogului Președintelui României cu națiunea pe care o reprezintă.
inițial: (7) Documentul de față operează plecând de la o platformă de evaluare realistă a amenințării multidimensionale pe care o reprezintă acțiunile ostile ale Federației Ruse, precum și de la riscurile create de contextul de securitate relevant pentru România. Astfel, nu se poate neglija că, începând cu anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a modificat în propriul avantaj echilibrul strategic la Marea Neagră, prin crearea unor noi capacități anti-acces și interdicție de zonă (A2AD). Adițional, după declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Federația Rusă a generat în arealul pontic o instabilitate de natură să afecteze interesele de securitate și economice ale României. Încălcările recente ale spațiului aerian al României confirmă evaluarea anterioară și adaugă preocupări noi pe agenda cetățenilor și instituțiilor noastre. E esențial de amintit și instrumentarul hibrid pe care Federația Rusă îl utilizează pentru a-și atinge obiectivele și care, subminând solidaritatea națională și sabotând pactul social, afectează capacitatea țării noastre de a-și apăra interesele.
revizuit: (7) Documentul de față operează plecând de la o platformă de evaluare realistă a amenințării multidimensionale pe care o reprezintă acțiunile ostile ale Federației Ruse, precum și de la riscurile create de contextul de securitate relevant pentru România. Astfel, nu se poate neglija că, începând cu anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a modificat în propriul avantaj echilibrul strategic la Marea Neagră, prin crearea unor noi capacități anti-acces și interdicție de zonă (A2AD). Adițional, după declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Federația Rusă a generat în arealul pontic o instabilitate de natură să afecteze interesele de securitate și economice ale României. Încălcările recente ale spațiului aerian al României confirmă evaluarea anterioară și adaugă preocupări noi pe agenda cetățenilor și instituțiilor noastre. Este esențial de amintit și instrumentarul hibrid pe care Federația Rusă îl utilizează pentru a-și atinge obiectivele și care, subminând solidaritatea națională și sabotând pactul social, afectează capacitatea țării noastre de a-și apăra interesele.
inițial: (10) O gamă atât de extinsă de preocupări pune această Strategie în fața unei opțiuni paradoxale. Astfel, în beneficiul unei evaluări complete a provocărilor de securitate la adresa României, „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” operează cu o definiție cuprinzătoare a securității naționale, desfășurată pe mai multe dimensiuni/domenii: politico-administrativ; diplomatic; de apărare, ordine publică, informații, contrainformații și securitate; educațională, culturală, de sănătate, socială și demografică; economică și energetică; de mediu și, în fine, privind protecția/apărarea civilă. În egală măsură, fără să neglijeze relevanța tuturor domeniilor evocate mai sus, această Strategie oferă un rol prioritar diplomației, informațiilor și contrainformațiilor, armatei naționale și economiei României. Argumentul definitiv în favoarea acestei prioritizări ni-l oferă dinamica războiului din Ucraina și importanța precumpănitoare a celor patru domenii prioritare de mai sus.
revizuit: (10) O gamă atât de extinsă de preocupări pune această Strategie în fața unei opțiuni paradoxale. Astfel, în beneficiul unei evaluări complete a provocărilor de securitate la adresa României, „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” operează cu o definiție cuprinzătoare a securității naționale, desfășurată pe mai multe dimensiuni/domenii: politico-administrativ; diplomatic; de apărare, ordine publică, informații, contrainformații și securitate; educațională, culturală, de sănătate, socială și demografică; economică și energetică; securitate cibernetică, de mediu și, în fine, privind protecția/apărarea civilă. În egală măsură, fără să neglijeze relevanța tuturor domeniilor evocate mai sus, această Strategie oferă un rol prioritar diplomației, informațiilor și contrainformațiilor, armatei naționale și economiei României. Argumentul definitiv în favoarea acestei prioritizări ni-l oferă dinamica războiului din Ucraina și importanța precumpănitoare a celor patru domenii prioritare de mai sus.
inițial: (12) Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” are ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO și al UE și după accederea proximă la OCDE, România trebuie să își propună extinderea influenței sale în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional. (...) Țara noastră are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia.
revizuit: (12) Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” are ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO și al UE și după accederea aderarea proximă la OCDE, România trebuie să își propună extinderea influenței sale în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional. (...) Țara noastră are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia, acționând ca un furnizor de securitate predictibil și un pilon de stabilitate pentru Regiunea Mării Negre și a Balcanilor de Vest. Într-un alt registru, România va acționa pentru consolidarea pilonului european al NATO.
inițial: (13) Un asemenea nivel de ambiție ilustrează un posibil nou proiect național și reclamă participarea solidară a cetățenilor, alimentată de un pact înnoit de încredere între aceștia și instituții. Combaterea sistematică și onestă a corupției este o precondiție a acestui nou contract social și una dintre temeliile securității naționale.
revizuit: (13) Un asemenea nivel de ambiție ilustrează un posibil nou proiect național și reclamă participarea solidară a cetățenilor, alimentată de un pact înnoit de încredere creștere a încrederii între aceștia și instituții instituțiile statului român. Combaterea sistematică și onestă onestă și integrată (în plan strategic, operațional și comunicațional) a corupției este o precondiție a acestui nou contract social și una dintre temeliile securității naționale.
Subcapitolul Valori și principii
inițial: (17) Strategia are la bază următoarele principii: (...) independența solidară, care se reflectă în preferința pentru acțiunea în cooperare cu aliații și partenerii României, precum și disponibilitatea de a acționa independent când realitatea interesului național o impune; abordarea pro-activă, în sensul urmăririi continue a evoluțiilor și luării din timp a tuturor măsurilor necesare, cu anticiparea și, pe cât posibil, prevenirea evoluțiilor defavorabile; predictibilitatea, văzută din perspectiva continuității cu abordările strategice de până în prezent și cu ajustările necesare determinate de evoluțiile recente ale mediului internațional de securitate.
revizuit: (17) Strategia are la bază următoarele principii: (...) independența solidară, care se reflectă în preferința pentru acțiunea în cooperare cu aliații și partenerii României, precum și disponibilitatea de a acționa independent când realitatea interesului național o impune dezvoltarea capacității de a acționa independent pentru protejarea interesului național, înțelegând această capacitate ca pe o componentă fundamentală a rezilienței colective aliate, manifestând deplină transparență față de partenerii strategici; abordarea pro-activă proactivă, în sensul urmăririi continue a evoluțiilor și luării din timp a tuturor măsurilor necesare, cu anticiparea și, pe cât posibil, prevenirea evoluțiilor defavorabile; predictibilitatea, văzută din perspectiva continuității cu abordările strategice de până în prezent înțeleasă drept continuarea abordărilor strategice de până în prezent și cu ajustările necesare determinate de evoluțiile recente ale mediului internațional de securitate
Un principiu din varianta-proiect, și anume „- continuitatea, în raporturile cu aliații și partenerii externi și în ceea ce privește angajamentele asumate de România” - s-a pierdut la renumărare.
În schimb, cuca s-a dovedit a fi de nezdruncinat:
inițial : (8) Amenințarea strategică creată de Federația Rusă afectează și Republica Moldova, statul cu care ne unește limba, istoria, cultura și destinul european.
revizuit: (8) Amenințarea strategică creată de Federația Rusă afectează și Republica Moldova, statul cu care ne unește unesc limba, istoria, cultura și destinul european.
Dat fiind că efortul cognitiv s-a epuizat în dezbaterea cu privire la unește/unesc, în aceeași frază, „strategică creată” a rămas ca un ghimpe tras pe nas când miroși un trandafir. Despre înțelesul celor scrise, numai de bine.
Contează că habemus Strategie! Și mult fum. Alb.
„O strategie este un plan concret, realist, care explică legătura esențială dintre scopuri și mijloace: începe de la o evaluare precisă a ceea ce se dorește și a instrumentelor disponibile sau care pot fi create în mod realist pentru a obține rezultatele dorite”.(Strategia de Securitate Națională a SUA, noiembrie 2025)
„Prezenta Strategie este un document de planificare strategică de bază care definește interesele naționale și prioritățile naționale strategice ale Federației Ruse, scopurile și obiectivele politicii de stat în domeniul asigurării securității naționale și dezvoltării durabile a Federației Ruse pe termen lung.” (Strategia de Securitate a Federației Ruse, iulie 2021)
„Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 identifică cu realism amenințările, riscurile, vulnerabilitățile actuale sau probabile de securitate, dar și oportunitățile care ar permite țării noastre să ofere cetățenilor ei și mai multă siguranță personală, securitate comunitară și, corelativ, prosperitatea la care aspiră în mod legitim”.(Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030, noiembrie 2025)